Sunteți pe pagina 1din 2

Efortul fizic daca nu este bine dozat, duce la oboseala prematura, la diminuarea pana la disparitia poftei de mancare, la tulburarea

somnului, iar daca starea de suprasolicitare fizica se prelungeste timp indelungat, duce la intarzierea dezvoltarii armonioase, psihice si fizice.Activitatea mentala si fizica este mare consumatoare de energie si producatoare de reziduuri si pe masura ce nivelul de energie scade iar reziduurile se acumuleaza, apare o oboseala din ce in ce mai accentuate si dorinta si necesitatea de a se odihni.

Volumul si intensitatea activitatilor zilnice variaza n functie de vrsta is activitatile particulare; de aceste considerente trebuie tinut cont n organizarea odihnei si a timpului liber. O diferenta importanta intre activitatile fizice si mentale este aceea ca activitatea fizica, odata incetata, duce la o relaxare a musculaturii, in timp ce incetarea unei activitati mentale prelungite si sustinute duce la cresterea tensiunii musculare. Traim intr-o societate din ce in ce mai sedentara in care dezechilibrul intre activitatea fizica si ea mentala este din ce in ce mai accentuat, in care se resimte din ce in ce mai acut nevoia de exercitii fizice, necesare unei relaxari autentice si contracararii oboselii. Sportul ne ajuta pe fiecare sa ne ntareasca organismul, devenind mai rezistent la boli, ne confera pofta de viata is ne face mai ncrezator n fortele noastre. Prin sport se dezvolta vointa, se creeaza buna dispozitie, se relaxeaza sistemul nervos, eliminndu-se stresul.

Foarte importante pentru n vederea refacerii organismului si n special a sistemului sau al copilului sunt momentele de odihna si somn. Odihna si somnul depend in mare parte de abilitatea noatra de a ne relaxa - daca o persoana tensionata nu ajunge sa se relaxeze, nu o sa beneficieze de odihna necesara refacerii energiei si indepartarii rezidurilor. Atunci cand organismul ajunge sa consume din rezervele energetice strategice ale organismului putem vorbi despre aparitia unei oboseli cornice. Respectarea alternanei perioadelor de activitate i odihn condiioneaz starea de sntate. Odihna nu influeneaz numai performanele noastre profesionale, fizice i intelectuale, relaiile interumane. Ea are repercusiuni pn i asupra calitii i duratei vieii. Un studiu fcut de doi experi n domeniul Sntii Publice de la Universitatea Statului California, a ajuns la concluzia c odihna corespunztoare este unul dintre cei apte factori majori care influeneaz n mod semnificativ longevitatea. Importana odihnei n meninerea unei stri de sntate optime este comparabil cu cea a unei alimentaii raionale, a meninerii greutii corporale normale, a practicrii cu regularitate a exerciiului fizic, a evitrii fumatului i celorlalte droguri cunoscute.

Odihna este un agent terapeutic aproape universal i de foarte multe ori indispensabil. Cu toate c deseori nu este menionat n mod explicit i uneori subapreciat, ncetarea activitii obinuite este prima pe lista msurilor recomandate n marea majoritate a afeciunilor, ncepnd cu cele mai uoare i pn la cele mai grave. Multe boli cum ar fi de pild pneumonia, gripa sau rceala obinuit rspund favorabil dac bolnavul respect repausul la pat. n aceste cazuri odihna este remediul care permite organismului s lupte i s nving infecia. Repausul fizic este la fel de necesar i n cazul unor traumatisme, de exemplu dup fracturi. Iar dac ne gndim la bolnavii cardiaci, ndeosebi n anumite stadii critice ale bolii, repausul la pat este o msur ce trebuie respectat cu maxim strictee, orice abatere putnd s pericliteze nsi viaa pacientului.