Rolul economic i geopolitic al Braziliei

1.Aezare geografic
Suprafaa: 8.511.965 km
Ap: o,85%
Capital: Brailia
Cel mai mare ora: Sao !aulo
".#lemente $e $emografie
!opulaia
!opula%ia Braziliei ete compu $in grupri etnice &i raiale
$i'ere. (ltimul recenm)nt, realizat $e *ntitutul Brazilian $e
+eografie &i Statitic, a pu ,n e'i$en% urmtoarele $ate
tatitice: $in punct $e 'e$ere raial, o pon$ere $e --% a
popula%iei ete reprezentat $e Al.i, 1/% 0 par$o 1.runii2, 3%
0 negri, "% 0 aiatici, iar 1% 0 reprezentan%i ai popula%iei
in$igene. 4n perioa$a $e tp)nire portug5ez, apro6imati'
-77.777 $e coloni&ti $in !ortugalia &i pete " milioane $e cla'i
a$u&i $in Africa au populat teritoriul actual al Braziliei.
4ncep)n$ cu perioa$a t)rzie a ecolului al 8*89lea, Brazilia &i9a
$ec5i frontierele imigran%ilor &i au intrat ,n %ar peroane $in
apro6imati' 37 $e tate. 5 milioane $e imigran%i europeni au a:un
,n Brazilia numai ,ntre anii 18-7 &i 1;5/, ma:oritatea fiin$ $e
origine italian, portug5ez, paniol &i german. <a
,nceputul ecolului al 889lea, flu6ul $e imigran%i $in Aia, mai ale
$in =aponia &i >rientul ?i:lociu, a cunocut o cre&tere
emnificati' ,n pon$erea imigran%ilor. Ace&tia &i urma&ii lor au
influen%at puternic compozi%ia etnic a Braziliei, $uc)n$ la apari%ia
a nenumrate $iapore care e6it &i atzi. Aici trie&te cea mai
mare popula%ie $e origine italian $in afara frontierelor *taliei, cea
mai mare popula%ie $e origine :aponez $in afara teritoriului
=aponiei, mai mul%i li.anezi $ec)t ,n <i.an1- milioane2 &i cea $e9a
$oua popula%ie ca numr $e origine german care trie&te ,n
afara tatului german. 4n general, ma:oritatea cet%enilor .razilieni
au origine mi6t, euro9afro9amerin$ian. 4ntreaga popula%ie poate
fi coni$erat un amalgam etnic ingular, $ar fr u.grupuri
etnice clare.
>rae
Sao !aulo
So Paulo 1ete un municipiu .razilian, capitala tatului cu
acela&i nume &i principalul
centru financiar,economic &i comercial al Americii <atine. #te cel
mai mare ora& $in Brazilia, $in America $e Su$ &i $in emifera
u$ic i ete unul ora&ele .raziliene cele mai influente orae la
ni'el glo.al.
Rio $e =aneiro
Rio de Janeiro 1 ,nemn)n$ @r)u $e ianuarieA2 ete numele unui
ora& $in u$9etul Braziliei &i ,n acela&i timp &i al unui tat al
fe$era%iei Brazilia. A$eea, ,n mo$ coloc'ial, ora&ului i e mai
pune &i Rio. >ra&ul ete faimo pentru pla:ele
ale Copaca.ana &i *panema cu 5oteluri a&ezate $e9a lungul lor,
pentru imena tatuie a lui *iu Crito ?)ntuitorul 1@Crito
Re$entorA2 $e pe muntele Corco'a$o &i pentru carna'alul u
anual.

!opula%ia ora&ului ete $e apro6imati' 3.157.777 locuitori 1"77B2,
ocup)n$ o uprafa% $e 1."53 CmD. Eona metropolitan cuprin$e
o popula%ie $e 1791/ milioane $e locuitori.
>ra&ul 'a gz$ui =ocurile >limpice $e 'ar $in anul "713.
Brailia
Braslia ete capitala fe$eral a Braziliei &i e$iul gu'ernului
$in Fitrictul Ge$eral. A$minitrati', ora&ul ete ituat ,n
Fitrictul Ge$eral, care ete ,n Regiunea Centru9Het. Fin
punct $e 'e$ere fizic, aceta ete ituat ,n !o$i&ul Braziliei. Are
o popula%ie $e apro6imati' ".53".;3/ 1/.-13.;;3 ,n zona
metropolitana2, etimat $e *B+# ,n "778, ceea ,l face al
patrulea cel mai mare ora& $in Brazilia. Cu toate acetea, ca
zon metropolitan, el e claeaz mai :o, pe locul &ae.
BraIlia ete cel mai mare ora $in lume care nu a e6ita la
,nceputul ecolului 88.
Brailia are cel $e9al cincea cel mai mare !*B $intre ora&ele $in
America <atin &i al treilea $in Brazilia. Heniturile me$ii pe cap
$e locuitor ,n ora& unt $e 3".777 RJ reali .razilieni 1egal cu
apro6imati' /7.;77 J au "/.777 K2, ete cel mai mare $in
Brazilia.
Giin$ capitala na%ional, BraIlia ete e$iul pentru toate cele
trei ramuri ale gu'ernului fe$eral al Braziliei. !oliticile $e
planificare, cum ar fi amplaarea $e cl$iri rezi$en%iale ,n :urul
zonelor 'erzi 'ate, precum &i contruirea ora&ului ,n :urul
.ule'ar$elor mari &i ,mpr%in$9o ,n ectoare, au t)rnit
$ez.ateri &i coni$era%ii aupra 'ie%ii ,n marile ora&e ale
ecolului 88. >ra&ului e imparte ,n cartiere numerotate,
precum &i ,n ectoare $e acti'it%i pecifice, cum ar fi Sectorul
Lotelier, Sectorul Bancar au Sectorul Am.aa$elor.
/.#conomia
*toria economic a Braziliei a fot marcat $e c)te'a cicluri
uccei'e $e $ez'oltare, .azate pe $iferite pro$ue. 4n timpul
!rimului Rz.oi ?on$ial ete ,ncura:at in$utrializarea. Fup
marea criz $in 1;";, Brazilia ,ncepe 9&i croiac $rumul pre o
economie mo$ern, &i u. influen%a g)n$irii economice a unui
rom)n, economitul ?i5ail ?anoilecu. 4ntre 1;B5 &i 1;-B
economia .razilian a crecut, ,n me$ie, cu -,B% pe an, iar
,ntre 1;-7 &i 1;87, ,n ciu$a crizelor petroliere, aceat cre&tere
a'ea fie &i mai mare, $e 8% pe an, !*B9ul pe cap $e locuitor
crec)n$ $e patru ori &i a:ung)n$ la ""77 $e $olari americani
,n 1;87. Actualmente, !*B9ul pe cap $e locuitor ete $e circa
5.777 $e $olari americani. 4n anii M;7 politica economic a Braziliei
9a .azat pe ta.ilizarea economic &i $ec5i$erea economiei
pre comer%ul &i in'eti%iile interna%ionale. Au fot re$ue tarifele
'amale &i au fot eliminate retric%iile cantitati'e la import, iar
,n 1;;5 Brazilia $e'enea unul $in mem.rii fon$atori
ai >rganiza%iei ?on$iale a Comer%ului 1>?C2. *unie 1;;B marca
un punct $e cotitur ,n ca$rul proceului $e ta.ilizare economic
a Braziliei 9 lanarea !lanului Real.
Aceta a'ea trei o.iecti'e principale: 9 controlarea infla%ieiN 9
re$ucerea $ezec5ili.relor ocialeN 9o.%inerea unei cre&teri
u%inute, pe termen lung, a !*B9ului, a in'eti%iilor, a ni'elului $e
anga:are &i a pro$ucti'it%ii.
4n 1;;8 infla%ia a:ungea la numai 1,-1%, $e la pete "777%
4n 1;;8 in$utria era repona.il pentru /B% $in !*B, agricultura
pentru 8,B% &i er'iciile pentru 5-,3%. #6porturile au crecut $e
la /5,8 miliar$e $olari americani ,n 1;;" la B8,1 miliar$e $olari
americani ,n 1;;;, pete -7% $in pro$uele e6portate fiin$
manufacturate.
Principalii parteneri comerciali
!rincipalii parteneri comerciali unt (niunea #uropean 1";% $in
comer%ul total2, S(A 1"/%2, ?#RC>S(R 1!ia%a Comun a
Su$ului2 11B%2, Aia 11"%2, America <atin fr ?#RC>S(R
18%2 etc. <a "3
martie 1 ;;1 Brazilia, Argentina, (ruguaO &i!araguaO emnau
acor$ul $e creare a !ie%ei Comune a Su$ului 1?#RC>S(R2.
Acor$ul $e la Auncion intra ,n 'igoare la 1 ianuarie 1;;5.
?#RC>S(R 'a $e'eni o uniune 'amal perfect 1ta6e 'amale
zero ,ntre mem.ri &i tarif 'amal comun cu ter%ii2 ,n"77B. Fe la
crearea ?#RC>S(R comer%ul Braziliei cu %rile mem.re a
crecut $e aproape patru ori, $e la /,3 miliar$e $olari americani
,n 1;;7 la 1/,5 miliar$e $olari americani ,n 1;;;.
*n$utrie
Industria
4n ultimii "5 $e ani, Brazilia a o.%inut uccee ,n $i'erificarea &i
e6tin$erea pro$uc%iei $e .unuri manufacturate &i $e conum,
telecomunica%ii, procearea electronic $e $ate, .iote5nologie &i
noi materiale. !entru ectoarele c5eie, cum ar fi pro$uc%ia $e
o%eluri, autoturime, petroc5imie, er'iciile pu.lice au a'ut un rol
een%ial nu numai ,n $ez'oltarea ectorului in$utrial, ci ,n
e6paniunea economiei .raziliene. (nul $intre noile ectoare
in$utriale .raziliene, in$utria contruc%iei $e automo.ile, $e
fa.ricare a pieelor $e c5im., a ,nregitrat mari progree ,n
ultimele $ou $ecenii. 4ncepan$ cu pu%ine linii $e monta: ,n 1;5-,
ectorul auto pro$uce, ,n me$ie, $ou milioane auto'e5icule
anual, cu componente 177% fa.ricate ,n Brazilia, itu)n$u9e
atfel printre primii zece fa.rican%i la ni'el mon$ial. Repartizarea
teritorial a fa.ricilor $e auto'e5icule ,n Brazilia ete:
Gor$ 99 Rio +ran$e $o Sul
+eneral ?otor 99 Rio +ran$e $o Sul
Au$i 99 !arana
HolCPagen 1camioane2 99 Rio $e =aneiro
?erce$e 99 ?ina +erai
!eugeot 99 Rio $e =aneiro
Renault 99 !arana
C5rOler 99 !arana
Lon$a 99 Sao !aulo
LOun$ai 99 Ba5ia
Aia ?otor 99 Ba5ia
Brazilia a pu .azele in$utriei aeronautice ,n urm cu $ouzeci
$e ani. 4n prezent, ucceul aerona'elor proiectate &i fa.ricate
integral ,n Brazilia $e ctre #m.raer, e6portate pe toate
continentele, pozi%ioneaz in$utria aeronautic .razilian pe
locul &ae la ni'el mon$ial. (n numr mare $e a'ioane #m.raer
au fot ')n$ute ,n S(A &i ,n #uropa occi$ental. #m.raer
pro$uce at)t a'ioane militare 1Qucano i Super Qucano cele mai
cunocute2, c)t &i ci'ile 1#R= 1/5 pentru /- paageri &i #R= 1B5
cu capacitate $e 57 locuri, pentru aceta $in urm primin$u9e
comenzi ferme, ,n 1;;8 pentru 187 .uc%i2.
Petrolul i Petrochimia
!)n ,n 1;5/, pro$uc%ia $e petrol .rut era $e cca. ".777 .ariliRzi,
iar capacitatea intern $e rafinare nu $ep&ea B.777 .ariliRzi,
Brazilia fin$ atfel $epen$ent $e importuri. 4n acel an, $up
multe $ez.ateri, Congreul Sational a 'otat crearea Companiei
na%ionale $e petrol !#QR>BRAS. A')n$ $repturi e6clui'e pentru
e6ploatarea petrolului, !#QR>BRAS a ini%iat i$entificarea $e
rezer'e $e petrol, rafinarea &i $itri.uirea fiin$ permia firmelor
pri'ate. <a ,nceputul anilor T;7, impulionat $e prima criza a
petrolului $in anii T-7, Brazilia triplae pro$uc%ia $e petrol,
a:ung)n$ ,n iulie 1;;B la o pro$uc%ie $e 3;7 mii .ariliRzi. 4n 1;;5,
pro$uc%ia a a:un la -1/ mii .ariliRzi, ,n 1;;3 a crecut la 873 mii
.ariliRzi, a:ung)n$ la 833 mii .ariliRzi ,n 1;;-. !re'iziunea pentru
$ecem.rie 1;;8 era $e 1," milioane .ariliRzi.
4ncep)n$ cu 1;85, pro$uc%ia intern $e petrol .rut a reprezentat
apro6imati' 55% $in conumul na%ional, o.iecti'ul fiin$ atingerea
unui procent $e -7% ,naintea anului "771. <a realizarea acetui
o.iecti' au contri.uit at)t conoli$area $ec5i$erii ectorului ctre
ini%iati'a pri'at, prin atragerea $e noi in'eti%ii ,n cola.orare cu
!#QR>BRAS au ,n proiecte in$epen$ente, c)t &i $ez'oltarea &i
e6ploatarea unei noi zone gigante ,n Bacia $e Campo, ,n Statul
Rio $e =aneiro cu un poten%ial $e 1,/ miliar$e .arili. Cotul me$iu
pe .aril ete etimat ,n Brazilia la apro6imati' 1B $olari americani.
*n$utria petroc5imic .razilian 9a $ez'oltat inten ,n ultimele
$ecenii. #6it ,n prezent, trei comple6e petroc5imice ,n Brazilia,
localizate ,n Statele Ba5ia 1Sor$9#t2, Rio +ran$e $o Sul 1Su$2 &i
Sao !aulo 1Su$9#t2, cu o capacitate $e pro$uc%ie total $e
etilen $e 1,B milioane toneRan.
Industria de etanol
!entru ec5ili.rarea conumului $e pro$ue finite cu e6ploatarea
petrolului, la f)r&itul anilor T37, ,nceputul anilor T-7 a fot
$ez'oltat un proiect $e i$entificare $e noi alternati'e 'ia.ile
pentru ,nlocuirea $eri'atelor $e petrol. #tanolul e6tra $in tretia
$e za5r a fot ale ca alternati'. >.iecti'ul !rogramului
Sa%ional $e Alcool 1!ro9Alcool2, creat ,n 1;-5, a fot utilizarea
etalonului ca u.tituent al .enzinei &i cre&terea pro$uc%iei pentru
uzul in$utrial. 4n 1;85, c)n$ programul func%iona $e 17 ani, au
fot in'eti%i 3,5 miliar$e $olari ,n pro$uc%ia a 57 miliar$e litri $e
etanolN au fot create 577.777 noi locuri $e munc N ",5 milioane
autoturime foloeau etanol pur &i toat .enzina era ametecat
,n propor%ie $e "7% cu alcool.
4n prezent, Brazilia poe$ te5nologie &i ec5ipamente capa.ile
men%in o pro$uc%ie anual $e 13 miliar$e litri $e etanol,
e6port)n$ te5nologie, ec5ipamente &i er'icii cone6e acetui
pro$u. Fiminu)n$u9e ni'elul $e mono6i$ $e car.on eli.erat $e
'e5icule, programul !ro9Alcool contri.uie la eforturile Braziliei
pentru prote:area me$iului ,ncon:urator.
Surse de energie
Li$roelectricitatea, lemnul &i pro$uele $in tretie $e za5r
acoper 5;% $in necearul $e conum energetic al Braziliei.
Fotat cu un poten%ial 5i$roelectric etimat la "55 milioane UV,
Brazilia a in'etit treptat ,n proiectarea &i contruirea $e .ara:e,
pentru a atiface necearul $e energie al unei economii ,n
cre&tere.
!rima uzin 5i$roelectric a ,nceput func%ioneze ,n 188;,
gener)n$ "57 UV, ceea ce reprezenta :umtate $in
termoelectricitatea generat ,n acea epoc. 4n 1;;-, propor%ia era
cu totul alta: 5B.;-7 milioane UV pro'eneau $in uzine
5i$roelectrice, ,n timp ce B.-;7 milioane UV erau genera%i $e
ure termice.
4n 1;3", capacitatea $e pro$uc%ie energetic intalat a Braziliei
era $e 5,8 milioane UV. Aceat capacitate a crecut la 3,8
milioane UV ,n 1;3B, 1-,3 milioane UV ,n 1;-B, /-,/ milioane
UV ,n 1;85 &i 3/ milioane UV ,n 1;;-.
(zina 5i$roelectric $e la *taipu, cea mai mare $in lume, ete
localizat pe r)ul !arana, la grani%a Braziliei cu !araguaO,
aproape $e cataractele *guacu, fiin$ un proiect .ilateral ,ntre cele
$ou %ri.
Qratatul $e la *taipu a fot emnat la $ata $e "3 aprilie 1;-/.
Contruc%ia a ,nceput la :umtatea anilor T-7 &i ,n 1;85, au
,nceput func%ioneze trei $in cele 18 tur.ogeneratoare 1$e -77
?V fiecare2. Atzi, cu cele 18 tur.ogeneratoare func%ion)n$ la
intreaga capacitate, pro$uc%ia $e energie a uzinei *taipu ete $e
1",3 milioane UV, ,mpartit egal ,ntre Brazilia &i !araguaO.
(zina 5i$roelectric $e la Qucurui, care genereaz ,n prezent /,;
milioane UV, 'a pro$uce -,- milioane UV c)n$ 'a fi terminat.
Conform $atelor #letro.ra, capacitatea $e generare $e energie
5i$roelectric a Braziliei ete etimat la 1"-.83-,3 ?V, $in care
"B,B"% unt ,n func%iune au ,n contruc%ie, /5,8% unt
in'entariate, iar /;,-8% unt etimati'e.
Energie nuclear
4n Brazilia e6it o uzin nuclear ,n e6ploatare Angra $o Rei *
care genereaz un 'olum $e electricitate etimat la 1B.777
+VRor, ceea ce reprezint "% $in totalul $e energie pro$u ,n
%ar. <a :umtatea anului 1;;; a intrat ,n 'igoare a $oua uzin
nuclear .razilian Angra $o Rei **.
C)te'a ectoare importante
#conomia Braziliei ete e6trem $e $i'erificat, practic
nee6it)n$ $omenii care nu fie acoperite.
Industria automobilelor
Saltul pectaculo al economiei .raziliene 9a reflectat &i ,n
$omeniul pro$uc%iei $e automo.ile. 4n ultimii ani 9au pro$u
pete " milioane $e auto'e5icule anual, 'eniturile $in e6porturile
realizate ,n acet $omeniu $ep&in$ contant 'aloarea $e 5
miliar$e $e $olari. 4n anul "777 Brazilia e numra printre primii
cinci pro$uctori mon$iali $e automo.ile. !ractic nu e6it
companie multina%ional $in $omeniu care nu fie prezent ,n
Brazilia.
Industria aeronautic
Fe&i Brazilia a fot unul $in pionierii a'ia%iei mon$iale, a$e'rata
$ez'oltare a acetei ramuri a ,nceput cu /7 $e ani ,n urm. Atzi
Brazilia pro$uce a'ioane integral proiectate &i fa.ricate aici &i le
e6port pe toate continentele. !ete 577 $e a'ioane $e pro$uc%ie
.razilian unt ,n momentul $e fa% ,n e6ploatare numai ,n S(A,
&i un numr aemntor ,n #uropa.
Industria aerospatial
Wi aceat in$utrie a ,nregitrat o cre&tere pectaculoa. !rin
interme$iul Agen%iei Spa%iale Braziliene &i a *ntitutului Sa%ional
pentru Cercetri Spa%iale, a fot lanat !rogramul Spa%ial
Brazilian, care pre'e$e contruirea &i lanarea $e ateli%i &i
'e5icule pa%iale. Brazilia particip, $e aemenea, la contruirea
Sta%iei Spa%iale *nterna%ionale. Fiferi%i ateli%i .razilieni e'olueaz
$e:a pe or.it ,n :urul !m)ntului.
Ser'icii1X2
B.Rolul economic i geopolitic al Braziliei1org
economice i militare i rolul lor2
Brazilia face parte $in urmatoarele organizatii international:
>rganizaia Saiunilor (nite1fiin$ ea inai tara
cofon$atoare91B52
>rganizaia ?on$ial a Comerului
+915
?ercour
(niunea <atin