Expune ideile care stau la baza directiei moderniste, promovate de Eugen Lovines

cu.
Directia modernista, promovata in perioada interbalica de criticul si istoricul
literar Eugen Lovinescu se opune orientarii traditionaliste. Spre deosebire de c
ea din urma, in care se pornea de la ideea ca modelele trecutului care si-au dov
edit valoarea trebuie in continuare cultivate si ca spiritualitatea romaneasca e
ste reprezentata in primul rand de lumea rurala, modernismul isi propune sa real
izeze ceea ce Eugen Lovinescu numea sincronizare, adica armonizarea evolutiei cu
lturii romane cu nivelul celei europene evoluate, respectiv cea din vestul Europ
ei.
Criticul literar considera ca exista un saeculum
un spirit al veacului, o sensib
ilitate specifica epocii si acesteia trebuie sa-i corespunda alt tip de creatii
artistice.
Daca traditionalistii roman la modelele literare ale secolului al XIX-lea, moder
nistii se indreapta spre o innoire atat a continuturilor, cat si a modalitatilor
expresive, alegand modele literare ale secolului al XX-lea, deci actuale. Este
cunoscut, de altfel, rolul pe care l-a jucat opera lui Marcel Proust in evolutia
romanului romanesc interbelic.
In conceptia lovinesciana, aceasta armonizare sau sicronizare porneste de la pri
ncipiul imitatiei si se realizeaza in doua etape: prima, numita simulare, este a
legerea acelor modele ale noului care se doresc introduse in zona culturii roman
e, si cea de-a doua etapa, cea care produce de fapt operele reprezentative fiind
stimularea, adica interiorizarea acelor conceptii si modele, astfel incat sa ap
ara opere ce se incadreaza in aceasta zona a noului, dar au propria identitate.
Trebuie subliniat faptul ca modernismul lovinescian este un modernism temperat,
care nu tolereaza excesul in acest proces de innoire. Astfel, zona de revolutie
totala, de schimbare din temelii a culturii burgheze pe care o reprezinta curent
ele si miscarile artistice numite generic avangarda nu sunt acceptate de criticu
l roman.
Criticul propune grupului de scriitori grupati in jurul revistei si cenaclului S
buratorul si o suma de idei pentru realizarea efectiva a acestei innoiri
schimba
rea problematicii rurale si inlocuirea ei cu una citadina, aducerea in prim plan
a unei noi tipologii umane, intre care cea a intelectualului, in lirica obiecti
vizarea poeziei (adica renuntarea la sentimentalism), chiar intelectualizarea ei
.
Scriitorii care ilustreaza aceasta directie sunt: in proza Camil Petrescu, Horte
nsia Papadat-Bengescu, Anton Holban, in lirica numele cel mai des pomenit este c
el al lui Ion Barbu, experimentator al unui tip de poezie dificila
poezia ermetica
.
Conceptiile lui Eugen Lovinescu sunt reprezentate in doua lucrari monumentale: I
storia civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane contemporane.