Forumul Cooperarea Economica Asia Pacific (APEC)

a fost fondat n anul 1989 pentru capitalizarea cresterii interdependentei economilor din
regiunea Asia-Pacific. Prin ncurajarea cresterii economice, prin intensificarea cooperarii
tehnice si economice si sentimentului de comunitate, APEC tinde sa munatateasca
ni!elul de trai al populatiei din aceasta regiune.
"in APEC fac parte Australia, #runei, Canada, Chile, China, $%A, &ndonezia, 'aponia,
(ala)ezia, Coreea de $ud, *ong +ong, (e,ic, -oua-.eeleanda, Papua -oua-/uinee,
0ilipine,Peru, 1usia, $ingapore, 2ai3an, 2hailanda si 4ietnam.
APEC este un forum unic, function5nd pe azele dialogului deschis si a respectului
pentru punctele de !edere ale tuturor participantilor. -u e,ista oligatii legale6
conformitatea se otine prin discutii si suport reciproc, su forma cooperarii tehnice si
economice. 7n APEC, toate economiile au drept egal de decizie si luarea de decizii se
realizeaza prin consens. 7nca de la nfiintare, APEC s-a dez!oltat, de!enind una dintre
cele mai importante grupari regionale din lume. Cele 81 de economii memre sunt casa
pentru mai mult de 8.9 miliarde de oameni si reprezinta apro,imati! :9; din P&#
<produsul intern rut= al lumii si >9; din comertul mondial. "in punct de !edere
economic, APEC este cea mai dinamica regiune din lume. Pornind de la targetul pe cinci
ani, de reducere a costurilor pentru tranzactii comerciale cu :;, stailit n $hanghai, n
anul 8??1, economiile memre APEC au stailit un nou target pentru o reducere de nca
:; p5na n 8?1?.
0orumul se adapteaza permanent, pentru a permite memrilor sa discute despre noi
pro!ocari economice importante. Acestea includ facilitarea comertului electronic,
initierea repartizarii digitale, lupta mpotri!a terorismului si introducerea de masuri de
protectie mpotri!a olilor infectioase.
1.1. Ce este Cooperarea economica Asia-Pacific@
Cooperarea economica Asia-Pacific sau APEC este primul forum pentru facilizarea
dez!oltarii economice, cooperarii, comertului si in!estitiilor n regiunea Asia-Pacific.
APEC este singura grupare inter gu!ernamentala din lume care functioneaza pe aza
lipsei de oligatii legale, a dialogului deschis si a respectului egal pentru punctele de
!ederea a tuturor participantilor. $pre deoseire de A2B <Aorld 2rade Brganization-
Brganizatia (ondiala a Comertului= sau de alte companii de comert multilaterale, APEC
nu solicita oligatii de tratat participantilor sai. "eciziile luate n cadrul APEC sunt
rezultatul consensului iar oligatiile sunt asumate !oluntar.
APEC are 81 de memre - denumite economii memre care reprezinta apro,imati! >1;
din populatia mondiala, apro,imati! :9; din produsul intern rut mondial si >9; din
comertul mondial.
Cele 81 de economii memre APEC sunt6 Australia, #runei "arussalam, Canada, Chile,
1epulica Populara Chineza, *ong +ong-China, &ndonezia, 'aponia, 1epulica Corea,
(alaezia, (e,ic, -oua .eelanda, Papua -oua /uinee, Peru, 1epulica 0ilipine,
0ederatia 1usa, $ingapore, 2aipeiul Chinez, 2hailanda, $tatele %nite ale Americii,
4ietnam.
1
Membri Data primirii in APEC
Australia 1989
#runei 1989
Canada 1989
&ndonesia 1989
'apan 1989
1epulic of +orea 1989
(ala)sia 1989
-e3 .ealand 1989
Philippines 1989
$ingapore 1989
2hailand 1989
%nited $tates 1989
Chinese 2aipei 1991
*ong +ong, China 1991
PeopleCs 1epulic of China 1991
(e,ico 199D
Papua -e3 /uinea 199D
Chile 199>
Peru 1998
1ussia 1998
4ietnam
1998
A fost nfiinatE n 1989, la Camera n Australia.
7n 199> a fost adoptat FBogor GoalsF, este un document al cErui scop este acela de a!ea
o piaE comercialE lierE n zona Asia-Pacific, p5nE n 8?1? pentru Erile dez!oltate i
p5nE n 8?8? pentru tErile n curs de dez!oltare.
7n 199: a fost nfiinat FAPEC Business Adisor! Council <ABAC=F <Consiliul
Consultati! pentru Afaceri APEC=, scopul organismului fiind acela de a sfEtui lideri
8
Erilor memre asupra implementErii FBogor GoalsF i sE punE la dispoziia tErilor
informaii despre ariile de cooperare.
Cei trei piloni ai organizaiei sunt"
#$ Gieralizarea comerului i a in!estiiilor
%$ 7nlesnirea afacerilor
&$ Cooperare economicE i tehnicE.
Mercosur, acronimul spaniol pentru Piata Comuna a $udului, este format din
Argentina, #razilia, Paragua) si %rugua) ca memri cu drepturi depline si #oli!ia si
Chile ca memri asociati, si este rezultatul unui nou model de dez!oltare adoptat de
Argentina si #razilia n timpul anilor 198?, reprezent5nd o schimare de la un model
azat pe sustituirea importurilor la o e!olutie industriala sustinuta de gloalizarea
economica.
(ercosur prezinta o populatie totala de apro,imati! 8?? milioane de oameni, care traiesc
pe o suprafata mai mare dec5t a continentului European, de apro,imati! 18 milioane de
Hm patrati
Ga prima !edere pare o uniune !amala, dar (ercosur este mai mult de at5t. A fost creat
su olta a doua oiecti!e6 ntarirea legaturilor politice ntre statele memre si a celor din
regiune, si ad5ncirea integrarii economice n regiune. 7n acest caz (ercosur pare mai
mult un instrument politic, dec5t unul comercial si economic.
(ercosur poate fi pri!it ca o manifestare regionala a procesului mondial de gloalizare
care implica forte economice importante, iar potentialul sau este imens. Asta include o
!arietate de politici si procese culturale, unele mai dez!oltate, altele n stadii emrionare,
dar toate tinz5nd catre progres.
(ercosur este un amitios proiect de integrare care are radacinile la mijlocul anilor 8?,
c5nd Argentina si #razilia, competitori istorici p5na atunci, au semnat o serie de
protocoale comerciale.
Acesta a fost primul pas concret facut de cele doua tari mpreuna, startul oficial fiind dat
n 198: prin "eclaratia de la &guacu.
7n 1988 #razilia si Argentina au semnat 2ratatul de &ntegrare, Cooperare si "ez!oltare,
acesta fiind un stadiu pentru o piata comuna, cu eliminarea graduala a tuturor arierelor si
armonizarea politicilor macroeconomice ale celor doua tari.
Au continuat prin dez!oltarea acordurilor si deschiderea lor catre alte tari din America
Gatina.
"upa interesul manifestat de Paragua) si %rugua) pentru adeziunea la aceste acorduri, un
nou tratat a fost semnat de cele patru tari la 89 martie 1991, la Asuncion, n Paragua),
pentru crearea unei piete comune ntre cele patru semnatare si care a fost numit (ercosur
<Piata Comuna a $udului=.
#oli!ia, 4enezuela, Columia si Peru si-au manifestat intentia de a se alatura (ercosur.
Acest tratat de la Asuncion este documentul legal prin care s-au pus azele (ercosur,
D
fiind un acord cadru care nu creeaza piata comuna, dar defineste oiecti!ele procesului de
integrare si mecanismele pentru atingerea oiecti!elor.
2ratatul nregistreaza decizia celor patru tari de e,tindere a pietelor si prin procesul de
regionalizare si gloalizare.
2ratatul de la Asuncion a fost completat de Protocolul Aditional de la Buro Preto semnat
de cele patru tari la 1I decemrie 199>.
Acest protocol a stailit structura institutionala finala si organismele administrati!e ale
(ercosur, precum si puterea specifica a fiecarui organism n parte si procedurile de luare
a deciziilor.
Ga 19 iunie 1999, (ercosur si Chile au semnat un acord comercial de comert lier care a
fost aproat de presedintii celor cinci tari n $an Guis, Argentina. Chile nu a de!enit
memru (ercosur, dar s-a alaturat zonei de comert lier fara adoptarea sistemului de
tarifare comun e,tern. "e asemenea, n acelasi an si #oli!ia a semnat un acord cu
(ercosur, de aderare la zona de comert lier.
7n aceasta perioada (ercosur a creat un mecanism comun pentru consultarile politice,
care a fost formalizat n 1998, n care cele > state, plus #oli!ia si Chile au participat ca
memre cu drepturi depline si au numit-o Politica (ercosur.
7n termeni statistici, la 1 ianuarie 199: statele memre au eliminat toate tarifele si
arierele non-tarifare n comertul reciproc si au adoptat un tarif e,tern comun. Acest
regim nu este totusi operational n totalitate nici n prezent.
B serie de produse comerciale continua sa fie supuse ta,elor ntre statele memre.
%niunea !amala !a functiona la parametrii ma,imi la 1 ianuarie 8??9, cu alte cu!inte
Piata Comuna a $udului nu este operationala n totalitate, fiind ne!oie de ce!a timp
pentru atingerea oiecti!elor propuse.
E4BG%2&E
Primul tratat care, practic, a nsemnat aparitia (ercosur ca organizatie a fost, asa cum s-a
spus si mai sus, 2ratatul de la Asuncion, semnat la 89 martie 1991, si care a intrat n
!igoare la 89 noiemrie 1991.
Prin semnarea acestui tratat a luat nastere unul dintre cele mai amitioase proiecte
economice de integrare. Prin 2ratatul de la Asuncion s-a stailit calea care treuie urmata
n procesul de tranzitie si integrarea progresi!a a economiilor statelor implicate n
proiectul (ercosur, al carui scop suprem este o piata comuna a Americii Gatine.
%rm5nd modelul de dez!oltare al %niunii Europene, integrarea economica n (ercosur a
fost un proces progresi! care s-a desfasurat pe etape si care se continua si n prezent,
permit5nd economiilor statelor memre sa se adapteze gradual la interesele comune ale
grupului. Procesul economic de integrare asa cum a fost planificat n tratatul de la
Asuncion, a pre!azut trei faze6
1. .ona liera de comert, lucru care s-a realizat imediat dupa ratificarea tratatuluiJ
8. %niunea !amala, care a nceput sa functioneze n 199:, dupa semnarea protocolului
aditional de la Buro PretoJ
D. Piata comuna, care este n plina desfasurare, dar care are un ritm mai lent dec5t cel
preconizat, datorita dificultatilor economice nt5mpinate de tarile memre.
Aceasta piata comuna care a fost creata, implica liera circulatie a marfurilor, ser!iciilor
si factorilor de productie ntre tarile memre, de la un capat la altul, eliminarea ta,elor
!amale si a tarifelor restricti!e pentru circulatia marfurilor, precum si alte masuri
echi!alente.
>
$tailirea unui tarif e,tern comun si adoptarea unei politici de comert comun cu tarile
terte statelor parte, coordonarea si pozitionarea n regiune a comertului international si a
forurilor comerciale.
Coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale ntre statele parte n toate
domeniile comertului international, agricultura, industria, prolemele fiscale si monetare,
schimurile internationale si de capital, ser!icii, transport si comunicatii si orice alte
domenii, care pot fi acorduri prin care sa se asigure o competitie corespunzatoare ntre
statele parte.
Angajamentul statelor parte pentru armonizarea propriilor legislatii pentru a ntari
procesul de integrare.
ME'C()*' - Piaa comun+ a sudului (Mercado Com,n del )ur - spaniola)-
(Mercado Comum do )ul - portug.eza)- (/emb! /emua. - guarani - limba utilizata
in Paragua!- Boliia- parte a Braziliei si Argentinei- a treia limba oficiala a
Mercosur)
$igla ME'C()*'
ME'C()*' a fost fondatE n 89 martie 1991 de #razilia, Argentina, %rugua) i
Paragua), n urma semnErii 2ratatului de la AsunciKn, tratat dez!oltat n decemrie 199>
prin Protocolul Adiional de la (uro Preto, prin care se stailete structura
instituionalE a ME'C()*' i i se conferE personalitate juridicE internaionalE.
Briginile (ercosur dateaza din 198: cand presedintii #raziliei si Argentinei, 'osL $arne)
respecti! 1aMl AlfonsNn au semnat P&CE - Programul de &ntegrare si Cooperare
Economica Argentina-#razilia <engleza - 2he Argentina-#razil &ntegration and
Economics Cooperation ProgramJ spaniola - Programa de &ntegraciKn ) CooperaciKn
EconKmica Argentina-#rasil=.
#oli!ia, Chile, Columia, Ecuador i Peru au statut de memri asociai.
Ga 9 decemrie 8??:, 4enezuela a fost primitE n (E1CB$%1 ca memru cu
drepturi depline.
Ga D? decemrie 8??:, #oli!ia a fost in!itatE sE de!inE memru cu drepturi
depline.
:
(biectiele generale ale Mercosur sunt"
creterea randamentului i a producti!itEii pentru cele patru economii, cu
deschiderea pieelor i accelerarea dez!oltErii economice
perspecti!e mai une pentru folosirea mai judicioasE a resurselor disponiile
conser!area mediului
munEtEirea comunicaiilor
armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea
diferitelor industrii
)tructura instituional+"
Consiliul Pieei Comune <CC(=
/rupul Pieei Comune <C(/=
Comisia de Comer a (ercosur <(2C=
Comisia ParlamentarE ComunE <'PC=
0orumul $ocial-Economic Consultati! <E$C0=
$ecretariatul Administrati! al (ercosur <(A$=
9