CEHIA

CEHIA
Cehia este situata in centrul Europei si are o suprafata de aproximativ 78.866 km2.Este o tara intracontinentala, aflandu se la o distanta de !26 km de "area #altica si !22 km fata de "area Adriatica.$ecinii sai sunt %ermania &8'( km), *olonia &762 km), Austria &+66 km) si ,lovacia &26- km).Cel mai inalt punct il repre.inta varful "untelui ,ne.ka, ridicat la '6(2 m deasupra nivelului marii in timp ce inaltimea cea mai mica a statului se inre/istrea.a in apropierea orasului Hrensko, acolo unde fluviul 0a1e iese de pe teritoriul tarii, la ''7 m deasupra nivelului marii.

Date generale: Denumirea oficiala: Capitala: Limba oficiala: Suprafata: Republica Ceha Praga (Praha) (Populatie: 1,213,800) ceha 78,886 km2 10304302 cehi i!oritati: "lo#aci, polo!e$i, !emti, rromi, maghiari 40& catolici, 10& prote"ta!ti 'emocratie parlame!tara (acla# )a#el Ce!tral *uropea! +ime (C,*,+,) Coroa!a ceha (-c) . C$ech cro/! (C0-) Paritatea: 1 12' apro3, 30 C0-

Lungimea granitelor: 2303 km Populatie:

Densitatea populatiei: 131 locuitori%km2 Religia: Sistem politic: Presedinte: Ora oficiala: Moneda:

,curt Istoric

,ec I$ I i.Hr
*e teritoriul locuit din secolul + i.Hr. de celti mi/rea.a in secolul ' I.hr. tri1urile /ermanice ale marcomanilor si 2uar.ilor, venite din nord. In secolul 6 d.Hr. se sta1ilesc aici tri1urile slavilor de apus care creea.a in urmatorul secol efemerul stat slav al lui ,amo &62! 6-3).

"arele Cne.at al "oraviei &8!( 3(6)

4upa pra1usirea stapanirii avare su1 loviturile francilor, ia fiinta in 8!( "arele Cne.at al "oraviei su1 conducerea lui "o5m6r &8!( 8+6). Cne.atul cuprinde importante re/iuni ale #oemiei si ,lovaciei. ,uccesorul lui "o5mir, 7ostislav &7astislav) 8+6 87( este adoptat crestinismul &si litur/hia slavona) adus de misionarii Chiril si "etodiu &86! 86+). "arele Cne.at al "oraviei atin/e apo/eul in timpul domniei lui ,vatopluk & 87( 83+), apoi se pra1useste in 3(6 su1 loviturile un/urilor sta1iliti in Campia *anoniei.

4inastia *rem8sl &sf. secolul 3 d.Hr.

'!(6)

0a sfarsitul secolului 3 se constituie statul ceh cu centrul in #oemia &capitala *ra/a), condus de dinastia *rem8sl. In 3!- moare ducele $9clav, patronul sanctificat al cehilor. Intre anii 37! 376 ia fiinta Episcopia de *ra/a. In anul '(8- este proclamat re/atul su1 conducerea lui $ratislav &'(6' '(32). 7e/ele *rem8sl I :takar primeste #ula de Aur a ,iciliei &'2'2), statul ceh fiind declarat re/at si ducii #oemiei, re/i prin ereditate, fiind sta1ilite si relatiile cu ,fantul Imperiu 7oman &statul ceh nu era feuda imperiala, Imperiul va recunoaste numai pe acel re/e ceh ales in Cehia, se asi/ura suveranitatea statului ceh, se le/iferea.a ereditatea re/ilor cehi, domnitorul ceh avea dreptul de a vota pe imparatul 7oman). 7e/atul cunoaste o maxima stralucire su1 domnia lui *rem8sl II :takar &'2-! '278). In anul '!(6 este asasinat $9clav III si dinastia se stin/e.

4inastia de 0uxem1ur/ &'!'(

'+!7)

Incepand cu '!'(, re/atul este condus de ;an, conte de 0uxem1ur/ &'!'( '!+6) sotul printesei din neamul *rem8sl, Eli<ka &Elisa1eta). 7e/ii apartinand acestei dinastii au anexat noi teritorii. In '!++ ia fiinta Arhiepiscopia de *ra/a prin 1ula Ex supernae providentia maiestatis. 4enumirea oficiala a statului devine Corona re/ni #ohemiae in timpul domniei lui Carol I$&=arel) '!+6 '!78 re/e roman, conte de 0uxem1ur/, '!+6 '!-!, re/e al Italiei, din '!-imparat al >,fantului Imperiu 7oman>, din '!7! mar/raf de #randen1ur/. Acesta face din #oemia centru politic si cultural al imperiului si din *ra/a fastuoasa resedinta a acestuia. Este fondatorul primei universitati cehe in '!+8 ce includea facultatea de filosofie, de drept, de medicina si de teolo/ie.

"iscarea husita '+'3

'+!6

Impotriva autoritatii imperiale si a catolicismului i.1ucneste miscarea nationala husita. *rincipalele cau.e a fost cri.a economica si politica din timpul domniei lui $9clav I$ &'!78 '+'3), succesorul lui Carol I$, cri.a accentuata de pro1lemele /enerale din Europa acelor ani &"area ,chisma, criticile aduse catolicismului). "iscarea a fost inspirata de ideile lui ;an Hus, ars pe ru/ in '+'-. 7e/ele ceh, imparatul roman ,i/ismund &?ikmund) de 0uxem1ur/ a incercat sa reprime revolta, dar a fost infrant in numeroase randuri. Husitii s au divi.at in trei curente@ Calixtinii &utra2uistii) de dreapta, ta1oritii de stan/a si hiliastii &picar.ii) de extrema stan/a, a caror lupte interne au favori.at infran/erea miscarii.

4inastia ;a//ielo '+7'

'-26

$ladislav ;a//elon, fiul re/elui Ca.imir al *oloniei si descendent al dinastiei 0uxem1ur/ a fost ales re/e al #oemiei in '+7'. In timpul domniei sale &'+7' '-'6) si al fiului sau 0udovic &'-'6 '626) puterea statului a crescut, diminuandu se totusi cea re/ala. Aara a fost macinata de numeroase conflicte.

4inastia de Ha1s1ur/ '-26

'3'8

4inastia ;a//iello s a stins odata cu moartea lui 0udovic in 1atalia de la "oh9cs &'-26), iar re/atul #oemiei intra pentru patru secole su1 stapanirea dinastiei de Ha1s1ur/ prin ale/erea lui Berdinand I ca re/e. Conducerea ha1s1ur/ica a reinstaurat catolicismul . 7udolf II &'-76 '6'') a sta1ilit capitala imperiului la *ra/a, orasul devenind astfel un important centru de cultura european. 7ascoala antiha1s1ur/ica a orasenilor cehi din '6'8, spri5inta de no1ilimea protestanta, infranta in #atalia de la "untele Al1 &8 nov. '82() constituie prolo/ul 7a.1oiului de !( de ani si totodata are ca urmare desfiintarea autonomiei statale cehe si inau/urarea unei politici de /ermani.are.

Bondarea Catiunii cehe moderne '8+8

In timpul 7evolutiei de la '8+8, cu un pronuntat caracter antiha1s1ur/ic, politicienii cehi avansea.a ideile federali.arii imperiului si emanciparii natiunilor, 1a.andu se in principal pe factorii economici@ Cehia era unul dintre cele mai de.vltate si industraili.ate state componente ale imperiului. 7evolutia este ina1usita in san/e de /eneralul Dindisch/rat.. *rin pactul dualist din '867 #oemia si "oravia raman in cadrul Austriei, iar ,lovacia este inclusa in En/aria.

Bormarea statul independent cehoslovac &din '3'8)

In conditiile destramarii Imperiului Austro En/ar la finele primului ra.1oi mondial, la 28 octom1rie '3'8 este proclamata la *ra/a 7epu1lica Cehoslovaca independenta la care se uneste si ,lovacia la !( octom1rie. Aom9< %. "asar8k este ales primul presedinte al statului. Aratatul de pace de la ,aint %ermain en 0a8e &'3'3) recunoaste independenta si /ranitele noului stat. Coua repu1lica devine in scurt timp una din cele mai de.voltate din Europa si chiar si din lume. Impreuna cu 7omania si Iu/oslavia, Cehoslovacia creea.a in '32' "ica Intele/ere.

Aratatul de la "unchen '3!8

pro1lema sudetilor

*erioada de prosperitate si democratie ia sfarsit odata cu Aratatul de la "unchen &'3!8) cand %ermania lui Hitler anexea.a re/iunea sudeta &cca !(((( km2 si ! milioane locuitori). 0a '- martie '3!3 Cehia este ocupata de trupele na.iste si este proclamat *rotectoratul #oemiei si "oraviei &,lovacia se proclama stat independent la '+ martie, devenind un stat satelit al %ermaniei). In '3+( se constituie la 0ondra un /uvern in exil su1 conducrea lui Edvard #enes.

7epu1lica *opulara Cehoslovacia

In aprilie '3+-, su1 patrona5 sovietic se formea.a un /uvern de coalitie, in care comunistii acaparea.a treptat intrea/a putere. In '3+8 are loc puciul comunist, in care sunt inlaturati de la putere toti repre.entantii partidelor necooperante. Edvard #enes, presedintele statului isi da demisia si la '+ iunie '3+8 este proclamata 7epu1lica *opulara Cehoslovacia. Cehoslovacia cunoaste in urmatoarele decenii destinul statelor sud europene aflate su1 sfera de influenta sovietica.

*rimavara de la *ra/a '368

Aripa reformatoare a *artidului Comunist, condusa de Alexander 4u1cek impune in vara lui '368 retra/erea de la conducerea partidului a lui A. CovotnF, dar procesul innoitor al >comunismului cu chip uman>, initiat in cursul >*rimaverii de la *ra/a>, este curmat 1rutal de interventia tancurilor Aratatului de la $arsovia &cu exceptia 7omaniei) la 2( au/ust '368. 0a ' ianuarie '363 Cehoslovacia este proclamata stat federal, constituit din doua repu1lici e/ale, 7epu1lica ,ocialista Ceha si 7epu1lica ,ocialista ,lovaca,

7evolutia de catifea '383

In contextul transformarilor ce a cuprins intrea/a Europa in anul '383, in urma unor mari demonstratii populare, cunoscute su1 denumirea de 7evolutia de catifea, conducerea comunista este inlaturata si este ales un /uvern de uniune nationala. Bostul disident $9clav Havel este ales presedinte al repu1licii. 0a 2( aprilie '33( este adoptat noul nume al statului@ 7epu1lica Bederativa Ceha si ,lovaca. In iunie '33' ultimele trupe sovietice parasesc teritoriul Cehoslovaciei, iar la ' iulie a fost semnat la *ra/a actul de desfiintare a Aratatului de la $arsovia.

Bormarea 7epu1licii Cehe '33!

In urma tratativelor din parlamentul cehoslovac, este adoptata deci.ia separarii Cehoslovaciei in doua state si astfel la ' ianuarie '33! este proclamata 7epu1lica Ceha ca stat independent, iar $9clav Havel ales ca primul sau presedinte. In '338 este reales in aceasta functie.

Inte/rarea europeana si CAA:

2' fe1ruarie '33' 7epu1lica Bederativa Ceha si ,lovaca este primita ca mem1ru al Consiliului Europei. '6 decem1rie '33' a fost semnat Acordul de asociere a 7epu1licii Bederative Cehe si ,lovace la Comunitatea Europeana. '3 ianuarie '33! 7epu1lica Ceha nou infiintata devine al '8( lea mem1ru al :CE. !( iunie '33! 7epu1lica Ceha este primita ca mem1ru al Consiliului Europei. 3 fe1ruarie '3++ %uvernul ceh a apro1at participarea 7epu1licii cehe la *arteneriatul pentru pace, la '( martie primul ministru $. =laus a semnat la sediul CAA: de la #ruxelles documentul care atesta aceasta participare. 3 mai '33+ 7epu1lica Ceha a o1tinut titlul de partener asociat al Eniunii Europene. ' fe1ruarie '33- a intrat in vi/oare Acordul privind asocierea 7epu1licii Cehe la Eniunea Europeana. 3 iulie '377 la finalul summitului CAA: de la "adrid, 7epu1lica Ceha &alaturi de *olonia si En/aria) a fost invitata sa initie.e discutiile privind aderarea la pact. '6 iulie '337 7epu1licii Cehe i a fost recomandata initierea tratativelor oficiale de aderare la Eniunea Europeana. - noiem1rie '337 /uvernul a trimis la #ruxelles cererea oficiala de aderare la CAA:. '! decem1rie '337 7epu1lica Ceha a primit impreuna cu alte '( tari candidate invitatia oficiala de aderare la Eniunea Europeana.

'6 decem1rie '337 "inistrii de externe ale celor '6 tari mem1re CAA: au semnat la #ruxelles protocoalele de aderare ale 7epu1licii Cehe, *oloniei si En/arei, documente ce vor face su1iectul ratificarii in parlamentele statelor mem1re si asociate incepand cu '338. '- aprilie '338 camera 4eputatilor din 7epu1lica Ceha a apro1at cu '-+ de voturi pentru si !8 impotriva aderarea 7epu1licii Cehe la CAA:. Cea de a doua camera a *arlamentului, ,enatul a apro1at pe !( aprilie cu 6+ de voturi pentru, ! impotriva si 2 a1tineri. '( noiem1rie '338 ministrul de externe ;. =avan a initiat la #ruxelles tratativele de aderare la Eniunea Europeana. ' decem1rie '338 prin adoptarea protocolului de aderare a 7epu1licii Cehe, *oloniei si En/ariei la CAA: de catre ,enatul parlamentului olande. a luat sfarsit procesul de ratificare in toate cele '6 tari mem1re CAA:. 23 ianuarie '333 aderare la CAA:. 7epu1lica Ceha a primit invitatia oficiala de

2! aprilie '333 la Dashin/ton a avut loc intalnirea la varf a tarilor mem1re CAA:, intalnire la care a participat pentru prima oara si 7epu1lica Ceha.

7elieful
Impartirea dintre cele doua lanturi principale muntoase din Europa, cel Hercinic si cel Alpino Himala8an se reali.ea.a pe teritoriul Cehiei.7elieful tarii este foarte variat, predominand podisurile si dealurile &-(,' G din suprafata tarii), campiile &+,- G) , si muntii &'',6 G din suprafata).7e/iunile 5oase de inaltimi pana la 2(( m deasupra nivelului marii ocupa +,3- G, re/iunile intre 2(( si -(( m ocupa 7+,' G, cele cu inaltimi de 6(( '((( m '3,! G, iar cele de peste '((( m un procent de ',6 G.

Cele mai importante re/iuni din Cehia

Regiunea Boemiei Centrale este situata in centrul Cehiei.4atorita intinderii mari, platoul detine cel mai mare numar de locuitori, situand re/iunea pe prima po.itie ca numar de locuitori din Cehia.Ea ocupa aproximativ '+ G din totalul suprafetei Cehiei.#oemia este impartita in '2 sectoare &cartiere), care formea.a un adevarat inel in 5urul orasului capitala, *ra/a. Praga este unul dintre cele mai importante orase din Cehia, fiind cunoscut drept o metropola traditionala, cu o importanta ma/ica.Aceasta importanta este datorata in primul rand situarii orasului in 1a.inul *ra/a, ce are o importanta economica si istorica deose1ita. Regiunea Liberec este situata in nordul 1a.inului Cehiei, si se intinde din partea estica a muntilor 0u.icke, ;i.erske, pana in vest, in podisul =rkonose.%ranita nordica a re/iunii coincide cu /ranita cu re/iunea 0o1au ?ittau din ,axonia, %ermania, pe o distanta de 2( km, dar si cu re/iunea 4olnosle.ske $o5vodstvi din *olonia, pe distanta de '!( km.In Est se afla /ranita cu re/iunea Hradec =ralove, in ,ud /ranita cu *latiul #oemiei, iar in $est, cea cu re/iunea Esti, cu care formase in '36( re/iunea #oemiei de Cord. Regiunea Hradec Kralove este situata in apropierea re/iunii 0i1erec in $est, si re/iunea *ardu1ice in ,ud.Centrul istoric, economic si cultural al re/iunii il repre.inta orasul Hradec =ralove.*latoul are - cartiere importante@ Hradec =ralove, ;icin, Cachod, 78chnov nad =ne.nou si Arutnov.,uprafata totala a re/iunii este de +7-8 km2. Regiunea Pardubice este situata in partea estica a #oemiei.Coordonatele platoului sunt determinate de /ranitele cu re/iuni precum@ #oemia Centrala, =ralovehradeck8, :lomuc, "oravia ,udica si $8socina.%ranita Cord Estica a re/iunii este si /ranita Cehiei cu *olonia.Aceasta .ona atin/e cota de +-'3 km2, echivalentul a -,7! G din suprafata tarii.

Regiunea Pilsen este situata in ,ud $estul Cehiei.In vest se invecinea.a cu re/iunea #avaria din %ermania, in Cord $est se invecinea.a cu re/iunea =arlov8 $ar8, in Cord Est cu podisul #oemiei, iar in ,ud Est cu re/iunea sudica a #oemiei.,uprafata de 7-6' km2 o situea.a pe po.itia a treia din cele mai importante re/iuni ale Cehiei. Regiunea Ceske Budejovice (Boemia sudica) se invecinea.a in ,ud $est cu ,umava, in Cord $est cu re/iunea #rd8, in Cord cu #oemia Centrala, in Est cu re/iunea "oravia, iar in ,ud $est cu muntii Cavohradske.#a.inul #oemian sudic este alcatuit din doua 1a.ine mai mici@ Cesko1ude5ovicka si Are1onska. %ranitele din ,ud si $est sunt cele care invecinea.a Cehia cu Austria si %ermania.7e/iunea se invecinea.a totodata cu re/iunea *ilsen, #oemia Centrala, precum si re/iunea $8socina. Regiunea Usti nad Labem este situata in Cord $estul Cehiei, in apropiere de /ranita cu %ermania.In Cord Est, aceasta se invecinea.a cu re/iunea 0i1erec, in $est cu re/iunea =arlov8 $ar8 , si o mica parte din re/iunea *ilsen., in ,ud cu re/iunea #oemiei Centrale, iar in Cord cu ,axonia, din %ermania. Regiunea Moraviana Nordica ( strava) este alcatuita din cartiere precum@ #runtal, Br8dek "istek, =arvina, Cov8 ;icin, :pava si :strava.*latoul este situat in partea Cord $estica a Cehiei, si se invecinea.a cu *olonia, in Cord si Est, si cu ,lovacia, in ,ud Est. Regiunea lomuc este situata in Cordul "oraviei centrale, si are o suprafata de -'!3,! km2 inclu.and orase precum@ ;esenik, :lomuc, *roste5ov, *rerov, ,umperk, s.a. Regiunea !lin a fost fondata pe data de ' ianuarie 2((( si se 1a.ea.a pe le/ea constitutionala nr. !+7 de pe data de ! decem1rie '337, care prevede crearea unor teritorii autonome.7e/iunea a fost creata prin unirea unor orase precum ?lin, =romeri., Eherske Hradiste, care apartinea "oraviei ,udice, si $setin, din "oravia Cordica. Moravia "udica (Brno)# este delimitata de cartierele #lansko, orasul #rno, #rno 7ural, #reclav, Hodonin, $8skov si ?no5mo. Brno repre.inta al doilea mare oras din Cehia, dupa *ra/a, cu o populatie de aproximativ +((.((( locuitori.

,tatistici
recensamantul din ' martie 2(('

Po$ulatia du$a se% barbati femei !"#$!%&' *!$ &!"#" #(& ) *'(+ )

Po$ulatia du$a varsta %, *," '% , ' '* , '" $% , $ $* , $" +% , + +* , +" %, *, " *% , * ** , *" -% , -* , -" &% , & &* , &" #% , # #* , #" "% . !-'+ *-$! "# - &!&*# -#+! *# # +!-#-*!%+* -#&!&%$ -##!"&* -&-!$'+ &"%!' " #'$!"$* -+"!#%&+!$'$ + !*-' %-!'$% +$ !+ $ '+$!&-& #+!$'% $"!*&' (+ ) *(* ) -(+ ) -(& ) #($ ) #(* ) -(& ) -(& ) -(- ) &(& ) &(" ) -(+ ) (- ) (+ ) (% ) +($ ) '(+ ) %(# ) %(+ )

Po$ulatia du$a nationalitate Ce/i Mora0ieni Sile1ieni Slo0aci Polone1i 2ermani Roman3 Mag/iari 4crainieni Rusi Rut/enieni 5ulgari Romani 2reci 6ietname1i Albane1i Croati Sarbi Altii 7eidentificati "!$ "!&&& +#%! & '%!#&# '"+!'"% *'!"-# +"!'%''!& ' !-&$ $$!''$ '$!+-" '!'%!+-+ '!$+# +!$'" '&! -$ -"% '!*#* '!#%' +"! && '&$!#$& "%( ) +(& ) %(' ) '(" ) %(* ) %( ) %(' ) %(' ) %($ ) %(' ) %(% ) %(' ) %(% ) %(% ) %($ ) %(% ) %(% ) %(% ) %( ) '(& )

Clima este temperat continentala, cu amplitudini termice accentuate, ierni reci, veri racoroase si precipitatii 1o/ate. Hidrogra&ia Cehiei include o retea 1o/ata de cursuri de apa, care se indrapta spre trei mari@ "area Cordului &fluviul 0a1e, sau El1a, cu afluentul sau $ltava), "area Cea/ra &"orava si alti afluenti ai 4unarii) si "area #altica &:dra sau :der).4e pe teritoriul ei i.vorasc doua importante fluvii ale Europei@ :dra si El1a. 'egetatia cuprinde padurea de foioase, care acopera aproxiamtiv 'H! din suprafata tarii, la care se adau/a si pasunile. Po$ulatia Cehiei pre.inta o caracteristica importanta, si anume, densitatea sa este du1la fata de media continentului, insa sporul natural este usor ne/ativ. Cele mai importante orase in care este concentrata polupatia sunt *ra/a, #rno, *l.en, :lomuc, 0i1erec.

Resursele naturale sunt variate, dar, in /eneral, fara re.erve si productii importante, cu exceptia car1unilor si a sarii. Cehia are in schim1, insemnate resurse forestiere si un 1o/at potential hidroener/etic. (ndustria este foarte diversificata, remarcandu se irmatoarele ramuri@ constructii de masini &autoturisme, tractoare, masini a/ricole), chimica &anvelope, in/rasaminte, hartie), usoara &cristaluri si portelanuri de #oemia, confectii, incaltaminte) si alimentara &indeose1i 1ere).*roductia de ener/ie &in care atomoener/ia ocupa ocupa un loc tot mai important) este excedentara, Cehia exportand in ,lovacia ener/ie electrica. )gricultura ceha este axata pe cresterea animalelor &1ovine si porcine).*rincipalele culturi sunt cele de cartofi si sfecla de .ahar, la care se adau/a or.ul si hameiul, culturi la care ocupa primele locuri de pe /lo1. *rans$orturile Metrou 7eteaua metroului in *ra/a este constituita din ! linii numite prin litere si diferentiate de culori@ A culoare verde ,kalka 4e5vicka # culoare /al1ena Cern8 "ost ?licin C culoare rosie Cadra.i Holesovice Ha5e , cu statii intermediare la "u.eu &AIC), "ustek &AI#) si Blorenc &#IC) . "etroul functionea.a de la (-.(( a.m. pana la '2.(( p.m. Intervalele de plecare intre trenuri sunt de 2 ! min. in .ilele lucratoare si la + '( min. in .ilele urmatoare. "etroul asi/ura le/aturi cu cele mai mari statii ale *ra/ai@ Blorenc , Holesovice si /arile @ principala /ara din *ra/a, %ara "asar8kovo , ,michov si Holesovice. *ramvai Aramvaiele functionea.a de la +.!( a.m. la (.'- a.m. in timpul .ilei. "edia de sosire a tramvaielor dimineata si dupa amia.a este de 8 minute. 4imineata , sam1ata si duminica vin in intervale de '( minute si respective 7,- '- mnute. In toiul noptii functionea.a de la (.'- a.m. si (+.!( a.m.la un interval uniform de +( minute si sut tramvaiele cu numerele -' -8. 4ate individuale despre sosiri sunt afisate in statii.

)utobu+e ?i si noapte auto1u.ele circula similar cu tramvaiele. Intervalele dimineata si dupa amia.a sunt intre - si '- minute. 4imineata, seara , sam1ata si duminica circula in intervale de '( 2(, '- !( si respective '( !( minute. Coptile circula auto1u.ele -(' -'2. Bunicularul catre *etrin Hill este le/at de statia de tramvai la stopul E5e.dsi mer/e pe ruta E5e.d Ce1o.i.ek *etrin. Bunctionea.a .ilnic de la (3.'- a.m. si (8.+- p.m. 4ate despre ruta sunt afisate la stopuri. Acesta functionea.a la fiecare '- min in se.onul de iarna & octom1rie aprilie ) si la fiecare '( min in se.onul de vara & mai septem1rie). In fiecare primavara si toamna funicularul este reparat si scos din functiune doua saptamani. *ari&e Aarifele pentru transport se aplica pentru toate mi5loacele de transport@ metru, tramvai , auto1us si funicularul *etrin.Aarifele sunt calculate in functie de distante si exista posi1ilitatea de a schim1a tariful. ,in/urele 1ilete care nu permit schim1area tarifelor sunt cele de '- minute. *erioada de validitate a 1iletului incepe in momentul validarii si expira in momentul incheierii perioadei 1iletului. Aimpul opririlor este de asemenea inclus in perioada de validitate.4aca in timpul unei calatorii expira validitatea 1iletului ,un nou tichet tre1uie validat. *asa/erii isi validea.a 1iletele in aparate speciale cand se urca in masina sau cand intra in statia de metrou pentru prima oara. & 1iletele nu sunt validate din nou cand se schim1a metroul). Aoate datele necesare sunt printate pe 1ilet de aparate @tipul mi5locului de transport, .i, luna, an, ora, numarul rutei. #iletele sunt introduse in aparat in directia sa/etii printate, cu sa/eata indreptata spre fata. Aparatele de validat sunt ase.ate lan/a usile mi5loacelor de transport sau la intrarea in .ona metroului. Aariful este vala1il pe metrou, tramvaie,, auto1u.e si funicular pentru 6( minute.In .ilele lucratoare de la (8.(( p.m. pana (-.(( a.m si sam1ata si duminica 1iletele sunt vala1ile pentru 3( minute. #iletele ce nu se pot schim1a sunt cele de '- minute pentru o sin/ura calatorie. 0a metrou tariful este valid + statii de la statia validarii. &fara sa includa statia validarii) si permite sa schim1ati liniile A,#,C insa pasa/erii tre1uie sa paraseasca .ona metroului nu mai tar.iu de !( minute de la data validarii. Aariful ce nu poate fi schim1at nu este aplica1il pe rutele de noapte si la funicularul *etrin. Exista si 1ilete valide pentru perioada ca 2+ ore sau ! &72 ore),7 &'68 ore) si '- &!6( ore) .ile. #iletele pe perioada mai mare de o luna, pe se.oane au vala1ilitatea conditionata de inchiderea se.onului. Aceste 1ilete valide pentru o luna, un an sunt valide cu o .i inainte si trei .ile dupa expirare sau data specificata.

"umar istoric des$re trans$ortul in Praga , '87- primul tramvai tras de cai '83' inau/urarea primului tramvai electric de catre Brantisek =ri.ik la 0etna, si a funicularului *etrin '836 deschiderea primului tramvai electric de la =arlin la $8socan8 '837 aparitia Compania 7e/ala Electrica a Capitalei *ra/a '32- primele rute de auto1u.e '3!6 deschiderea rutelor de trolei1u.e '372 terminarea operatiilor pentru trolei1u.e '37+ deschiderea primei sectiuni de metrou ,linia C@ Blorenc =acerov '378 deschiderea sectiunii de metrou , linia A @4e5vicka Camesti "iru *ana in '333 s au intreprins multe actiuni pentru im1unatatiri ale transportului cu metroul si nu numai. *urismul Cehia este una dintre tarile cele mai vi.itate de pe continentul european si cu cele mai mari venituri o1tinute din turism. *rincipalele atractii turistice sunt capitala, supranumita J:rasul de Aur J, datorita 1o/atiei in monumente, statiunile 1alneoclimaterice , =arlov8 $ar8, #rno, *l.en, si altele.

PR)-)

>:rasul celor '(( de turnuri>, >*ra/a de aur> aflata pe meandrele rKului $ltava, face sa 1ata mai repede inima poetilor, a pictorilor, a foto/rafilor. *ra/a este un centru cultural, administrativ, al cultelor, comertului si industriei 7epu1licii Cehe si, de '( secole, capitala re/atului si a 7epu1licii, ca si sediul numerosilor suverani si arhiepiscopi. Istoria orasului se confunda Ln multe privinte cu cea a statului ceh. Ase.arile umane din 5urul Hradului castelul pra/he., si al $8<ehradului, au dat nastere unei a/lomeratii umane, care spre '2!(, capata privile/iile unui oras. Asa cum spune le/enda, printesa 0i1u<e, Ln.estrata cu darul profetiei, conducKndu si poporul o1osit Ln cautarea unui loc de sta1ilire, s a oprit Ln fata *ra/ai de asta.i si a hotarKt ridicarea unui oras, preva.Knd ca acesta va fi vestit Ln lume. *rofetia ei s a Lmplinit. Capitala Cehiei este un oras fermecator, vi.itat anual de sute de mii de turisti straini, veniti din toate colturile lumii. ,e Lntinde pe o suprafata de +36 kmM si are aproximativ '.2'!.((( de locuitori, adica '2G din Lntrea/a populatie a tarii, fiind cel mai populat oras. In sec. NI$, Ln timpul domniei lui =arel al I$ lea, *ra/a se numara printre metropolele lumii crestine. Ea devine sediul primei universitati transalpine si un remarca1il camin al artelor. *este aproximativ 2-( de ani, Ln timpul lui 7udolf al II lea, *ra/a se pere.inta ca o capitala misterioasa, pplina de artisti, savanti si ra1ini docti. Ermea.a apoi perioada 1aroca, care Lm1o/ateste orasul cu cupole de 1iserici, curti si

/radini ale palatelor aristocratice. ,i asta.i le mai putem LntKlni Ln cartierele istorice, Ln care tipul se masoara Ln sunetele orolo/iului din piata orasului vechi. :rasul, care a cunoscut ma/nifice Lncoronari de re/i, a fost martorul nasterii unor capodopere mu.icale ale lui "o.art, a ascultat concertele lui #eethoven, tresarind mai tKr.iu la sunetele mu.icii lui 4vor9k, ,metana, sau "ahler. Aici, Ln *ra/a sum1ra si lirica totodata, Ln *ra/a lui =afka sau 7ilke, Ln care si a ima/inat Capek ro1otii sai, iar Ha<ek nemuritorul soldat Ove5k plin de umor ce fri.ea.a uneori a1surdul, aici s au LntKlnit un "asar8k aflat la vKrsta maturitatii, cu tKnarul pe atunci Einstein. *ra/a, aceasta minunata opera a naturii, a /eneratiilor trecute si a contemporanilor nostri, orasul numit cu mKndrie >inima Europei>, este un oras al le/endelor si povestilor. Biecare casa, fiecare straduta, are le/enda proprie, ascunde o taina sau ne pre.inta o fi/ura le/endara, care a stra1atut veacurile istoriei pentru a a5un/e pKna Ln .ilele noastre. $om Lncerca sa va pre.entam treptat cKteva din locurile cele mai Lndra/ite, cele mai vi.itate sau mai renumite din acest oras unic, Ln care exista@

8( de 1iserici !- de mKnastiri 7( de palate peste 2((( de cladiri interesante 6( mu.ee si /alerii de arta !7 de teatre '' sali de concerte 3 institutii de LnvatamKnt superior

Hradcan8@
7epre.inta un Lntre/ complex arhitectonic, pentru vi.itarea caruia aveti nevoie de aproape o .i. El se compune din Hrad sau castel, fosta resedinta a re/ilor si actuala resedinta a presedintelui statului, ale carei prime 1a.e au fost puse spre sfKrsitul sec. IN, pinacoteca, catedrala /otica ,f. $6t Ln care se pastrea.a 1i5uteriile coroanei, turnul lui 4ali1or, 1iserica ,f. ;ir6, turnul ne/ru. In incinta complexului se afla renumita ?lat9 ulicka >straduta aurarilor>. In casutele viu colorate ale vechilor alchimisti, care Lncercau sa o1tina aur prin diverse metode, se vKnd asta.i diferite suveniruri. 4in fata castelului se deschide una dintre cele mai frumoase panorame asupra orasului, pe care o puteti admira cu ochiul li1er sau cu a5utorul unor lunete special instalate, contra unei sume modice. 0a sud, /radinile palatului se unesc aproape cu una dintre cele mai frumoase si renumite /radini 1aroce Ln terasa din *ra/a de la Lnceputul sec.'8, 0ede1urskP .9hrad8. In mi5loc se afla o sala terrena si o fKntKna cu statuia unui urias. Co1orKnd de la Hrad pe strada Cerudova, strada cu cele mai frumoase cladiri din *ra/a, ce poarta numele scriitorului ;an Ceruda si unde la nr. - se afla si am1asada 7omKniei, a5un/em Ln "alostranskP n9mest6 &*iata :rasului "ic), unde puteti vi.ita chr9m sv. "ikul9<e &1iserica sf. Cicolae). Aceasta monumentala constructie a fost ridicata de =r8<tof si =ili9n I/n9c 4ient.nehofer Ln sec. '8, fiind una dintre cele mai stralucite mostre ale 1arocului pra/he..

=arluv most H *odul Carol@ Ermea.a apoi =arluv most vestitul pod Lncarcat de statui Lnne/rite de vreme, cu pictori, papusari, mu.icanti si vKn.atori de suveniruri. 0e/enda spune ca, atunci cKnd re/ele =arel al I$ lea a ordonat ridicarea podului, ceea ce se cladea .iua, se pra1usea noaptea. In urma unui vis, re/ele ordona ca Ln mortarul podului sa fie amestecat vin si oua, pentru ca lucrarea sa poata fi terminata. 4eoarece Ln *ra/a nu erau oua de a5uns, si au adus contri1utia si alte orase din Lmpre5urimi, dar dintre ele ni s a pastrat doar numele orasului $elvar ai carui locuitori, de teama sa nu se spar/a fra/ila marfa, au trimis ouale fierte tari. *odul a re.istat peste veacuri, fiind cel mai renumit dintre cele '2 poduri de peste $ltava, pentru frumusetea si privelistea pe care le ofera. Cea mai placuta priveliste Lnsa o ofera, o plim1are pe Lnserat cu vaporasul pe $ltava, atunci cKnd toate monumentele si cladirile mai importante sunt luminate. 0oreta@ In piata din fata Hradului se afla mKnastirea 0oreta un complex arhitectural 1aroc din sec. N$II, care adaposteste un 1o/at te.aur de o1iecte reli/ioase si o capela de marmura, copie a casei "adonei din 0oreta &Italia), casa Ln care se spune ca Becioara "aria a fost mutata din Ca.aret de catre Ln/eri. 4ar altceva face faima 0oretei cehe Ln turnul mKnastirii exista 27 de clopotei de diferite marimi, ce executa o melodie la ora fixa. C9rodn6 4ivadlo H Aeatrul Cational@ ArecKnd prin fata vechii cladiri a Aeatrului Cational &C9rodn6 4ivadlo), o constructie renascentista din sec. al NIN lea, la a carei renovare s a muncit mai 1ine de .ece ani, consumKndu se o cantitate de '( k/ de aur la ornamente si decoratiuni, ne oprim o clipa Ln fata unui imens cu1 de sticla. Este noua sala a Aeatrului Cational, ce apartine avant/ardei arhitectonice, dar care se Lncadrea.a placut Lntre cladirile vechi din 5ur. 4eoarece Ln *ra/a se Lmpletesc armonios diverse stiluri arhitectonice, nu ne vom mira cKnd, urmKnd cursul $ltavei, putin mai 5os de teatru, vom da peste o alta minune a arhitecturii moderne, care a fost denumita >Aancic6 dum>&4ancin/ House). $9clavskP n9mest6 H *iata ,f. $9clav@ CurKnd se a5un/e Ln fata unui 1ulevard lar/, cu multe ma/a.ine cochete, stra5uit de pomi si 1ancute si unde accesul cu masina este

permis doar pe stra.ile laterale ne aflam Ln centrul orasului, pe $9clavskP n9mest6. In capatul 1ulevardului se afla statuia ecvestra a sf. $9clav, patronul cehilor, Ln fata /randioasei cladiri a mu.eului national, ce adaposteste colectii de mineralo/ie, .oolo/ie, paleontolo/ie, numismatica si colectii istorice, Ln care se pre.inta de.voltarea cronolo/ica a poporului ceh, din cele mai vechi timpuri, pKna Ln pre.ent. ,taromestskP n9mest6 H *iata :rasului vechi@ 0a ora fixa sa nu uitati sa va aflati Ln ,taromestskP n9mest6 &*iata :rasului vechi), unde se /aseste turnul primariei cu vestitul orolo/iu ce functionea.a neLntrerupt din '+'(. ,ute de turisti asteapta anuntarea orei de catre scheletul ce repre.inta "oartea, apoi defilarea celor doispre.ece apostoli Ln fata unor ferestruici, Lncheiata de cKntatul unui cocos. *rincipala piesa a orolo/iului o constituie o sfera, care masoara timpul Lnca din sec. N$. A treia parte a orolo/iului o repre.inta calendarul, o placa circulara, care se roteste Ln 5urul unui punct fix cu em1lema :rasului vechi, ornamentele picturale apartinKnd pictorului ceh ;osef "9nes. 4in acest turn aveti o frumoasa vedere de ansam1lu asupra Lntre/ului oras. In piata se mai afla monumentul lui ;an Hus reformatorul 1isericii cehe, AFnskF chr9m sau catedrala AFn, cu cele doua turnuri Lnalte de 8( m, cladire provenita din sec. N$ si care da culoare caracteristica Lntre/ii piete. Aot Ln aceasta .ona mai puteti vi.ita 1iserica ,f. ;aku1, initial cladire /otica din '2!2 '2-8, reconstruita Ln stil 1aroc timpuriu Lntre '682 '7(2, cu o acustica perfecta, Ln care vara va puteti odihni la racoare si asculta Ln acelasi timp, minunate concerte de or/a. :rasul evreiesc@ In apropierea pietei :rasului vechi se afla sina/o/a Ln stil /otic din sec. NIII, care, Lmpreuna cu cimitirul, repre.inta unul dintre cele mai vechi si mai 1ine pastrate monumente arhitectonice evreiesti din Europa. ,e spune ca evreii erau convinsi ca sina/o/a de la *ra/a fusese construita din pietrele Aemplului distrus din Ierusalim. ,ina/o/a are 1o/ate decoratii Ln piatra, un /rila5 /otic si lustre for5ate. *Kna acum ne am aflat Ln ,tarP "esto &:rasul vechi). 4ar, asa cum spune povestea, astronomul si pre.icatorul re/elui =arel al I$ lea i a pre.is acestuia distru/erea orasului vechi Ln urma unui incendiu si a unei inundatii. *entru a pastra faima *ra/ai Ln veci, re/ele a hotarKt Lnaltarea unui nou oras, care urma sa i poarte numele. 4in fericire, orasul vechi nu a fost Lnsa distrus, asa ca lumea s a Lnvatat sa numeasca noua parte a *ra/ai CovP "esto &:rasul nou). 7e/ele a hotarKt mutarea mestesu/urilor mai /rele Ln aceasta parte a orasului,

acordKnd o serie de privile/ii celor ce se sta1ileau acolo, astfel LncKt CovP "esto are un caracter precumpanitor mestesu/aresc. Elementul caracteristic al acestei parti mai sarace a orasului Ll constituiau /radinile Lntinse. 4esi partea istorica a :rasului nou a disparut Ln cadrul reconstructiei moderne din sec. '3 2(, s au pastrat totusi mai multe 1iserici 1aroce, ca si doua importante cladiri 1aroce Lntr una se afla mu.eul compo.itorului Anton6n 4vor9k, iar a doua cunoscuta su1 denumirea de >#ertramka> a servit drept resedinta compo.itorului D. A. "o.art, care a terminat aici opera >4on %iovanni>. :1ecnF dum H Casa "unicipala@ ArecKnd prin piata 7epu1licii cu Aurnul pul1erariei &*ra<n9 1r9na) ne aflam Ln fata Casei municipale &:1ecnF dum), o frumoasa cladire Ln stil >Art Couveau>, Ln care se desfasoara concertele festivalului de mu.ica clasica >*rimavara la *ra/a>, Ln salile Lmpodo1ite de picturile lui Alfons "ucha, cu o cafenea moderna, doua restaurante si o terasa. $8<ehrad@ Conform unor vechi le/ende, acesta este cel mai vechi sediu al printilor #oemiei si al le/endarei printese 0i1use. In realitate, acest loc fortificat a fost fondat mai tKr.iu decKt Hradul, aproximativ pe la 5umatatea sec. '(. In interiorul arealului se pot vi.ita pretioasa rotonda romana a ,f. "artin din sec.'', 1iserica /otica a ,f. *etru si *avel &reconstruita Ln stil neo /otic la sfKrsitul sec. '3), cimitirul de la $8<ehrad, cel care LncepKnd cu '863 a servit drept loc de LnmormKntare al unor persoane cele1re ale natiunii cehe, atKt din sfera politicului, cKt mai ales a artisticului. ,e mai pot vi.ita ca.ematele din su1sol, unde se afla pastrate unele din ori/inalele sculpturilor 1aroce ale podului Carol.

Lista monumentelor UN."C ,

IncepKnd cu anul '332, mai multe o1iective din 7epu1lica CehQ au fost Lnscrise pe lista monumentelor ce fac parte din moRtenirea culturalQ universalQ ECE,C:. In /eneral, acestea au fost alese fie pentru centrul istoric al oraRului &*ra/a, SeskF =rumlov, AelT), fie pentru 1iserici de excepUie &VWar nad ,9.avou, =utn9 Hora), sau pentru anumite monumente de seamQ &stKlpul ciumei din :lomouc, /rQdinile franUu.eRti din =romXY6Z, etc.). 0a ora actualQ, aceste o1iective sunt Ln numQr de '(. InformaUii mai amQnunUite despre cKteva dintre aceste monumente puteUi /Qsi Ln en/le.Q, la adresa@ 4e asemenea, vQ pre.entQm mai 5os fiecare din aceste monumente, pe care specialiRtii lumii le considerQ o adevQratQ comoarQ universalQ, de care tre1uie sQ ne 1ucurQm cu toUii. C."K/ KRUML ' UN."C 4escriere /enerala@ =rumlov este situat pe cursul superior al $ltavei, Ln sudul #oemiei. *rima mQrturie despre oraR datea.Q din anul '2-!. :raRul este dominat de silueta castelului, al doilea ca mQrime dupQ Hradul pra/he.. In castel poate fi vi.itatQ o /alerie de ta1louri cele1re. :raRul a cunoscut o deose1itQ Lnflorire Ln perioada dinastiei 7oZm1erk &'!(6 '6(2), care l a transformat Ln capitala statului. In acea perioadQ, SeskF =rumlov se afla la rQscrucea drumurilor ce le/au #oemia de Austria, #avaria Ri nordul Italiei. 4in Italia provine influenUa renascentistQ, care a Lm1o/QUit aspectul oraRului /otic Ri al castelului. ,pre sfKrRitul sec. N$II .estrea culturalQ a oraRului a fost sporitQ de cQtre familia E//en1er/, care a dispus construirea unui teatru 1aroc. "ai tKr.iu, oraRul a aparUinut familiei ,ch[ar.en1er/, perioadQ Ln care s a de.voltat stilul 1aroc. Dar esk Krumlov nseamn mult mai mult dect un complex excepional de trei sute de cldiri istorice, oraul prezentndu-se oaspeilor drept un centru cultural, turistic cu Bestivalul internaUional de mu.icQ, Bestivalul de mu.icQ renascentistQ Ri producUiile teatrale pre.entate Ln /rQdina castelului. En alt eveniment de seamQ Ll constituie festivalul JArandafirul cu cinci petaleJ &conform 1la.onului familiei 7oZm1erk), ce are loc la mi5locul verii Ri care reLnvie atmosfera secolelor trecute.

KR M.R(! UN."C 4escriere /eneralQ@ In '777 acest ora aflat n centrul oraviei, a devenit sediul ar!iepiscopilor de "lomouc# $astelul, mpreun cu frumoasa %rdin sunt considerate un exemplu &ine pstrat i deose&it de frumos al desi%nului &aroc# ClQdirea 1arocQ cu patru aripi, cu turn prismatic Ri curte interioarQ Ln stil 1aroc timpuriu, a fost ridicatQ pe fundaUiile cetQUii episcopale iniUiale. 4upQ reconstrucUia Ln stil renascentist, castelul a devenit sediu episcopal. Interioarele sunt decorate cu fresce, mo1ilier de calitate Ri ta1louri minunate. %aleria de ta1louri cuprinde printre altele + picturi pe lemn de 0ucas Cranach cel #QtrKn executate pentru episcopul Ahur.a, ca Ri ta1louri din colecUia episcopului 0ichtenstein Ai.ian, $eronese, van 48ck, Ri alUii. In /rQdina castelului aran5atQ Ln stil franUu.esc, vQ puteUi plim1a pe su1 /aleria cu arcade, printre numeroasele statui, /rupuri statuare Ri fKntKni. $astelul, %rdina de flori i %rdina de su& castel au fost incluse n lista motenirilor ar!itectonice '()*$"#

=EACA H:7A ECE,C: Catedrala a fost construitQ la cererea locuitorilor oraRului Ln stil /otic tKr.iu. : parte componentQ a ei o constituie capela \#oZ6ho tXlaJ, fostQ iniUial capelQ a cimitirului, construitQ Ln anii 8( ai sec.'+ LmpreunQ cu 1iserica sfintei #ar1ara. #iserica Ri cu capela, monumente naUionale de culturQ, au fost trecute Ln '33- pe lista moRtenirii culturale universale ECE,C:. IncQ din '337 capela \#oZ6ho tXlaJ se afla pe lista celor mai periclitate '(( monumente din lume. *rofiturile din minele de ar/int de la =utna Hora au adus o mare faimQ coroanei ceheRti Ln Evul "ediu. =utna Hora a devenit cel mai important Ri cel mai 1o/at oraR din ]Qrile cehe. 0a sfKrRitul sec.'+ oraRul ar/intului a devenit reRedinUa re/elui +,clav -+# .iserica %otic a sf# -aco& /01123 i catedrala sfintei .ar&ara, patroana minerilor /01443 se numr printre cele mai importante monumente ar!itectonice# 5lte podoa&e ale 6tezaurului7 Kutna 8ora9 fosta monetrie /sec# 013 i cteva case ale orenilor &o%ai# -n cldirea numit 8r,dek, care este parte component a fortificaiei oreneti, se afl muzeul minerilor# Dintre celelalte monumente merit s amintim fosta coal latin i &iserica mnstirii n care se afl un curios osuar, al crui interior este creat n ntre%ime din oase umane#

0E4CICE

4escriere %enerala@ 0ichten<te5n timp de aproape 7(( de ani. In arealul actual se afla o fortQreaUQ /oticQ, care a fost transformatQ Ln sec. '6 Lntr un palat renascentist. IncQ de atunci, o parte componentQ a palatului a constituit o /rQdina LntinsQ. 4upQ 1QtQlia de la "untele Al1, domeniul a prosperat, deoarece stQpKnul lui, =arel I.era de partea LmpQratului. alt0 $erioad0 de 1n&lorire $uternic0 a &ost 1n tim$ul lui Karel .usebius 2i a &iului s0u 3an )dam# care 1n sec4 56 au 1nce$ut o am$l0 reconstruc7ie baroc0 a domeniului (s8a $0strat 2coala de c0l0rie cu grajdurile)4 9u$0 aceea# 1n 5:;< a &ost construit0 sera cu $lante tro$icale 2i marea alee dintre Lednice 2i 'altice4 Ultima trans&ormare a constituit8o reconstruc7ia 1n stil neo8gotic4 0IA:"^,0 ECE,C: 4escriere /eneralQ@-n a doua :umtate a sec# 0;, familia no&iliar <ern=te:n a pus s fie reconstruit castelul medieval din orelul >itom?=l ntr-un palat renascentist# <alatul este un exemplu excepional de construcie italieneasc cu arcade, adaptat mediului ce! i prezint un sediu no&iliar n perioada renascentist, ca i dezvoltarea sa ulterioar, su& influena noilor direcii artistice# "raul >itom?=l este i locul de natere al &inecunoscutului compozitor ce! .ed@ic! *metana, al crui nume este purtat astzi de tradiionalul festival muzical *metanova >itom?=l#

!=mek Litom>?l, re/iunea ,vitav8 4escriere /eneralQ IniUial castel, clQdirea a aparUinut Ln sec. '2 ordinului cQlu/Qrilor premonstranUi. 4upQ revolta no1iliarQ din '-+7, castelul a fost confiscat de cQtre re/ele Berdinand I Ri dQruit ulterior familiei *ern<te5n. Aceasta l a reconstruit Ln stilul renascentist, iar inetrioarele s au pQstrat Ln stilul 1aroc. 4in anul '333 palatul se aflQ pe lista moRtenirii culturale Enesco.

L M UC 4escriere /eneralQ@

,tKlpul 1aroc a fost construit Lntre anii 0A0;-0ABC Ri este o mQrturie a vQditei reli/io.itQUi a oraRului episcopal. In el se Lm1inQ motivul triumfalismului 1isericesc Ri al credinUei, cu modelarea arhitectonico artisticQ. 4atoritQ Lnscrierii acestui stKlp 1aroc pe lista moRtenirii culturale universale '()*$", Ri acestui oraR istoric morav i a fost recunoscutQ valoarea artisticQ. "lomouc, fost capital a oraviei i sediu episcopal din anul 02;1, este considerat a doua mare rezervaie de monumente dup <ra%a# Dr ndoial, merit toat atenia vizitatorilor# $ea mai important cldire &isericeasc o constituie catedrala sf# +,clav din anul 002E, reconstruit su& form neo%otic n anii 0441-E2# 5lte cldiri importante sunt <alatul familiei <@em?sl, 8radisko F cea mai mare mnstire a clu%rilor premonstrani din )uropa i .iserica fortificat a *f# o@ic din sec# 0B-0;, cu vestita or%# -n micua capel din piaa sf# +,clav se afl o statuie a Decioarei din 0C41, una din cele mai preioase statui %otice din Gepu&lica $e!#

PR)H) UN."C 4escriere /eneralQ@ Centrul istoric al capitalei, mai vechi de '( secole, LRi atra/e atKt locuitorii, cKt Ri admiratorii datoritQ unei sim1io.e unice a tuturor stilurilor arhitectonice _ LncepKnd cu rotondele romane, trecKnd prin turnurile /otice, casele Ri palatele renascentiste, sina/o/ile evreieRti, pKnQ la 1isericile Ri mKnQstirile 1aroce. :raRul este plin de strQduUe romantice, turnuri aurite Ri cupole de 1iserici. `i nu tre1uie sQ uitQm nici arta secese sau modernQ. En poet caracteri.a cKndva *ra/a drept \ o simfonie din piatrQa, surprin.Knd astfel, caracterul Ri frumuseUea ei sin/ularQ. Acest oraR al \celor '(( de turnuriJ, construit de a lun/ul rKului +ltava, i-a uimit ntotdeauna pe poei, pictori i foto%rafi# $omorile ar!itectonice ale centrului oraului nu sunt doar martori n piatr ai trecutului# <ra%a a fost i este un ora viu, unde se afl un numr important de teatre, sli de concerte, spaii expoziionale, muzee i %alerii# "ferta cultural este foarte lar%# *ra/a este atKt de etero/enQ, pe cKt poate sQ Ri doreascQ oricine Ri fiecQrui vi.itator Li aratQ una din feUele sale fermecate.

*.LC UN."C 4escriere /eneralQ@ IniUial fortQreaUQ re/alQ, LnfiinUat Ln sec. '! la o rQscruce de drumuri comerciale foarte frecventate, AelT Ri a cKRti/at aspectul actual Ln sec.

'6, prin reconstrucUia palatului Ri a centrului oraRului. 0a aceastQ de.voltare au luat parte Ri ie.uiUii, care Ri au exercitat influenUa Ln oraR. *e lKn/Q palatul cu parc en/le.esc, printre cele mai importante monumente ale oraRului se numQrQ Ri piaUa un complex unicat, cu clQdiri renascentiste Ri 1aroce. *orticurile Ri faUadele clQdirilor au fost construite conform unui plan unitar. 0a ora actualQ, HelI 5oacQ un rol important Ln arta plasticQ Ri mai ales, Ln domeniul mu.ical _ Bestivalul folcloric internaUional, Academia de mu.icQ franco cehQ. AE0C !9)R N)9 ")!)' U 4escriere /eneralQ@ #iserica a fost construitQ din Lndemnul a1atelui mKnQstirii din VW9r Ln anul '72(, pentru a cinsti amintirea martirului Ri sfKntului ceh ;an CepomuckF . Este sin/ura dovadQ a mQiestriei /enialului constructor pra/he. %iovanni #. ,antini, care a ales ca sim1ol pentru opera sa steaua cu cinci colUuri. Conform le/endei, deasupra corpului martirului Lnnecat s ar fi arQtat o coroanQ cu cinci stele. *entru construcUia Ln stilul 1aroco /otic este caracteristicQ compo.iUia stelei cu cinci colUuri &planul are formQ de stea, 1iserica are cinci intrQri, principalul altar are cinci stele Ri cinci Ln/eri). *rincipalul altar Ll repre.intQ pe sfKntul martir, purtat de Ln/eri spre ceruri. $Krful cupolei este Lmpodo1it cu o lim1Q monumentalQ &sim1olul sf. ;an CepomuckF) Lntr un cerc de flQcQri. :pera lui ,antini captivea.Q prin ori/inalitatea /Kndirii Ri prin tehnica Ln care apar atKt elemente 1aroce, cKt Ri /otice, pe care le a m&inat n minunatul stil &aroco-%otic ce!esc#

Catele si cetati

#EC:$ICE

9escriere general0, Castel tip renascentist, cu o curte Lmpre5muitQ de arcade, terminat Ln '-!8 dupQ planurile arhitectului %iacoppo ,trada. Interioarele sale adQpostesc decoraUiuni unice, picturale Ri Ln stuc, cu mo1ilier de epocQ, care stau la ori/inea valorii ine/ala1ile a acestui monument arhitectonic.

#ECH0:$ICE 9escriere general0, Castel 1aroc din sec. '7 '8, este un exemplu de vilQ italianQ implantatQ Ln mi5locul unui parc Ln stil france.. ,e pot vi.ita interioarele istorice, ce pre.intQ colecUii ale familiilor *etYvaldskF Ri #erchtold.

CE7$ECA 0H:AA 9escriere general0, Castel romantic din secolul '+, fiind construit pe amplasamentul unui fort /otic, Lncon5urat de o pKn.Q de apQ.. In secolul '6 a fost reconstruit de arhitectul italian %iovanni ,pa.ia Ln castel renascentist. A.i, interioarele sunt mo1ilate Ln stil renascentist pKnQ la 1iedermeier. Istoria vieUii mu.icale a castelului este le/atQ de activitatea lui =arl 4itters de 4ittersdorf.

H0E#:=A 9escriere general0, Considerat perla ,udului Cehiei, castelul Hlubok= nad 'ltavou a fost iniUial cetate /oticQ LntQritQ, construitQ pe la mi5locul sec. '! pentru a consolida puterea re/alQ. In sec. '7 a fost transformatQ Ln castel

renascentist, apoi reconstruit Ln stil 1aroc, adQu/Kndu i se /rQdina decorativQ Ri pavilionul. 4upQ '66', cKnd Hlu1ok9 a intrat Ln stQpKnirea familiei ,ch[ar.en1er/, castelul a fost supus unor ample modificQri, aspectul actual fiind influenUat de /oticul romantic en/le.esc, Ri amintind de castelul Dindsor datoritQ turnului Ri faUadelor neo/otice. 4omeniului Li aparUine un frumos parc en/le.esc Ri un mane5. Interioarele repre.entative de la primul eta5 au fost cQptuRite cu plQci de lemn 1o/at sculptat, tavanele au fost lucrate \Ln o/lindQJ cu podelele, iar mo1ilierul este Ri el sculptat. Aici au fost aduse cele mai preUioase piese din celelalte castele ale familiei ,ch[ar.en1er/, astfel LncKt astQ.i Hlu1ok9 deUine colecUii rare de ta1louri, porUelanuri, arme, tapiserii Ri /o1lenuri flamande. ;IC47ICHE$ H7A4EC 9escriere general0, Construit la Lnceputul sec. '!, castelul 3ind@icABv Hradec se numQrQ astQ.i printre cele mai mari castele cehe datoritQ suprafeUei ocupate. El a aparUinut mai multor familii senioriale, suferind diferite transformQri de a lun/ul secolelor, mai ales Ln perioada renaRterii. Este aRe.at pe o lim1Q de piatrQ, fiind separat de oraR de un RanU cu apQ. : compo.iUie fi/urativQ Ln mai multe fKRii Ri o /alerie de 1la.oane senioriale ce acoperQ toUi pereUii, repre.intQ un monument al frescelor din sec. '+ din arhitectura Cehiei. *artea mai modernQ a castelului, Ri anume palatul aflat Ln a treia curte interioarQ, este Ln stil renascentist, cu interioarele de la primul eta5 avKnd tavanele lucrate Ln casetoane de lemn, iar la parter fiind 1oltite. ,paUiile sunt Lmpodo1ite cu Rtucaturi, iniUial aurite.

K)RL"*.3N 9escriere general0, Este unul dintre castelele /otice de frunte ale sec. '+, construit din ordinul re/elui =arel al I$ lea pentru a adQposti 1i5uteriile coroanei. In interiorul lui se pQstrea.Q 1iserica Becioarei "aria cu fresce de valoare, printre care Ri portretul fondatorului, Ri capela ,f. Cruci cu pereUii Lmpodo1iUi de fresce Ri pietre semipreUioase. AceastQ capelQ, completatQ de o /alerie de '23 de ta1louri de sfinUi executate pe lemn de cQtre maistrul Aheodoric, se numQrQ printre cele mai 1ine pQstrate Ri mai preUioase interioare /otice din lume. ARa cum spune le/enda, re/ele =arel al I$ lea inter.isese accesul femeilor Ln castel. 4upQ o 1QtQlie /rea, cKRti/atQ pKnQ la urmQ, re/ele se retrQsese aici pentru a se odihni Ri a mer/e la vKnQtoare. Cea de a treia soUie, re/ina Eli.a1eta de *omerania, care dorea sQ l vadQ neapQrat, s a furiRat Ln castel. CostumatQ Ln hainele valetului, ea l a a5utat pe re/e sQ se

Lm1race, dar Ri a trQdat pre.enUa atunci cKnd i a LnmKnat armele, deoarece re/ina era sin/ura persoanQ Ln afarQ de =arel, care putea sQ ridice paloRul cel /reu. Cu toate cQ re/ele era iute la mKnie, el a iertat o pe soUia care, din dra/oste, i a nesocotit porunca, Ri de atunci doamnele au cQpQtat permisiunea de a pQtrunde Ln castel. In secolul '6 a fost reconstruit Ln stil renascentist de cQtre arhitectul :ldYich Avostalis de ,al8. A suferit Ri alte reconstrucUii, nu la fel de reuRite Ri su15u/ate cerinUelor vremii &Ln secolul '3 a fost refQcut Ln stilul purist). =0A,AE7EC CA4 :H7I 9escriere general0, Castel renascentist la ori/ine, a fost reconstruit Ln mai multe repri.e, dar R i reluat chipul pseudo /otic de a1ia dupQ reconstrucUia din '8-6 '86( &arhitect Ha/enauer). 0a ora actualQ se aflQ Ln proprietatea oraRului. In faUa castelului se aflQ o sala terrena decoratQ cu statui ieRite din atelierul lui ;. #rokoff Ri un parc en/le.esc, foarte apreciat pentru speciile rare de ar1ori. 4e asemenea, se poate vi.ita aici un mu.eu al porUelanului de #oemia, colecUii rare de porUelan din Europa, China Ri ;aponia, colecUii de pietre preUioase. =:=:7IC 9escriere general0, Construit Ln secolul '+ pe moRia domnilor din 4u1e, folosit pLnQ Ln secolul '6. dupQ douQ secole a devenit o ruinQ Ri Ln '-!( a Lnceput construcUia unei fortQreUe la 2 km de castelul iniUial. In sec. '3 a fost adaptat Ln stil romantic. Aot atunci a trecut Ln proprietatea familiei OpaTek, iar Ln cadrul procesului de restituUie declanRat dupQ '383 a fost redat omului de afaceri $9clav OpaTek Ri transformat Ln complex turistic de recreere. *ot fi vi.itate interioarele istorice Ri o 1o/atQ colecUie de arme.

=:C:*I,AE 9escriere general0, Castelul Kono$i?tC a fost construit Ln secolul '! de cQtre episcopul pra/he. Ao1i9< din #ech8nX. 0a ori/ine cetate LntQritQ /oticQ, de tip france., castelul a suferit mai multe modificQri de a lun/ul timpului.

4in structura iniUialQ se mai pQstrea.Q capela Ln stil /otic tKr.iu, sala de mese 1arocQ Ri 1olta LnclinatQ a pivniUei de vinuri. Celelalte saloane repre.entative, camerele de locuit, parcul en/le.esc Ri vestita colecUie de arme Ri armuri istorice din sec. '6 '8 aparUinKnd moRtenitorului tronului imperiului austro un/ar LmpuRcat la ,ara5evo, Bran. Berdinand dbEste, provin din renovQrile ulterioare. InteresantQ este Ri colecUia de trofee de vKnQtoare a ultimului proprietar. Castelul a servit drept decor la turnarea filmului \"a8erlin/J. 4in '3'8 aparUine statului.

=:,A 9escriere general0, *rimul proprietar, din familia $artem1erk, a fost menUionat Ln '!+3, data creQrii unui castel LntQrit. ConstrucUia acestuia este terminatQ Ln sec. '- '6. 4upQ Lncheierea rQ.1oiului de !( de ani, castelul LntQrit nu mai este exploatat decKt Ln scopuri utilitare. In incinta castelului se aflQ o capelQ /oticQ, dar cel mai 1ine este pQstratQ 1ucQtQria Ln stil renascentist.

=7I$:=0AA 9escriere general0, Enul dintre cele mai vechi Ri Lnsemnate castele, datKnd din secolul '2. devine castel re/al Ln timpul lui *Yem8sl :takar II Ri este reconstruit Ln timpul lui $9clav I$, dar mai ales Ln timpul lui $ladislav ;a/ellon, cKnd i a fost adQu/atQ o capelQ /oticQ. Castelul a fost puternic deteriorat Ln urma unor incendii. :1iective de vi.itare@ capela, sala cavalerilor cu o colecUie de picturi Ri sculpturi Ln stil /otic tKr.iu, 1i1lioteca &peste -2 ((( de volume), cele1ra Lnchisoare Ri sala de torturQ. In curtea castelului se desfQRoarQ concerte de mu.icQ renascentistQ Ri au loc reconstituiri ale turnirurilor cavalereRti.

"I=E0:$ 9escriere general0, IniUial castel /otic LntQrit, de la mi5locul sec. '!, a fost reconstruit Ln castel renascentist, iar Ln '7'3 Lntr un castel 1aroc. 4atoritQ 1inecunoscutei re/iuni viticole, aici se or/ani.ea.Q expo.iUii viticole Ri

vinicole. *ivniUa castelului adQposteRte un 1utoi uriaR. "ai puteUi vedea o expo.iUie etno/raficQ, artQ plasticQ localQ Ri interioarele castelului.

:*:CC: 9escriere general0, Castel Ln stil renascentist construit Ln secolul '6. Areal complex, ce se Lntinde Ln 5urul clQdirii centrale pe trei nivele, cu curte interioarQ. Interioare istorice, cu o /alerie importantQ de ta1louri, 1i1liotecQ, salQ etno/raficQ. "ai pot fi vQ.ute colecUiile de arme, ce datea.Q din sec. '6 '3. :70I= 9escriere general0, 0e/enda spune cQ haiducului #atka i a dispQrut 1QieUelul Ri nu putea fi /Qsit. Intr un tKr.iu s a au.it un plKnset de copil dintr un cui1 de vultur. 4e fericire, haiducul a construit castelul :rlik &orel c vultur). Castelul rlDk datKnd din sec. '! este LnQlUat pe o stKncQ a1ruptQ de pe malul $ltavei, deasupra lacului 1ara5ului :rlik. ClQdirea a re.istat la douQ incendii, a trecut prin mai multe etape de reconstrucUie, a5un/Knd Ln '8(2 reRedinUa ramurei tinere a familiei ,ch[ar.en1er/. Intre '8+3 '86( Ln urma unei reconstrucUii de anver/urQ efectuate de arhitectul %rue1er, castelul capQtQ un aspect neo /otic. Cea mai cunoscutQ salQ este sala Aeska, cu plafonul decorat cu sculpturi Ln lemn. In interiorul lui pot fi admirate sute de trofee de vKnQtoare, ce Lmpodo1esc pereUii, ca Ri o importantQ colecUie de arme. Castelul este Lncon5urat de un mare parc natural, ce oferQ o priveliRte deose1itQ.

,AE7C#E7= 9escriere general0 Castel din a doua 5umQtate a sec. '!, reconstruit dupQ '886 Ln stil istorico romantic. *re.intQ interioare istorice cu colecUii de valoare. In capela castelului se aflQ resturi de picturQ muralQ /oticQ Ri o expo.iUie de o1iecte medievale din re/iunea :lomouc.

$E0A7E,^ 9escriere general0,ConstrucUia castelului a Lnceput Ln secolul '8.Ri a fost reali.at Ln stilul 1aroc, drept reRedinUQ de varQ a familiei Chotek. Este Lncon5urat de o /rQdinQ Ri un mare parc natural, cu pavilioane romantice. In curte se aflQ statui reali.ate de cele1rul "at8as #raun. 4in '3+- se aflQ Ln proprietatea statului. *ot fi vi.itate interioarele 1aroce Ri rococo, ca Ri colecUiile orientale. ?$I=:$ 9escriere general0, ConstrucUia a Lnceput Ln secolul '! Ln timpul domniei lui *Yem8sl :takar I, fiind un castel LntQrit, cu un turn prismatic,. "ai tKr.iu i s a adQu/at clQdirea palatului re/al, cu o curte mQr/initQ de arcade interioare Ri pivniUe /otice. 0a primul eta5 putem vedea frumoase picturi murale. Castelul a rQmas proprietatea re/ilor #oemiei pKnQ Ln sec. '6, ultimul sQu proprietar fiind familia ,ch[ar.en1er/. ?0E#^ 9escriere general0, IniUial castel /otic LntQrit din secolul '!, a fost reclQdit dupQ devastarea de cQtre husiUi Ln secolul '-. A suferit reconstrucUii Ln stil renascentist Ri 1aroc, a.i pre.entKndu se ca un castel romantic. Interioarele castelului adQpostesc colecUii de arme, armuri Ri sticlQrie. ,e mai pot vi.ita 1ucQtQria castelului, pivniUele, ca Ri marele turn, ce oferQ o frumoasQ priveliRte de ansam1lu.

Personalitati ceAe

4*5*6 *7#ar7 28,8,1884 9 3,:,1:48 ;m politic, prim mi!i"tru 1:21 9 1:22, mi!i"tru 7e e3ter!e, pre"e7i!te ceho"lo#ac 1:38 9 1:38, Pri! actiu!ile "ale politice "i 7iplomatice 7i! timpul primului ra$boi mo!7ial, e"te co!"i7erat u!ul 7i! <o!7atorii "tatului ceho"lo#ac,

41R=>5 (la"ta :,4,18:1 9 31,1,1:62 >ctor, ca!taret, 7irector 7e teatru, Cu!o"cut ca ?rege al comicilor@, Roluri pri!cipale i! $eci 7e <ilme, Co!7am!at 7e regimul comu!i"t la i!chi"oare "i la i!ter$icerea acti#itatii arti"tice, 'i! 1:80 actor la teatre mu!citore"ti, Reabilitat pe 7epli! i! 1::4 ,

C>P*- -arel :,1,18:0 9 28,12,1:38 Pro$ator, 7ramaturg, Aur!ali"t, tra7ucator, Creatorul terme!ului 7e ?robot@ i! pie"a R,1,R, >utor 7e roma!e: Babrica 7e ab"olut, -rakatit, Ra$boi cu "alama!7rele, pie"e 7e teatru: R,1,R, Cau"a akropulo", 4oala alba, ama "i pro$a "curta: Po#e"tiri 7i!tr.u! bu$u!ar, Po#e"tiri 7i! celalalt bu$u!ar,

'(;R>- >!to!i! Cel mai cu!o"cut compo$itor ceh, pro<e"or "i 7irector al >ca7emiei 7e u$ica 7i! Praga, >utor a !oua "im<o!ii (cea mai cu!o"cuta 2im<o!ia a =C.a 'i! lumea !oua), trei Rap"o7ii "la#e, a !umeroa"e co!certe pe!tru pia!, #ioara "i #iolo!cel, oratorii, ca!tate "i a $ece opere (Ru"alka, Dakobi!),

B;R >5 iloE 18,12,1:32 Regi$or 7e <ilm, repre$e!ta!t al ?!oului #al@ al a!ilor 60 (>"ul 7e pica, 'rago"tea u!ei blo!7e, 4alul pompierilor), *migrat i! 21> (1:68), laureat al Premiului ;"car pe!tru 0bor 7ea"upra u!ui cuib 7e cuci "i >ma7eu",

)>(*F (Gcla# 8,10,1:36 'ramaturg, e"ei"t, om politic, pre"e7i!te al Republicii Cehe (7i! 1:8:), 1!ul 7i! i!itiatorii Chartei 77, >re"tat 7e 7e mai multe ori pe!tru acti#itate "eb#er"i#a "i 7i"i7e!ta 7e catre regimul comu!i"t, 'upa 1:8: e"te ale" pri! #ot popular 7irect pre"e7i!te al republicii, 'upa "epararea Ceho"lo#aciei ale" pre"e7i!te al Republicii Cehe i! 1::3, Reale" i! 1::8, Fucrarile "ale literare tratea$a i! "pecial i7e!titatea uma!a "i meca!i"mul 7e$uma!i$arii puterii: Har7e! 9 PartI, >u7ie!ta, ;pera calicilor, Prote"tul, Fargo 'e"olato, ="pita, 5oti<icarea,

->B-> Bra!$ 3,7,1883 9 3,6,1:24 Pro$ator ceh 7e limba germa!a, Roma!e: >merika, Proce"ul, Ca"telul,

5>(RJ+=F;(J arti!a 18,10,1:86 Ducatoare 7e te!i", 7e !oua ori ca"tigatoare la Kimble7o!, > treia <emeie care a reu"it ca"tigarea arelui 2lam, co!"i7erata cea mai mare Aucatoare a tuturor timpurilor, =! a!ul 1:78 a emigrat i! 21>,

9)*. .C N M(C.

9ate $reliminare $e anul EFF5,

Estimarile preliminarii arata ca *I# in preturi constante a crescut in primul trimestru al anului 2((' cu !.8G fata de anul trecut si cu '.'G de la un trimestru la altul & a5ustare se.oniera). In consecinta , eficienta economica, masurata prin *I# continua se creasca. Cresterea anuala de '2.3 miliarde C?= in preturi constante a *I# a fost in special influentata de cererea mai mare de capital fix 1rut & C?= d7.+ miliarde ) si de o crestere a cheltuielilor pentru consumul final & C?= d7. ( miliarde) pe de o parte, iar pe de alta parte de inrautatirea exporturilor nete & C?= 3.7 miliarde). ,e o1serva o crestere in indicele mediu de preturilor de comsum &C*I) pentru ultimele '2 luni comparat cu cele '2 luni anterioare. 7ata inflatiei era de +,!G in luna iunie. Comparand cu aceeasi perioada a anului 2(((, salariul mediu a crescut cu 3.!G & cu ''28 C?=), atin/and valoarea de '! 283 C?=. In aceeasi perioada de timp, preturile consumatorului au crescut cu +.'G, salariile reale a crescut cu -.(G.
.volutia P(B8ului in Re$ublica CeAa,

PI5 in Republica Ce/a P=4, preturi cure!te, miliar7e C01::0 1::1 1::2 1::3 1::4 1::8 1::6 1::7 1::8 1::: 2000 M M 1 "eme"tru 626,2 783,8 842,6 1020,3 1182,8 1381,1 1872,3 1668,8 17:8,3 1836,3 43:,0 P=4, preturi co!"ta!te, miliar7e C0144:,4 1281,1 1274,8 1278,3 1303,6 1381,1 1447,7 1432,8 1401,3 13:7,: 340,1 'e<lator, 1::8 me7ia L 100 43,2 88,8 66,1 80,0 :0,7 100,0 108,6 116,8 128,3 131,4 12:,1

PI5 pe tipuri de acti0itati preturi constante din '""* 1::0 >gricultura, #a!at, pe"cuit =!7u"trie Co!"tructii Comert, i!treti!eri, hoteluiri "i re"taura!te +ra!"port, comu!icatii 2er#icii <i!a!ciare 2er#icii comerciale >lte "er#icii 3,8 41,6 11,8 12,2 6,0 3,: :,8 11,8

i!& 1::: 8,3 36,8 4,6 18,0 10,1 6,6 11,8 10,1

+otal

100,0

100,0

(ndicele $roductiei industriale,

Indicele productiei industriale i!clu$a!7: C0.5>C* +otal i!7u"tria e3tracti#a "i mi!erit =!7u"tria prelucratoare

>!ul prece7e!t L 100

Bur!i$area 7e electricitate, ga$ "i apa 103,7 :7,3 :8,8 :6,8 108,8

1::6 1::7 1::8 1::: 2000 M

102,0 104,8 101,6 :6,: 104,8

101,4 :7,1 :4,3 88,0 106,6

101,7 106,4 102,8 :7,3 104,8

Mprimele trei lu!i ale a!ului

(n&latia si indicii $returilor,

Indicii preturilor de consum 8cost9of9li0ing: CPI 1::4 =!7icii agregati preturilor 7e co!"um =!clu7e: Pro7u"e alime!tare, bauturi, tutu! =mbracami!te, i!caltami!te Chirii, apa, electricitate, ga$ obilier, obiecte 7e u$. ca"!i!c, 2a!atate +ra!"port +imp liber *7ucatie )oteluri a!7 re"taura!te >lte bu!uri "i "er#ici M primele trei lu!i 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

1::4 me7ie L 100 1::8 10:,1 1::8 142,6 1::: 148,6 2000 M 14:,:

110,3 110,3 110,1 108,8 102,: 106,2 108,8 118,7 112,0 108,1

132,0 140,6 1:0,: 123,0 116,3 134,3 132,4 208,7 137,6 136,7

127,8 140,8 208,2 128,3 117,: 13:,: 138,2 218,: 141,3 144,0

12:,0 13:,1 222,8 126,3 118,8 14:,: 137,6 223,8 144,8 147,8

Indicii preturilor de productie 1::0 >gricultura =!clu7e: Pro7uctie a!imala Pro7uctie #egetala (a!at =!7u"trie 1) Co!"tructie 2er#icii 7e piata, total 2) 4) =!clu7e: +ra!"portul i!ter! 7e mar<a Comu!icatii =!terme7ieri <i!a!ciare 4) >"igurari >lte "er#icii comerciale 3) Rate re$i7uale
1) 2)

1::4 me7ia L 100 1::3 :8,0 1::6 117,0 1::: 108,0 2000 8) 117,:

83,3

88,: 80,8 , 46,4 48,1 ,

:0,1 104,0 108,0 :4,: 87,8 ,

114,0 128,0 112,0 113,0 123,0 133,0

110,0 104,0 143,0 128,0 187,0 166,0

11:,3 10:,8 143,4 12:,8 160,3 170,2

, 63,8 , , , 7,6

, 83,4 , , , 78,8

117,0 118,0 268,0 108,0 12:,0 133,0

147,0 160,0 3:2,0 108,0 188,0 1:6,0

14:,4 170,1 401,8 101,7 186,4 206,8

=!7icii reactuali$ati i! 1::4 =!7icii 7e preturii ai tra!"portului, comu!icatiilor, i!terme7ierii <i!a!ciare, a"igurarilor altor "er#icii comerciale "i rate re$i7uale 3) Cla"i<icarea C0.5>C*: 70. >cti#itati imobiliare, 72.Computere "i "er#icii co!e3e, "i 74.>lte "er#icii comerciale 4) *3clu$a!7 7oba!$ile 8) 1 "eme"tru

"omajul,

Rata soma;ului pe regiuni 874<S +: Republica Ceha Praga 2tNe7oOe"kP 4u7QAo#ickP Pl$eR"kP -arlo#ar"kP S"teckP FibereckP -rGlo#Thra7eckP Par7ubickP Dihla#"kP 4r!Q!"kP

Iunie $%%%( in ) 8,66 3,80 6,76 8,37 6,61 7,:6 18,87 6,43 6,23 7,:4 7,78 :,0:

;lomouckP 0lU!"kP ;"tra#"kP

11,46 8,02 14,88

.volutia salariului mediu,

CR*2+*R*> *'=* F15>R> > 2>F>R==F;R =5 R*P, C*)>

C2-%C01::0 1::1 1::2 1::3 1::4 1::8 1::6 1::7 1::8 1::: 2000 M 3 286 3 7:2 4 644 8 817 6 8:4 8 172 : 676 10 6:1 11 6:3 12 688 12 132 >! la a! i! & 3,7 18,4 22,8 28,3 18,8 18,8 18,4 10,8 :,4 8,3 6,7 Cre"tere reala a! la a! i! & .8,8 .26,3 10,2 3,7 7,7 8,7 8,8 1,8 .1,2 6,0 3,0 M =a!uarie. artie

9atoria e%terna,

Datoria e=terna a Republicii Ce/e '""$ 'atoria i! 7e#i$e co!#ertibile 7i! care: Pe terme! lu!g Pe term "curt 'atoria i! 7e#i$e !eco!#ertibile 7i! care: Pe terme! lu!g Pe term "curt +otal 7atorie e3ter!a 7i! care: Pe terme! lu!g Pe term "curt 7 082,4 '""+ 8 4:8,7

milioa!e 12' (la <iecare31 'ecembrie '"" 10 6:4,2 7 808,8 2 888,4 1 818,8 823,3 6:2,2 12 20:,7 8 62:,1 3 880,6 '""* 16 848,8 11 804,2 8 044,6 641,8 3:4,1 247,4 17 1:0,3 11 8:8,3 8 2:2,0 '""20 844,6 14 823,1 6 021,8 338,: 324,4 11,8 21 180,8 18 147,8 6 033,0 '""& 21 382,4 14 2:3,2 7 08:,2 264,1 288,8 8,3 21 616,8 14 84:,0 7 067,8 '""# 24 047,0 14 :88,1 : 0:1,: 301,4 2:7,: 3,8 24 348,4 18 283,0 : 0:8,4 '""" 22 618,3 13 837,: 8 777,4 248,1 248,1 , 22 863,4 14 086,0 8 777,4

8 283,7 6 4:3,: 1 7:8,7 2 001,8 67:,: 362,4 317,8 7 762,3 1 10:,2 784,8 324,7 : 604,:

8 646,1 7 278,4 2 116,2 2 326,8

2ur"a 4a!ca 5atio!ala a Republicii cehe

Re+ervele bancii nationale,

9atoria $ublica si bugetul,

5alanta publica 1::3 4ugetul "tatului +otal #e!ituri (e!ituri 7i! impo$ite "i ta3e >lte #e!ituri +otal cheltuieli Cheltieli cure!te Cre7ite gu#e!ame!tale Cheltuile cu bu!u!ri 7e capital Cheltuieli cu i!#e"titiile i! orga!i$atiile bugetare +ra!"<eruri 7e capital 4ala!ta 4uge!tul public 4ugetul "tautlui 4ugetele locale >cti#e <i!aciare ale "tatului Bo!7uri ale "tatului Bo!7ul pama!tului Bo!7ul propiretatii "tatului >"igurari 7e "a!atate 23,3 1,1 0,: 1,8 0,1 1,3 13,4 8 8,8 10,4 .1,1 1 0,4 1,1 .8,4 .0,: 2,: 7,2 .3,2 .2,7 0 1,2 4 .3,6 388 330,2 27,8 386,: 324,6 8,0 32,3 1: 13,3 3:0,8 1::4 1::8

miliar7e C01::6 1::7 1::8 1::: 2000 M

440 482,8

80: 837,4 867,3

221,2 208,7 12,8 234,7 220,6 , 14,1 8,3 8,8

360,1 40:,7 487,4 478,4 80:,6 840,1 30,4 30,3 28,4 30,8 27,6 27,1

380,1 432,7 484,4 824,7 866,7 8:6,: 346,7 388,6 427,3 474,1 816,2 837,: 7,2 33,3 1:,7 13,6 7,6 44,1 21,8 22,7 4,1 87,1 24,: 32,1 3,6 80,6 16,4 34,2 8,1 80,8 16,8 34 3,2 8: 20 3:

.21,: .1,6 .:,4 .2,3 1,1 0,6 .8,: .4,4

.27,8 .18,7 .4,8 .2,8 1,7 .1,6 .4,8 .0,4

.28,7 .2:,3 1,8 2,4 0,: 0,1 .8,1 0,8

.:,7 .2:,6 18,8 .6,1 2,8 .0,3 2,: 2,4

, .13,8 .0,8 , , , , ,

M=a!uarie. ai Sursa:Banca Nationala Ceha

,istemul politic actual@

Re$ublica CeA0 este o democra7ie $arlamentar0 e fn anul 5G:G, dupQ cQderea re/imului totalitar, au luat naRtere mai multe partide politice, care au participat la ale/erile li1ere Ri democratice. e fn anul 5GGE ale/erile /enerale au fost cKRti/ate de coaliUia :,4 _ =4, &!!,+ G), iar coaliUia de la /uvernare a fost formatQ LmpreunQ cu :4A _ =4E _ C,0. *rim ministru a fost $aclav =laus &:4,) e 0a ale/erile din 5GGH au participat '6 partide politice Ri coaliUii. 4oar Rase au o1Uinut peste -G dn voturi. Cele mai puternice partide Ri coaliUii din fosta /uvernare _ :4,, =4E _ C,0 Ri :4A _ au o1Uinut 33 de mandate la Camera 4eputaUilor Ri -2 la ,enat. %uvernul de centru dreapta a Lncercat sQ finali.e.e procesul de reformQ Ln 7epu1lica CehQ . *rim ministru a fost $aclav =laus &:4,). e fn decembrie 5GG6 /uvernul de coaliUie a fost nevoit sQ demisione.e Ln urma unor neLnUele/eri din

interiorul sQu, a unor scandaluri financiare Ri a LnrQutQUirii performanUelor economice. e fn ianuarie 5GG: a fost numit un /uvern provi.oriu su1 conducerea /uvernatorului #ancii Cationale, ;an Ao<ovskF, care a pre/Qtit ale/erile anticipate. e In iunie 5GG: au avut loc ale/erile anticipate care au propulsat la conducerea /uvernului *artidul ,ocial 4emocrat Ceh C,,4, care a cKRti/at !2,! G din voturi. fn urma tratativelor cu alte partide a fost format un /uvern minoritar Ri a Lncheiat un \acord cu opo.iUiaa :4, &27,7+G). *entru prima datQ dupQ '383 7epu1lica CehQ este condusQ de un partid de stKn/a. *rimul ministru este "ilos ?eman &C,,4). e fn iunie EFF5 vor avea loc ErmQtoarele ale/eri parlamentare. *reRedintele este ales pentru un mandat de - ani de cQtre sesiunea comunQ a celor douQ camere a *arlamentului. BuncUia de preRedinte poate fi LndeplinitQ pentru cel mult douQ mandate. *reRedintele este comandantul forUelor armate. *reRedintele are puteri limitate, are drept de veto pentru orice le/e votatQ Ln am1ele camere ale parlamentului. *resedintele actual este $aclav Havel.

Parlamentul 7epre.inta autoritatea le/islativa si este compus din @ e Camera deputaUilor I este formatQ din 2(( de deputaUi aleRi pentru un mandat de + ani &ultimele ale/eri au avut loc Ln iunie '338). *reRedintele poate

di.olva Camera deputaUilor Ln condiUiile prevQ.ute de ConstituUie. *resedintele actual, $9clav =laus. e ,enatul _ este format din 8' de senatori aleRi pentru un mandat de 6 ani. 0a fiecare doi ani o treime din numQrul senatorilor este supusQ unui proces de re ale/ere. ,enatul nu poate fi di.olvat. 0i1u<e #ene<ov9 e *rocesul electoral Camera 4eputaUilor Ri ,enatul sunt alese prin vot universal, e/al, direct, secret Ri li1er exprimat, potrivit le/ii electorale. Camera 9e$uta7ilor este aleasQ Ln 1a.a repre.entQrii proporUionale. "enatul este ales pe 1a.a ma5oritQUii voturilor. *entru a o1Uine locuri Ln *arlament un partid politic tre1uie sQ o1UinQ cel puUin -G din voturile exprimate. :rice cetQUean ceh Ln vKrstQ de peste '8 ani are drept de vot pentru am1ele Camere. CandidaUii pentru Camera 4eputaUilor tre1uie sQ ai1Q vLrsta de peste 2' de ani, iar cei pentru ,enat peste +( de ani. e Procesul legislativ 0e/ile ordinare se adoptQ cu votul ma5oritQUii simple a mem1rilor fiecQrei Camere. 0e/ile constituUionale sau tratatele internaUionale tre1uie votate de 6(G din numQrul total al deputaUilor Ri senatorilor pre.enUi. IniUiativa le/islativQ aparUine deputaUilor, senatorilor, %uvernului sau repre.entanUilor locali.

: le/e votatQ de Camera 4eputaUilor este trimisQ la ,enat care are drept de veto sau o poate retrimite Camerei 4eputaUilor.

Princi$alele $artide $olitice aflate Ln actualul parlament@ Cumele partidului Cumele presedintele Cr de locuri in ,enat Cr de locuri in Camera 4eputatilor

Parti7ul 2ocial 'emocrat Ceh (C22') Parti7ul Ci#ic 'emocratic (;'2 1!iu!ea CreVti! 'emocratW 9 Parti7ul Popular Ceho"lo#ac 8>D4 , CSL:
Uniunea liberta7ii (U")

"ilos ?eman

2-

7+

$aclav =laus

6!

23

;an =asal

2(

'!

=arel =unhl

'3

Parti7ul Comu!i"t "iroslav (-2C )

%re1enicek

2+

Hu#er!ul

Este or/anul suprem al puterii executive Ri este alcQtuit din primul ministru, vice prim miniRtri Ri miniRtri. ExercitQ conducerea /eneralQ a ministerelor Ri a administraUiei pu1lice. Are exclusivitate de iniUiativQ le/islativQ Ln domeniul 1u/etului de stat. *rimul ministru este desemnat de cQtre *reRedintele 7epu1licii. Aoti mem1rii /uvernului actual fac parte din S,,4 &*artidul social democrat) cu exceptia "inistrului ;ustitiei care este indepent. %uvernul este condus de "ilo< ?eman , are in componenta + vice prim ministri si '- ministri.

#i1lio/rafie @

e e

"icrosoft Encarta 2((+ Internet