Acordul Nord American de Comert Liber

Emblema oficiala Harta NAFTA

Acordul privind formare organizatiei internationale N.A.F.T.A. - Acordul Nord
American de Comert Liber (North American Free Trade Agreement) a fost semnat
la 17 decembrie 199 !ntre "#A$ Canada si %e&ic' NAFTA acoper( o piat( de )7*
milioane de consumatori$ cu perspectiva e&tinderii si mai spre sudul continentului
american$ si o suprafat( de 1$) milioane +m,' "copul acestui acord este liberalizarea !n
1- ani a comertului cu produse si servicii$ prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare
!ntre p(rti si prin liberalizarea investitiilor intra.zonale'
/omeniile vizate de NAFTA sunt urm(toarele0
a) Comertul cu bunuri materiale:
1n decurs de 1- ani$ urmeaz( a fi !nl(turate toate ta&ele vamale aplicabile produselor
considerate ca 2nord.americane3$ !n conformitate cu regulile de origine$ astfel ca !n anul
--4 s( se formeze o vast( piat( liber('
b) Comertul cu servicii:
"erviciile detin un loc important !n comertul din zon( . supus tratamentului national'
c) Investitiile directe de capital - liberaliare.
555'referat'ro
d) Alte dispoitii se re!er" la urm"toarele: regulile de concurent($ proprietatea
intelectual($ se6urul temporar al oamenilor de afaceri$ anumite aspecte privitoare la
protectia mediului'
Constat"ri:
7 NAFTA este un acord de liber sc8imb de mare anvergur('
7 %odel de cooperare de tip interguvernamental$ f(r( a avea organisme supranationale'
7 Nu are obiective de natur( politic('
9 incursiune !n istoria relativ recent( a relatiilor intra.nord.americane evidentiaz( c(
NAFTA este$ !ntr.un fel$ o urmare fireasc( a credintei nestr(mutate !n forta comertului si
investitiilor libere' NAFTA apare ca o abordare modern( si o continuitate a drumului
desc8is !n perioada postbelic( a doi precursori celebri0 Autopact si FTA' E&pertii au
considerat Autopact drept un model pentru un acord sectorial de comert liber' Autopact$
semnat !n 19:* !ntre Canada si "#A$ a eliminat ta&ele vamale pentru autoturismele
fabricate !n una din cele dou( t(ri si e&pediate !n cealalt( tar(' Aceasta a permis
produc(torilor de autoturisme din ambele t(ri s(.si programeze mai bine productia'
;ranita dintre "#A si Canada a !nregistrat !n 199* un flu& reciproc de sc8imburi cu
autove8icule si componente auto de circa 7- mld' #"/' <ractic$ un sfert din sc8imburile
intra.nord.americane =e&clusiv %e&ic> sunt reprezentate !n prezent de sc8imburile de
autove8icule si componente auto'
#zinele canadiene au avut posibilitatea de a se specializa !n c?teva modele de
autoturisme$ cea mai mare parte a productiei lor fiind trimis( !n "#A !n sc8imbul unor
modele care nu se produceau !n Canada' 1n perioada 19:* @ 19A* a avut loc o revolutie !n
atitudinea oamenilor de afaceri din Canada fat( de comertul liber cu "#AB aceasta a fost
considerat( !ntr.o m(sura cresc?nd( drept cea mai bun( sperant( pentru a deveni
competitiv !n economia mondial(' Anul 19A* marc8eaz( initierea informal( a
negocierilor Canada @ "#A pentru un acord general de comert liber' Acesta intra !n
vigoare !ncep?nd cu 1 ianuarie 1991'
Cunoscut sub denumirea simpl( de FTA =Canada.#nited "tates Free Trade agreement>$
Acordul de comert liber !ntre cele dou( t(ri a decis eliminarea total( a ta&elor vamale !n
sc8imburile reciproce' Eliminarea se putea face fie imediat$ fie pe perioade de * sau 1-
ani' 1n 199:$ ta&ele vamale au disp(rut !n comertul reciproc cu masini si utila6e$
calculatoare$ mobil($ 8?rtie$ titei pentru ca !n 199A s( fie eliminate si restul ta&elor
vamale de la o serie de produse considerate mai sensibile ca$ de e&emplu$ confectii$
medicamente$ produse alimentare' Acordul a inclus si alte prevederi privind facilitarea
accesului m(rfurilor canadiene pe piata "#A$ ameliorarea tratamentului investitiilor
str(ine reciproce$ reglementarea sc8imburilor de energie' Astfel$ Canada a primit
asigurarea c( industria american( nu va mai folosi inec8itabil legile din "#A pentru a se
prote6a de m(rfurile canadiene care au preturi mai sc(zute' 9 serie de restrictii asupra
investitiilor americane !n Canada au fost !nl(turate$ investitorii americani nemaiav?nd
obligatia procur(rii de inputuri din Canada sau a efectu(rii unor anumite activit(ti de
cercetare utiliz?nd capacit(tile din Canada' 1n comertul cu energie$ "#A a primit
asigur(ri c( livr(rile canadiene de titei nu vor fi diminuate si c( pretul acestora nu va fi
m(rit !n perioada de deficit de energie$ !n timp ce "#A s.a anga6at s( nu impun( ta&e la
importul de titei$ gaze si energie electric( importate din Canada'
Crearea NAFTA a avut mai multi predecesori !n ceea ce priveste notiunea de comert
liber' #n e&emplu !n acest sens !l constituie e&perienta me&ican( !ntre anii 194 si 194*$
c?nd economia me&ican( a fost ad?nc integrat( !n eforturile de r(zboi ale "#A' Cele mai
multe comparatii ale zonei de liber sc8imb de pe continentul nord american se fac
cu #niunea European(' 9bservatorii procesului european si$ !n special$ criticii NAFTA$
notau c( e&perienta european( a fost una de lung( durat( si deliberat($ oferind fiec(rui
membru timpul necesar adopt(rii unu set de modific(ri !nainte de a trece la urm(torul' 9
alt( diferent( important( !ntre NAFTA si CEE este lipsa mecanismelor compensatorii !n
cadrul acordului NAFTA' 1n Europa$ fondurile erau destinate a a6uta pe cei care sufereau
de pe urma cre(rii CEE si pentru a construi infrastructura necesar( !n t(rile membre cel
mai putin dezvoltate' /ac( !n cadrul CEE$ !n fiecare an dup( 19A: au fost c8eltuite !n
aceste scopuri peste *$4 miliarde #"/$ NAFTA nu a prev(zut aceste fonduri' 9 alt(
diferent( este cea politic(' <iata comun( European( este un pas intermediar c(tre unitatea
politic(' /e asemenea$ CEE cere ca natiunile s( fie niste democratii stabile !nainte de a
intra !n comunitate' NAFTA nu urm(reste acest lucru$ un e&emplu !n acest sens fiind si
criticile sistemului politic me&ican' Tratatul instituind NAFTA prevede ca reducerea
tarifelor vamale c(tre zero s( se realizeze !ntr.o perioad( de 1- ani$ iar cotele s( fie
eliminate !ntr.o perioad( de 1* ani' <entru %e&ic$ agricultura a reprezentat un domeniu
sensibil si$ de aceea$ a fost negociat un acord separat cu "#A si un altul cu Canada'
NAFTA reglementeaz( barierele tarifare$ netarifare si investitiile' "e specific( faptul c(
m(rfurile de import provenite din celelalte dou( natiuni vor avea acelasi regim ca si
bunurile nationale' Fiecare membru NAFTA va e&cepta unele activit(ti de la aplicarea
acestui acord' Canadienii$ asa cum a fost stipulat si !n vec8iul Acord de Comert Liber
!ntre Canada si "#A$ vor e&cepta de la aplicarea NAFTA domeniul publicatiilor' 1n
Canada e&ist( sentimentul c( f(r( un control special asupra propriet(tii si acord?nd mass.
mediei canadiene beneficii prin ta&e$ acesta va fi acaparat de media din "#A' Cererea
"#A a fost ca miscarea liber( a persoanelor$ cu e&ceptia profesionistilor si managerilor$
s( nu fie permis(' Acest lucru este rezultatul temerii "#A c( va fi coplesit( de milioane
de s(raci din %e&ic' ;uvernul me&ican !si rezerv( dreptul de a controla sistemul de c(i
ferate$ electricitatea$ petroc8imia de baz( si industria petrolier(' Fiecare parte din acordul
NAFTA beneficiaz( de anumite avanta6e' "#A si Canada c?stig( astfel accesul la piata
me&ican($ o piat( cu peste A- de milioane de oameni' <ot fi specificate si beneficiile
neeconomice pentru "#A$ fiind vorba de !mbun(t(tirea relatiilor e&terne ale %e&icului si
de o posibil( stabilitate intern($ urm(rindu.se o mai bun( cooperare !n domeniul
drogurilor$ emigr(rii si polu(rii' Cmpactul cre(rii NAFTA va fi mult mai important pentru
%e&ic dec?t pentru "#A' /eoarece %e&icul este mult mai mic dec?t "#A$ iar crearea de
locuri de munc( si domeniul s(n(t(tii este acelasi si !n "#A si !n %e&ic$ efectul cre(rii
NAFTA va fi mult mai mare pentru %e&ic'



Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate