Sunteți pe pagina 1din 3

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos:


1. Al Doilea Război Mondial a avut loc între anii:
a. 1939 şi 1945; b. 1914 şi 1918; c. 1941 şi 1944.
2. Planul pentru scoaterea Rusie din război a purtat, în strategia germană, numele de cod:
a. Planul Alb; b. Planul Galben; c. Planul Barbarossa.
3.trtatul de pace care încheie Cel de-al doilea Război Mondial s-a semnat la:
a.Paris; b. Potsdam; c.Ialta.
4. Statul care a folosit bomba atomică, în al Doilea Război Mondial, împotriva Japoniei a fost:
a. SUA; b. URSS; c. Germania.
20 puncte
II. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:
1. Polonia a fost atacată de către Germania nazistă pe data de 01 septembrie 1939
2.Franta a fost atacată de către Germania nazistă şi aliaţii săi in anul 10 mai 1940
3. Auschwitz a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Europa
4. Pentru menţinerea păcii şi organizarea postbelică a lumii, pe 26 iunie 1945, la San Francisco s-a
constituit ONU(Orgaanizația Națiunilor Unite)
5. În perioada 1944-1945 România a participat la război alături de gruparea militară Tripla Alianță
20 puncte

III. Stabiliţi corespondenţa dintre evenimentele de pe coloanele alăturate, privind formarea


coaliţiei antifasciste:

1. 1941 a.împarţirea sferelor de influenţă în Europa


2. 1943 b. Pactul Ribbentrop- Molotov
3. 1944 c. Generalul Rommel(vulpea deşertului)
4.El Alamain d. Carta Atlanticului
5. Ialta e. Debarcarea în Normandia
6. 1939 f. Atacul dela Pearl Harbour
1 2 3 4 5 6
f d e c a b
18 puncte

IV. Răspundeţi prin „DA” sau „NU”:

a. După înfrângerea armatei germane la Moscova şi Stalingrad , iniţiativa strategică trece de partea
sovieticilor. DA
b. Eşecul Germaniei în realizarea planului militar „Leul de Mare” pentru cucerirea Angliei, l-a
determinat pe Hitler să renunţe la războiul împotriva URSS. NU
c. Capitularea necondiţionată a Germaniei în faţa aliaţilor s-a produs după atacurile cu bomba de la
Hiroshima şi Nagasaki . NU
d. Actul de la 23 august 1944 a insemnat ieşirea României din războiul dus alături de Germania şi
trecerea de partea coaliţiei antifasciste DA
e. după încheierea războiului SUA se retrage din nou în izolaţionism, la fel ca şi după Primul război
Mondial. NU
V. Citiţi textul de mai jos:
„Japonia, în politica externă, dorea să realizeze <Asia asiaticilor sau zona de coprosperitate>. Pe 7
decembrie 1941, Japonia a distrus baza americană de la Pearl Harbour din insulele Hawai, din Pacific.
Acest lucru determină intrarea SUA în razboi.
După bătălia de la Midway, iunie 1942, iniţiativa strategică trece de partea americanilor. Au urmat
lupte grele şi sângeroase pentru obţinerea victoriei finale şi capitularea necondiţionată a Japoniei pe 2
septembrie 1945”.
10 puncte
Pornind de la acest text, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Transcrieţi, din textul dat, care a fost consecinţa atacului din 7 decembrie 1941 pentru
americani.
Japonia a distrus baza americană de la Pearl Harbour din insulele Hawai, din Pacific. Acest
lucru determină intrarea SUA în razboi.
2. Care a fost victoria americană din iunie 1942 cu un rol hotărâtor în desfăşurarea
operaţiunilor militare din Pacific?
După bătălia de la Midway, iunie 1942, iniţiativa strategică trece de partea americanilor. Au
urmat lupte grele şi sângeroase pentru obţinerea victoriei finale şi capitularea necondiţionată a
Japoniei pe 2 septembrie 1945”.

VI. Rezolvaţi următoarele sarcini:


2. Menţionaţi trei cauze şi trei urmări ale celui de-al Doilea Război Mondial.
12 puncte

Printre cauzele războiului mondial s-au numărat creșterea naționalismului, a militarismului și existența


multor probleme teritoriale rămase nerezolvate după încheierea Primului Război Mondial.
Mișcările fasciste au apărut și s-au dezvoltat în Italia și Germania în timpul perioadei de instabilitate
economică globală din timpul deceniilor al treilea și al celui de-al patrulea ai Marii Crize Economice). În
Germania, resentimentele apărute în urma înfrângerii din primul război mondial și a semnării Păcii de la
Versailles (în mod special a Articolului 231, așa-numita "Clauză de vinovăție"), credința în teoria loviturii de
cuțit aplicate pe la spate și declanșarea Marii Crize Economice au fost elementele care au propulsat la
putere Partidul Nazist condus de Adolf Hitler. În acest timp, Tratatul de pace a început să nu mai fie aplicat
cu foarte multă rigoare, din dorința de a evita izbucnirea unui nou război. Eșecul politicii franco-britanice de
împăciuire cu Hitler, (politică care urmărea evitarea unui nou război, dar care l-a încurajat pe dictatorul
german să devină mai îndrăzneț și i-a permis să reînarmeze țara), s-a aflat în strânsă legătură cu
semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, (care a eliberat Germania de orice temere a vreunei reacții din
partea URSS-ului în cazul invadării Poloniei). Liga Națiunilor, în ciuda eforturilor diplomatice făcute pentru
evitarea războiului, se baza pe Marile Puteri pentru impunerea rezoluțiilor sale și, în lipsa voinței politice a
acestora, nu a putut face nimic concret.
La sfârșitul războiului, milioane de refugiați din întreaga Europă nu mai aveau niciun fel de locuință,
economia era în criză profundă, iar o bună parte a infrastructurii industriale a continentului era
distrusă. Uniunea Sovietică a fost puternic afectată, aproximativ o treime din economia sa fiind distrusă. La
sfârșitul războiului, Uniunea Sovietică ocupase cea mai mare parte a Europei Centrale și Răsăritene și
a Balcanilor. În toate țările ocupate de sovetici, cu excepția Austriei, URSS-ul a acordat un ajutor activ
regimurilor de stânga procomuniste, venite la putere cu ajutorul Armatei Roșii. De asemenea, la sfârșitul
războiului, Uniunea Sovietică a reocupat și încorporat statele baltice. Germania a fost împărțită în patru
zone de ocupație, coordonate de Consiliul Aliat de Control. Zonele americană, britanică și franceză au fost
unite în 1949 pentru a forma Republica Federală Germania, iar zona sovietică a devenit Republica
Democrată Germană. În Germania de vest au fost concepute mai multe planuri pentru dezvoltare
economică și s-a desfășurat o activitate de denazificare, care s-a întins pe mai mulți ani. Ca urmare a
noilor frontiere desenate de națiunile victorioase, numeroase persoane s-au trezit în teritorii ostile. Uniunea
Sovietică a ocupat teritoriile care au aparțiunt până în acel moment Germaniei, Finlandei, Poloniei,
Japoniei și României. Polonia a primit cea mai mare parte a teritoriilor din răsărit ale Germanie la est
de linia Oder-Neisse, inclusiv regiunea industrială a Sileziei. Regiunea germana Saar a fost trecuta
temporar sub protectoratul Franței, dar a fost retrocedata Germaniei în cele din urmă. Numărul germanilor
expulzați, (după cum se stabilise de altfel la Conferința de la Potsdam), a fost de aproximativ 15 milioane
de oameni, din care cam 11 milioane din fostele teritoriii germane și cam 3,5 milioane din zona Sudeților.
Se estimează că în cursul procesulului de expulzare – strămutare, între 1 și 2 milioane de germani și-au
pierdut viața. Datorită faptului că Liga Națiunilor a eșuat în tentativa de prevenire a războiului, a fost creată
în 1945 Organizația Națiunilor Unite. ONU funcționează pe baza Cartei Națiunilor Unite. Una dintre primele
acțiuni ale ONU a fost crearea statului Israel. Statele Unite ale Americii au devenit cea mai puternică
națiune a lumii, secondată îndeaproape de URSS. Statele Unite au beneficiat din punct de vedere militar,
financiar și politic de pe urma războiului, strângând legăturile cu statele europene și în principal cu Regatul
Unit. SUA și-au stabilit un puternic punct de sprijin în Europa Occidentală și în Germania de Vest și a
îndiguit înaintarea noului său inamic, blocul răsăritean.

S-ar putea să vă placă și