Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?

Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă

Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica

Pentru a explica fenomenul „americanizării” culturii româneşti trebuie mai întâi să

înţelegem ce reprezintă cele două concepte („americanizare” şi cultură).
„Americanizarea” este un proces larg cu foarte mari implicaţii ce se referă la
expansiunea pe mai multe niveluri (economic, cultural, lingvistic) a Statelor
Unite ale Americii în restul teritoriul planetei.
Cultura defineşte un compendium de elemente caracteristice unei zone
geografice, unui popor, unei naţiuni, unui stat.
Ea se referă la limbaj, obiceiuri, ritualuri, norme, valori, credinţe, specifice unui
anumit popor sau unei anumite civilizaţii.
Datorită interacţiunii dintre indivizii, diferitele culturi existente se intersectează şi se
autoinfluenţează.
În mod evident, există culturi mai puternice care influenţează pregnant alte culturi.
Acelaşi lucru se petrece cu cultura americană.
Datorită fenomenului globalizării şi puterii mondiale pe care o reprezintă, Statele
Unite ale Americii a pătruns nu numai în zona economică a celorlalte state, ci şi în zona
socială prin implementarea propriilor obiceiuri sau valori culturilor cu care a
interacţionat.
Putem spune că la ora actuală România traversează o astfel de etapă, a
„americanizării” culturii locale.
Putem observa acest lucru la nivelul micro al societăţii.
Adică la nivelul limbajului adolescenţilor, la tipurile de produse media care se
distribuie pe piaţa românească, la nivelul structurilor sau demersurilor politice, sau chiar
la nivelul alimentaţiei populaţiei.
În primul rând, putem observa o necesitate a cunoaşterii limbii engleze în
societatea românească, din propria experienţa putem vedea că la un interviu pentru un
loc de muncă, într-o situaţie obişnuită în societate, dacă nu cunoşti limba engleză
porneşti din start cu un „handicap”; din păcate această necesitate de a cunoaşte şi
utiliza limba engleză s-a transformat într-un obicei, o modalitate de a socializa şi de a
comunica pentru adolescenţi.
În plus avalanşa de filme, seriale şi emisiuni americane apărute în ultimii 10/15 ani
pe posturile din România, au favorizat extinderea acestui fenomen.
Majoritatea tinerilor de până în 20 de ani şi chiar peste, folosesc astăzi, în
interacţiunea socială un limbaj format în 40 % din cuvinte şi/sau expresii în limba
engleză.

1
Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?
Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă
Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica

Când vorbim despre limba engleză ne referim la engleza americană şi nicidecum

la cea academică.
În limbajul tinerilor apar expresii precum „ok”, „sure”, „come on”, „wanna”, „gonna”,
„ain`t”, „i`m fine”, „whatever “, „yeah”, care nu reprezintă formele literare sau corect
gramaticale.
De asemenea, apar recurent prescurtări ale cuvintelor şi expresiilor, ca o
simplificare a comunicării ce au apărut ca urmare a interacţiunii sociale prin intermediul
chaturilor pe internet: „lol”, „rofl”, „k”, „brb”, „bbl”.
Ca o urmare a utilizării excesive a acestor expresii şi forme verbale, alături de
consumul masiv de produse media americane, precum filme, muzică, reviste, societatea
românească se va dezvolta spre fenomenul de a-culturaţie în care elementele culturale
româneşti şi de identitate naţională vor fi suprimate şi înlocuite de cele americane.
Mai mult, aceste elemente asociate modului de socializare a adolescenţilor, de
asemenea aduc schimbări în ceea ce priveşte comportamentul acestora şi în ceea ce
priveşte atitudinile lor.
Observăm astfel, că odată cu „occidentalizarea” provenită de la americani, Europa,
şi mai precis ţările din estul Europei, precum România, care se află într-o perioadă de
tranziţie economică şi culturală, suferă drastice schimbări de mentalitate, schimbări ale
valorilor.
În România, numărul aflat în continuă creştere de „fast-food”-uri, McDonald-uri,
influenţează atât viaţa alimentară cât şi cea socială şi economică a individului.
Individul îşi va mări numărul de ore de lucru, va petrece mai mult timp în oraş
pentru a socializa, se va îndepărta de viaţa de familie, va deveni mai independent. Prin
urmare îşi va schimba şi principiile şi concepţiile despre viaţă.
Cel de-al doilea aspect, produsele mass-media răspândite în socitatea
românească, prezintă pe lângă un volum considerabil de conţinut „americanizat” cât şi
elemente de structură, o tipologie a diverselor produse împrumutate din societatea
americană.
Să luăm ca un exemplu „sitcome-urile” autohtone care sunt copiate după modelul
celor din Statele Unite ale Americii (serialul românesc „Efect 30” este o imitaţie sub
spectru românesc a seriilor „Sex and the City”).
Ziarele folosesc din ce în ce mai mult „senzaţionalul” specific „papparazzilor”
americani care spionează vieţile vedetelor americane, pentru cel mai mic detaliu picant
(un exemplu marcant ar fi publicaţiile de tipul publicaţiei „Ring” care are în mod recurent
pe prima pagină, fie imagini cu „vedete” autohtone în ipostaze „indecente”, fie pur şi
simplu femei îmbracate sumar, sau chiar goale, promovând astfel goliciunea,
vulgaritatea şi încălcând în acelaşi timp legile româniei privind protecţia integrităţii

2
Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?
Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă
Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica
morale a minorilor, care pot avea acces oricând la această publicaţie, ea nefiind
interzisă minorilor).

„Într-o altă publicaţie de profil economic, şi anume în ediţia electronică a

cotidianului „Banii noştri” din data de 09.03.2009 putem citi următorul titlu - Din
ce zonă va veni următorul bubble?
Astfel că termenul de bubble poate fi considerat intraductibil, dat fiind sensul specializat pe care
acesta l-a dobândit în lumea finanţelor engleze, acela de excrescenţă a unui fenomen economic exagerat
care conţine efecte perverse, explodează şi ulterior revine la o stare normală, dar cu multe daune
colaterale.
Există totuşi situaţii în care împrumutul din engleză circulă în paralel cu termenul tradus, în funcţie
de preferinţele şi cunoştinţele lingvistice ale persoanelor care utilizează aceşti termeni.
Astfel că anglicismul bubble poate fi întâlnit în unele publicaţii sub forma echivalentului de balon,
echivalent nerecomandat din considerentul că în limba română acest cuvânt nu are un sens specializat în
domeniul economic, şi prin urmare utilizarea sa în articole de specialitate poate produce confuzii
semantice.
În urma studierii acestui eşantion de publicaţii rezultă în mod evident că limba română are
caracterul unui organism viu, dinamic care intră în contact cu limbile de circulaţie intrenaţională, cu
precădere limba engleză, precum şi faptul că tendinţa actuală de globalizare îşi lasă amprenta asupra
lexicului românesc, indiferent de lamentările celor responsabili de cultivarea limbii, care cel mai adesea
acuză tinerele generaţii ca fiind responsabile de stricarea limbii.
Ţinând cont de aceste aspecte, revin la îndemnul adresat în debutul lucrării amintind tuturor
jurnaliştilor şi specialiştilor în ştiinţele comunicării să dea dovadă de profesionalism în alegerea lexicului,
precum şi rugămintea de a consulta dicţionarele de specialitate ale limbii române şi de a nu ezita să ceară
opinia lingviştilor sau traducătorilor ori de câte ori întâmpină dificultăţi în modul de abordare a fenomenului
lingvistic numit împrumut.
În condiţiile globalizării pe diverse planuri, dinamica limbii române şi propensiunea jurnaliştilor
pentru anglicisme poate produce manifestări mai mult sau mai puţin dorite, ceea ce ne obligă să tratăm
acest subiect metodologic şi în temeiul respectului faţă de publicul consumator de presă.”
(ANGLICISMELE ÎN DISCURSUL JURNALISTIC, Liana Silaghi, masterandă
Universitatea de Vest din Timişoara- www.culturasicomunicare.com).

Există o influenţă a culturii americane asupra culturii româneşti chiar şi la nivelul

structurilor politice şi la modul în care mecanismele politice lucrează, pornind de la

3
Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?
Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă
Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica
modelul democraţiei şi libertăţii, propus de americani, până la modul în care alegerile se
desfăşoară pe teritoriul ţării.

Apropierea României de Statele Unite ale Americii, sau altfel spus simpatia
României, prin intermediul deciziilor actualului preşedinte român, faţă de occidentul
reprezentat de valorile americane, a dus la abordarea unei politici să spunem anti-
Rusia, indiscutabil criticat de către alţi oameni politici şi de analiştii politici, deoarece
România nu este încă o ţară puternică şi suficient de dezvoltată pentru a se îndepărta
de influenta Rusiei. Prin urmare, asistăm la o dependenţă a României de Statele Unite
ale Americii, de deciziile propuse de ea în cadrul ţării şi de sprijinul condiţionat pe care
aceasta îl oferă României.
Este de menţionat şi faptul că majoritatea afacerilor şi întreprinderilor privatizate
din România aparţin investitorilor americani, şi deci mare parte din capitalul economic şi
uman în ceea ce priveşte pregătire şi specializare în domeniul afacerilor, care circulă pe
teritoriul României este de provenienţă americană.
Această marcă pregnantă pe care o lasă prezenţa culturii americane pe suprafaţa
României se manifestă şi în modul de gândire şi de abordare a mecanismelor de
utilizare a puterii politice. „România participă la scutul antirachetă din motive mai mult politice decât
militare”.
Deşi România se confruntă cu problemele interne mai importante pentru Guvern, cum ar fi grava
criză politică internă sau ajutorul de la FMI, aceasta trebuia să se ocupe de problema scutului antirachetă
cât mai curând posibil, apreciază Papic, de la agenţia internaţională de analiză strategică STRATFOR.
Dintr-o perspectivă geopolitică, Statele Unite ale Americii fac presiuni asupra Rusiei pentru a
susţine sancţiunile împotriva Iranului, arătându-i că au încă o prezenţă solidă în Europa Centrală, în
pofida dezavantajului grav pe care îl va constitui revenirea oficială a Ucrainei în sfera de influenţă a
Moscovei, după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din această ţară, susţine Papic.
Relaţiile dintre Rusia şi România vor fi în mod sigur afectate, deşi ele sunt deja tensionate,
apreciază analistul, care consideră că România este un aliat atât de important pentru Statele Unite în
principal din cauza faptului că aceasta "nu depinde de exporturile energetice ale Rusiei"...
Din punct de vedere al securităţii, România nu este o ţintă pentru posibile rachete lansate din
Orientul Mijlociu şi nu are de fapt nevoie de scutul antirachetă pentru apărarea proprie, precizează Papic.
Totuşi, alianţa cu Statele Unite va aduce un transfer intensificat de tehnologie militară şi de informaţii,
atrăgând astfel şi un anumit număr de investiţii în domeniu, apreciază analistul.
((http://www.mediafax.ro/externe/romania-participa-la-scutul-antiracheta-din-motive-mai-mult-politice-decat-militare-5476880)

În aceste condiţii „alianţa puternică” dintre România şi Statele Unite ale Americii
nu face decât să întărească dependenţa României de sistemul americat şi să permită
tot mai mult influenţa Statele Unite ale Americii chiar şi în domenii interne ale statului.
Am pomenit printre primele pagini de regimul alimentar împrumutat din occident,
respectiv din Statele Unite ale Americii.
Avem astfel numai în municipiul Bucureşti peste 20 de McDonald-uri unde
mancarea se prepară în regim fast-food, mâncare care în numeroase studii şi cercetări
s-a demonstrat a fi foarte nesănătoasă.

4
Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?
Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă
Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica
Acest stil de viaţă, fără un regim regulat şi sănătos de alimentaţie, plus stresul
generat de muncă duce la o viaţa nesatisfăcătoare şi la probleme de sănătate
premature; obezitate la copii de până în 10 ani, boli cardiace la tineri de 20 de ani şi
altele.
Aceste elemente prezentate în paginile anterioare pot fi sintetizate prin sintagma
lui George Ritzer, „mcdonaldizarea societăţii”.
Acest fenomen este în fapt expresia unei preocupări pentru raţionalizare, până la
ultimele ei consecinţe, motiv pentru care este denumită şi „hiperraţionalizare”
„Raţionalizând realitatea poate creşte civilizaţia, dar poate diminua umanitatea, prin plasarea
accentului dinspre calitate spre cuantificare, spre cantitativ. Creşterea gradului de civilizaţie devine astfel,
o formă de înstrăinare generalizată(...) Fenomele care pot fi legate de hiperraţionalizare pot fi observate
pe mai multe coordonate, cum ar fi: la nivelul întreprinderilor, la nivelul interacţiunii sociale ce se petrece
„prin absenţă”, sau la nivelul socio-politic.” (Radu Baltasiu - „Antropologia Globalizării”, Editura
Mica Valahie, 2009, p. 82/83)
Drept urmare, interacţiunea culturii româneşti cu cea americană a produs nişte
schimbări, bruşte, vizibile şi de mare importanţă pentru dezvoltarea viitoare a societăţii
româneşti.
În concluzie am putea afirma că într-adevăr cultura românească actuală trece
printr-o etapă de „americanizare”.

5
Titlul referatului: Există o „americanizare” a culturii române?
Doctorand: LESIUC Anamaria Cristina - forma fără frecvenţă
Titular curs: profesor universitar doctor ZAFIU Rodica

Bibliografie:

1. *** Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii

române.
2. Neagu Djuvara „Războiul celor şaptezeci şi şapte de ani, premisele
hegemoniei americane (1914-1991)”, Editura
Humanitas, 2008
3. Radu Baltasiu „Antropologia Globalizării”, Editura Mica Valahie, 2009

Bibliografie electronică

www.mediafax.ro
www.culturasicomunicare.com

De citit:

1. Avram, Mioara „Anglicismele în limba română în seria Conferinţele

Academiei Române, ciclul Limba română şi relaţiile ei
cu istoria şi cultura românilor”, Bucureşti, 1997
4. Preda, Irina „Îmbogăţirea lexico-semantică a limbii române
actuale, în Limba română”, XLI, 1992, nr. 9, p. 483-
490; nr. 10, p. 541 – 548; nr. 11-12, p. 585 –595; XLII,
1993, nr.1, p. 19 -28