Secolul I a.

Chr

Sec. I a.Chr.(Epoca lui Cicero)Secolul de aur al literaturii latine. Intreaga literatura a vremii oglindeste rafinarea modului de viata al romanilor si schimbarile suferite in mentalitatea acestora.

In prim-plan se impune proza. Aceasta inregistreaza succese remarcabile prin intermediul unor prozatori talentati ca: Cicero, Caesar si Salustiu.Datorita acestora limba latina literara se distanteaza de vorbirea cotidiana.

Caesar si Cicero initiaza procesul de matematizare a limbii latine literare.Daca in operele precursorilor fraza era simpla, fondata pe parataxa, acum prozatorii dezvolta considerabil subordonareaierarhizarea matematica a propozitiilor. Astfel, sintaxa limbii latine a devenit una dintre cele mai complexe.

Poezia se situeaza in plan secund. Aceasta ilustreaza criza mentalitatilor traditionale, in conditiile slabirii solidaritatii civice si al triumfului noilor moravuri. Aduce cu sine epopeea filosoficostiintifica a lui Lucretiu si arta lui Catul si a neotericilor .

Tot in aceasta perioada debuteaza filologia prin intermediul lui Varro, care lanseaza encicopedismul roman si pune bazele teoretice ale clasicismului latin. De asemenea, oratoria cunoste cea mai iportanta etapa a dezvoltarii ei. Expansiunea acesteia se impleteste cu dezvolatarea dreptului. Reprezentanti: Marcus Antonius, Cotta,Lucius Licinius Crassus, Hortensius,Cicero etc.

1) Aticismul-pune accent pe logicape argumente logice,rationale in defavoarea impresionarii publicului-,pe un limbaj concentrat,foarte precis si foarte simplu. Reprezentanti: Licinius Calvus,Calidius

Se contureaza trei curente oratorice:

2) Asianismul- pune accent pe impresionarea publicului in defavoarea argumentelor logice, caracterizat de patos, gestica,limbaj muzical, amplu , fastuos. Reprezentanti: Hortensius,Mecena. 3) Rhodianismul- caracterizat de echilibru, armonie, simetrie; discursul este alcatuit din mai multe parti, iar expresia este adaptata la mesajul textului. Reprezentant: Cicero

Titus Lucretius Carus (ca.99 - 55 a.Chr.) A inaugurat la Roma poezia didactica.

Singura sa lucrare este poemul filosofic De Rerum Natura. Aceasta a fost divizata in 6 carti,scrisa in aprox. 7400 hexametrii dactilici si adresata lui Memmius. Lucretius a continuat si dezvoltat conceptia atomista a lui Epicur, fiind adeptul si discipolul acestuia.

In De Rerum Natura, Lucretiu trateaza lumea microscopica a atomilor, fiinta umana si universul.Lucretiu expune ideea mortalitatii sufletului si a universului, ceea ce se explica prin asocierea si separarea atomilor. Asadar opera dezvaluie felul in care obiectele lumii au acces la existenta si care sunt legile acestei existente. Natura constituie idealul lucreatian primordial. Aceasta este evocata in simfonia ei de

Universul descris in poem opereaza in conformitate cu principii fizice, insa este ghidat defortuna-sansa, si nu de interventia divina a zeitatilor romane traditionale. Mesajul pe care vrea sa-l transmita este acela ca omul are posibilitatea de a-si depasi conditia, si de a accede ,datorita fortei ratiunii, la seninatate si la fericire.

Concomitent, se contureaza o miscare poetica alexandrismul.Aceasta miscarea fost considerata de Cicero drept curentul poetilor noi sau mai noi, in greceste neoteroi. Neoterismul practica o poezie scurta,erudita, rafinata, cu un discurs concentrat,cu un limbaj purificat.Doresc sa creeze o poezie atent cizelata prin care sa-si exprime sentimentele personale poezie erotica.

Gaius Valerius Catulluso Catullus a transformat poezia neoterica intr-o arta de

Primul si cel mai important poet neoteric.

(87-54 a.Chr) remarcabila valoare literara,in acelasi timp foarte rafinata si foarte emotionanta, simpla,plina de gratie si prospetime.El a potentat considerabil expresia subiectiva, directa a sentimentelor,a creat o poezie plina de spontaneitate,concentrata, dar si plina de tensiune,energica,uneori chiar vehementa.

Centrul de greuatate al poeziei lui Catullus il formeaza poemele care se refera la dragostea nutrita pentru Lesbia, desi acesata este tratata numai in 20 din cele 116 poeme ale acestuia.

Marcus Tullius Cicero

(106 -43 a.Chr.)
A jucat un rol important n perioada de sfrit a Republicii romane. Activitatea sa literar i politico-social s-a concretizat n domenii att de numeroase, nct Cicero poate fi calificat drept un om universal- homo universalis. El a fost autorul roman care a exercitat cea mai profund influen asupra literaturii latine i s-a manifestat ca unul dintre cei mai prolifici scriitori.

Cicero a alctuit o oper imens. Se pot distinge n primul rnd discursurile ciceroniene (Orationes) n numr de 58, care reprezint o fericit armonizare ntre talentul nativ (ingenium), cultura vast (doctrina) i practica forului (usus forensis). ntre aceste discursuri se disting: In Verrem (mpotriva lui Verres); Catilinarele si cele 14 discursuri pronunate mpotriva lui Marcus Antonius( In Marcum Antonium).

Cicero s-a remarcat i ca un teoretician al artei retorice, fiind socotit unul dintre prinii oratoriei antice. n tratatele sale, el face o incursiune n istoria oratoriei antice i o analiz a principalelor curente retorice (aticismul i asianismul), dezbtnd problema formrii oratorului i a funciei sale n societate; oratorul ideal (orator summus et perfectus) este, n concepia lui, prototipul omului i ceteanului

Cicero se va dedica ntru totul filozofiei dup anul 56 .Hr., cnd, dezamgit de situaia politic, caut un rost al existenei sale n scris, propunndu-i s dea Romei o literatur filozofic proprie, n msur s o elibereze de sub tutela spiritual a Greciei. Opera sa filozofic trebuie apreciat pentru adaptarea modelelor filozofiei greceti la spiritualitatea i mentalitatea roman i, mai ales, pentru impunerea unui limbaj filosofic latin, la crearea cruia Cicero are un merit incontestabil.

Lucrri cu caracter filosofic: De republica (Despre stat) - dialog politic pe tema celei mai bune forme de guvernare i a calitilor conductorului ideal; De legibus (Despre legi) - tot un dialog politic pe tema legislaiei i a tipului ideal de constituie; De natura deorum (Despre natura zeilor) scriere pe tema existenei i esenei divinitii; De divinatione (Despre divinaie) - abordnd tema divinaiei ca har i art a prezicerii viitorului i De fato (Despre destin) - o expunere asupra problemei destinului.

Cicero are i o vast coresponden (peste 800 de scrisori) scris ntre anii 68 i 43 .Hr., care este n acelai timp un dosar intim al scriitorului i o adevrat fresc a vieii Romei din vremea sa. Omul Cicero ni se descoper aici cu o surprinztoare sinceritate prin atitudinile politice i civice, prin viaa zilnic din for sau din familie.

(n. 13 iulie, ca. 100 .Hr. d. 15 martie, 44 .Hr.)

Una dintre marile personalitati ale istoriei universale, consomitent om de stat, politician stralucit si geniu militar. Exponent major al clasicismului latin,Cezar era considerat unul dintre cei mai mari oratori i prozatori din Roma ai epocii sale. nsui Cicero elogia retorica i stilul lui Cezar.

Gaius Iulius Cezar

Printre cele mai cunoscute opere retorice se numara dicursul funerar pentru matusa sa Iulia si Anticato, un document menit sa distruga reputatia lui Cato din Utica. Opera sa a fost destul de ampla ,insa majoritatea operelor i discursurilor acestuia sau pierdut.

Cea care s-a pastrat este opera istoriografica,de memorialist de razboi. Este vorba de Comentarii de bello gallico relatari despre campaniile intreprinse de Caesar in Galia si Britania in timpul mandatului sau de proconsul. Cauta sa legitimeze extinderea imperiului Romei la scara intregii lumi locuite. De asemenea, o alta opera istoriografica este De Bello

Este un adept al stilului sobru si adopta o viziune subiectiva . Elogiaza Roma si misiunea ei civilizatoare.El afirma ca raporturile cu civilizatia romana inlesneau cucerirea si romanizarea altor popoare.Considera ca civilizatia este superioara prin atributelor sale, ilustrate de acesta prin notiunile de cultus si de humanitas .Aceasta ii face pe barbari mai umani. De asemenea, acesta ofera informatii bogate asupra trasaturilor anumitor popoare, informatii ce le individualizeaza.Pentru prima oara in istoriografia antica , el diferentiaza categoric pe germani de celti.

Gaius Sallustius Crispus

Primul mare istoric nememorialist al Romei. Scrierile sale sunt marcate de diferite frustrari, de vicisitudinile existentei sale, de dictatura lui Caesar si mai ales de evolutia celui de-al II lea Triumvirat. Opera sa este o profunda meditatie asupra societatii, oamenilor si problemelor lor. Scrisorile El este autorul a doua epistulae

Operele istorice Salustius este autorul a doua monografii: 1)Despre conjuratia lui Catilina-infatiseaza in acesta lucrare evenimentele petrecute in 63 a. Chr. si in anii anteriori.El isi propune sa realizeze un adevarat proces al viciilor aristocratiei romane. 2) Razboiul impotriva lui Iugurtha-prezinta cariera sinuoasa a lui Pompei

Cornelius Nepos
(c. 100 c. 25a.Chr)

Biograf roman care practica un stil simplu. A realizat biografia lui Hannibal, Atticus, Cato cel Batran. Adera la principiile scolii peripateticiene, care isi propunea exaltarea personalitatilor infatisate. Acesta doreste sa-si instruiasca cititorii-sa le ofere pilde utile si sa-i amuze.

Marcus Terentius Varro

(116 27a.Chr)

Parintele enciclopedismului didascalic roman. Este inventatorul unor specii literare noi ca: istoria universala, biografia, satira menippee etc. Operele sale urmareau educarea complexa a romanilor. Discursul sau didascalic se axeaza pe o eruditie ampla, intrucat incorporeaza gramatica, filosofia, stintele-matematica, geometria,

I se atribuie o opera foarte vasta-cel putin 620 de carti.A scris chiar mai mult decat scriitori prolifici precum :Cicero, Seneca si Augustin. Din opera sa s-au pastrat :Despre viata rustica(De re rustica), Despre limba latina(De lingua latina) si Saturae Minippeae.