SEBASTIAN VÎRTOSU

ANIŞOARA MUNTEANU

SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC,
SPAŢIUL LIMBII PROTOINDO-EUROPENE
- CONTINUITATE MULTIMILENARĂ -
Scurt eseu etimologic
2012

0
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC,
SPAŢIUL LIMBII PROTOINDO-EUROPENE
- CONTINUITATE MULTIMILENARĂ -
Scurt eseu etimologic

Anişoara Munteanu
Sebastian Vîrtosu

1
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC,
SPAŢIUL LIMBII PROTOINDO-EUROPENE
- CONTINUITATE MULTIMILENARĂ -
Scurt eseu etimologic

Anişoara Munteanu
Sebastian Vîrtosu

Prefaţă de
prof. dr. Cezar Boghici

2
3
 CUPRINS

Prefaţă (prof. dr. Cezar Boghici) / 5

Argument / 8

Tabel cu transliterări ale sunetelor scrise şi vorbite / 14

Dicţionar pelasgic (protoindo-european) / 19

Capitolul I
NUME DE ŢĂRI, POPOARE, POPULAŢII, TOPONIME / 20

Capitolul II
HIDRONIME / 43

Capitolul III
NUME PROPRII / 47

Capitolul IV
ALTE DENUMIRI, CUVINTE OBIŞNUITE / 69

ANEXE
Dicţionar ilir / 79
Dicţionar tracic / 81
Dicţionar hitit / 90
Dicţionar sanscrit / 96
Dicţionar sumerian / 101
Dicţionar Larousse de franceză veche medievală / 120
Inelul de la Ezerovo, variante de traducere / 123
Tabel de corespondenţe din limbile velşă, irlandeză-galică, scoţiană-galică,
gotică, suedeză şi daco-română / 129
Index de localităţi daco-române din România şi din alte ţări / 133
Index alfabetic al intrărilor(noţiunilor) / 140
Hărţi / 146
Fotografii din Munţii Bucegi / 148

Bibliografie / 151

Rezumat în limba engleză / 153

4
 PREFAŢĂ

O poveste sufistă relatată de Jean-Claude Carrière ne vorbeşte despre un derviş

cu mare faimă, care mergea meditând de-a lungul unui râu, când a auzit un glas
omenesc ce cânta un imn sfânt; numai că, în loc să rostească în mod cuvenit silabele Ya
Hu, glasul spunea U Ya Hu. Dervişul s-a simţit imediat obligat să îndrepte acest lucru.
Şi-a luat o barcă şi a vâslit până la un petec de uscat din mijlocul apei, de unde se auzea
neobişnuita cântare. Aici, într-o colibă de trestie, a întâlnit un om umil, care-şi recita
inadecvat rugăciunile. Înţeleptul călugăr l-a învăţat cum să se roage, iar omul a acceptat,
smerit, sfatul său. Dervişul s-a îndepărtat mulţumit, căci făcuse o faptă bună: cine
rosteşte după rânduială rugăciunile – se zice – poate merge pe apă. Dar când ajunse pe
la mijlocul râului, auzi acelaşi glas cântând U Ya Hu. Deznădăjduit, călugărul a început
să cugete la slăbiciunile firii omeneşti. Nu peste mult timp însă, l-a zărit pe cântăreţul de
pe insulă păşind spre el pe apă, iar când a ajuns la marginea bărcii, spunându-i: „Iartă-
mă, frate. Mi-a slăbit ţinerea de minte. Am uitat care este rostirea corectă. Binevoieşte
dar şi mi-o mai arată o dată”.
Mai mult decât o naraţiune despre puterea credinţei – cum am fi tentaţi s-o
interpretăm la prima vedere –, avem înainte o poveste despre virtuţile unei limbi demult
uitate, recuperabile doar de către unii iniţiaţi, cărora le serveşte ca instrument de acces
în lumea adevărului etern şi a sensurilor lui fundamentale. Căci ce este limba în care
smeritul om din fabula sufistă se adresează zeului său dacă nu „limba îngerilor”, acea
limbă originară, lingua adamica de dinaintea Turnului Babel? Ea nu se mărgineşte să
evoce prin forţa de semnificare a cuvântului; ea invocă şi comunică intim cu ceea ce
invocă. Aflarea ei e rezervată mai puţin raţionalităţii ştiinţifice a filologilor, cât intuiţiei
imaginative a profeţilor, a poeţilor şi a artiştilor de tot soiul, în orice caz, a oamenilor
„inspiraţi” şi puternici, robuşti, vârtoşi, cum îi califică Platon – prin adjectivul krataiós
– pe cei ce se încumetă pe drumul redobândirii vigorii originare a verbului. Astfel de
oameni sunt şi autorii cărţii de faţă. Întreprinderea lor, deşi se sustrage exigenţelor
cercetării canonice şi se dovedeşte a fi deschisă mai curând gândirii ereziarhe şi
creatoare de mituri, nu este mai puţin interesantă decât orice altă realizare similară. Ea
poate fi privită şi ca o istorie apocrifă a limbii române.

Prof. dr. Cezar Boghici

5
6
Motto:
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,

Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au țara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.

Limba noastră-i vechi izvoade.

Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,

Ruginit de multă vreme,
Ştergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
(Limba noastră, de Alexie Mateevici)

7
 ARGUMENT

Cum s-a născut acest eseu?

Ce anume ne-a impulsionat să îl realizăm?
Este necesară o astfel de lucrare?
Ajută ea la trezirea neamului românesc?

Pasiunea pentru istorie, filologie şi pentru neamul românesc ne-a adus în

situaţia de „a ara într-un ogor străin”, cum zice o veche vorbă românească. Procedând
astfel, nu am dorit a ne substitui celor ce au studiat temeinic sus-pomenitele discipline şi
nici a ne considera mai presus de ei. Totuşi, se întâmplă că, unii oameni din afara
domeniului nostru de activitate, găsesc rezolvări ce nouă, celor din domeniul respectiv,
ne scapă din cauza rutinei de zi cu zi („nu mai vedem pădurea din cauza copacilor”). Un
singur exemplu vom da în sprijinul celor afirmate, şi anume îl vom aminti pe astro-
nomul amator Edwin Hubble, care a observat „expansiunea Universului” şi deplasarea
spre roşu a lungimii de undă a luminii, ca urmare a acestui lucru. Nici un astronom
profesionist nu observase până atunci acest fenomen.
Răspunzând acestor întrebări, vom spune că am simţit că trebuie să fim şi
participanţi activi la zidirea edificiului naţional, la care sunt chemaţi, de fapt, toţi
membrii acestei naţiuni.
Nu este pentru noi să stăm deoparte, nepăsători, privind la prăbuşirea neamului
nostru. Aşadar, dragostea de ţară, mândria de a fi români au impulsionat „naşterea”
acest eseu, ne-au dat puterea de a-l alcătui şi astfel a apărut ca o necesitate căreia nu i
ne-am putut sustrage.
Şi, Da!, va ajuta neamului nostru românesc dacă nu va rămâne o încercare
singulară, izolată, ci va fi desăvârşită de cercetări ştiinţifice pluridisciplinare, care vor
urma aceste direcţii.
În ceea ce ne priveşte, nu aşteptăm neapărat dovezi ştiinţifice indubitabile, ci
mergem călăuziţi de ideea că orice conduce la dezvoltarea demnităţii şi mândriei
naţionale este bun şi adevărat, întrucât zideşte un neam! Dacă vor fi şi dovezi
ştiinţifice, cu atât mai bine!
Creierul uman are două emisfere, cea stângă, reponsabilă de gândirea raţională,
ştiinţifică, şi cea dreaptă, responsabilă de gândirea intuitivă, mistică. Ce înseamnă acest
lucru? După părerea noastră, aceasta înseamnă că trebuie să avem în vedere un echilibru
între aceste două direcţii, astfel încât să nu neglijăm misterul, mitul, exacerbând latura
pur ştiinţifică, raţională. La fel de adevărat este că şi reciproca este valabilă, să nu
devenim prea înclinaţi către iraţional, intuiţie, în dauna raţiunii şi ştiinţei. În tot ceea ce
facem trebuie să fim deplin echilibraţi, precum creierul nostru care are ambele emisfere,
şi nu doar una din ele. Arthur C. Clark spunea că pentru a rămâne perenă, o poveste
trebuie să aibă valoare de mit, trebuie să aibă mister şi simboluri 1. Ei bine, religiile vor
supravieţui peren în conştiinţa oamenilor, în ciuda ştiinţei care încearcă, prin raţiune, să
le demonteze, tocmai pentru că emisfera dreaptă îşi cere necontenit drepturile ei,
drepturi de la care oamenii nu se pot sustrage, conştient sau inconştient. Ştiinţa nu
1
Filmul Odissea spaţială- 2001, al cărui scenarist a fost Arthur C. Clark, respectă această idee, de aceea acest
film rămâne actual şi în zilele noastre, deşi a fost realizat în 1968.

8
trebuie dezavuată şi anulată, din contra, trebuie să luptăm pentru afirmarea ei în mod
plenar. Însă trebuie să fim precauţi să nu o idolatrizăm.
Revenind la tema noastră, susţinem teza unei continuităţi neîntrerupte a unei
populaţii carpato-danubiene, cu multe milenii înainte de Hristos, până în zilele noastre.
Aceasta înseamnă că modelul nostru prezice, ca o consecinţă a tezei afirmate, că limba
acestei populaţii va fi omogenă pe întregul areal, omogenitatea provenind din faptul că
acea limbă va fi fost vorbită mii de ani neîntrerupt în acel spaţiu. Nu înseamnă că limba
aceasta nu va suferi schimbări şi alterări în timp, fiind o limbă vie, însă aceste schimbări
nu vor altera fiinţa intimă a limbii. Susţinând această teză a continuităţii neîntrerupte, ne
opunem, în acelaşi timp, unor teze consacrate, din care cea mai importantă este aceea a
romanizării populaţiei din Dacia, în urma cuceririi ei de către legiunile romane, conduse
de împăratul Traian. Modelul propus de această teză se loveşte de un impediment serios,
pe care trebuie să-l explice satisfăcător, şi anume, omogenitatea limbii române pe tot
arealul geografic al Daciei, în condiţiile în care lipsa unui stat timp de peste o mie de ani
a lăsat populaţia sub influenţele a numeroase popoare migratoare, fiecare cu limba sa.
Acest lucru ar fi trebuit să conducă la formarea unor limbi şi dialecte diferite în arealul
carpato-danubian, întrucât romanizarea, petrecută într-un timp prea scurt (165 de ani) şi
cu ocuparea doar a unei treimi din Dacia, de către armatele romane, nu ar fi putut opune
o limbă gata formată, puternică, stabilă, în faţa limbilor diferite ale popoarelor migra-
toare, în final cedând şi amestecându-se cu acestea din urmă, în proporţii diferite, după
regiunea geografică.
Acest eseu nu doreşte să reliefeze asemănările sau înrudirile unor limbi între
ele, s-au făcut tratate serioase pe această temă, ci mai degrabă încearcă să demonstreze
că aşa-numitele împrumuturi lexicale nu sunt în totalitate împrumuturi dintr-o limbă sau
alta, cât, mai curând, într-un procentaj serios, vestigii ale unei limbi unice primordiale
protoindo-europene. Ne-am propus să facem o arheologie lingvist-etimologică, săpând
în adâncul cuvintelor, căutând fondul comun protoindo-european. Nu este vorba de o
etimologie a cuvintelor, în sensul aflării originii unui cuvânt într-o limbă sau alta, ci de
găsirea acelui fond comun unic primordial. Nu ştim dacă este prima limbă apărută în
istorie, însă este limba mamă din care au pornit toate limbile indo-europene. Ca
exemplu, vom folosi cuvântul ALB, care citit de la dreapta formează rădăcina BLA 2, ce
se regăseşte, cu sensul de alb, în slavonă (BAL, BEL), în franceză (BLANC, BLOND),
în italiană (BIANCO), în limba română veche ţărănească (BĂLAN, BĂLAI). Dacă
putem suscepta pentru limba română un împrumut slavonesc pentru BĂLAN, BĂLAI,
pentru BLANC şi BIANCO din franceză şi italiană nu mai putem avea aceeaşi
explicaţie, întrucât ştim că slavii nu au ajuns în contact masiv cu francezii şi italienii.
Totuşi, avem nevoie de o explicaţie pentru aceste asemănări. Cum migraţia slavilor nu
poate fi adusă ca argument, rămâne doar explicaţia că rădăcina ALB-BLA provine dintr-
un fond lingvistic comun atât românilor, cât şi slavilor, francezilor, italienilor. Acest
fond comun este ceea ce noi am numit limba unică primordială protoindo-euro- peană.
Noi credem şi afirmăm că locul apariţiei acestei limbi primordiale este spaţiul carpato-
danubiano-pontic.

2
Populaţiile străvechi obişnuiau să scrie în bustrofedon, adică un rând îl scriau de la stânga, următorul rând
de la dreapta. În timp, se uita care rând începea de la dreapta şi care de la stânga astfel că ALB, de exemplu, se
putea citi când BLA, când ALB, după cum pornea citirea. Un alt cuvânt este DALB care se citea de la dreapta
BLAD sau VLAD dacă schimbăm „b”-ul cu „v”, ca în exemplul BABILON-VAVILON.

9
 În cadrul acestei lucrări, vom folosi termenul încetăţenit „indo-european”
pentru a numi populaţiile ariene, însă sintagma „indo-european” nu are o bază
ştiinţifică, întrucât nu s-a dovedit ştiinţific o migraţie din Asia a rasei albe. Orice
migraţie lasă în urmă populaţia originară, nu migrează toată populaţia in corpore. Ar fi
primul caz din istorie să se întâmple aşa ceva 3. Ca exemplu, Imperiul Roman a avut
colonişti peste tot în Europa, Asia şi Africa, însă peninsula italică nu s-a golit definitiv
de populaţia originară. La fel este şi în cazul Marii Britanii, Spaniei, Portugaliei,
Olandei, Franţei, care, deşi au avut colonii în toată lumea, nu s-au golit complet de
populaţiile originare ale acelor ţări, în urma colonizării lumii întregi. Prin urmare, dacă
rasa albă a migrat din Asia, unde este zona originară plină cu albi din Asia, care să
existe şi în prezent 4? Această lipsă, în zilele noastre, a unei populaţii originare albe în
continentul asiatic înseamnă, pentru noi, doar un singur lucru, şi anume, că (doar)
Europa este leagănul rasei albe. Putem observa că cele două Americi sunt leagănul rasei
roşii, Africa şi Australia, leagănul rasei negre, Orientul Mijlociu, leagănul rasei semite şi
al populaţiilor din India, Pakistan, Irak, iar Asia, leagănul rasei galbene. De ce Europa
nu ar fi leagănul rasei albe? Dacă nu a fost o migraţie a rasei albe din Asia în Europa,
poate că în sens invers, adică din Europa în Asia, a fost? Arheologii chinezi au
descoperit în deşertul Gobi câteva zeci de mumii de rasă albă, cu vârste cuprinse între
2000 şi 4000 de ani. Aşadar, cine vizita Asia acum patru milenii?
Locul naşterii rasei albe este, cum am văzut, în Europa. Dar unde anume? Ştim
că ultima glaciaţiune, Wurm, cca 75.000 - 12.000 î. Hr., s-a încheiat în urmă cu cca
12.000 de ani şi că stratul gros de gheaţă şi zăpadă ajungea până la paralela 45, prin
urmare, oamenii şi animalele puteau trăi mai jos de această paralelă. În România se
putea trăi de la Ploieşti spre Dunăre. Pentru a trăi, oamenii au nevoie şi de alte elemente,
cum ar fi: o apă curgătoare, o câmpie pentru a putea creşte animale şi a clădi case şi
sate, rezerve de sare pentru sănătatea oamenilor şi animalelor, păduri etc. Care zonă din
Europa avea toate aceste elemente la îndemână? Poate că unele din elemente se mai
aflau şi în alte părţi ale Europei, dar toate la un loc nu se găseau decât într-un singur loc,
şi anume, în zona carpato-danubiano-pontică. Doar acolo puteau afla oamenii un
CĂUŞ, unde să poată rezista vremurilor aspre. Dunărea, râurile, lacurile, pădurile,
munţii, câmpiile şi sarea erau la îndemână, uşurând transportul, munca şi viaţa. În
general, marile civilizaţii au apărut lângă fluvii importante, Egiptul lângă Nil, hinduşii
lângă Gange, strămoşii noştri lângă Dunăre.
Demersul nostru nu se vrea un patriotism sec şi enclavizant, ci dorim să ne
regăsim în Marea Orchestră europeană, cu demnitate şi cu încredere în valorile noastre.
Nu poţi fi universal fără a fi fost mai înainte naţional. Dacă până acum ţărănimea a fost
păstrătoarea valorilor şi tradiţiilor neamului nostru, a venit vremea intelectualităţii să
dea înapoi ce a primit şi să ajute la renaşterea ţăranului român, încheind un ciclu
complet de renaştere a poporului român. Lucrarea noastră nu este un dicţionar complet,
3
Dacă populaţia albă originară din Asia a fost distrusă complet de o altă populaţie din Asia sau din Orientul
Mijlociu, acest lucru ar fi sinonim cu un holocaust de o gravitate ieşită din comun, ar fi primul holocaust
complet din istorie. Noi credem mai degrabă că rasa albă nu a fost originară din Asia, prin urmare, lipsa ei la
ora actuală din peisajul asiatic poate fi pus doar pe faptul că nu a pornit de acolo, ci îşi are naşterea în Europa
şi doar ocazional a migrat în Asia, lăsându-şi mumiile acolo, în deşertul Gobi.
4
Populaţia rusă existentă azi în Asia iese din calcul. Ea a ajuns acolo plecată din zona Volga-Urali, printr-o
migraţie dinspre Europa spre Asia, şi nu invers (Volga – Munţii Urali reprezintă graniţa estică e continentului
european).

10
ea nu poate acoperi toate cuvintele din lexicul limbilor analizate, însă cititorul, folosind
algoritmul propus de noi, poate găsi mai departe, singur, alte etimologii, alte cuvinte,
probând şi experimentând metoda noastră, conform proverbului chinez, care spune să
învăţăm omul flămând să pescuiască şi nu să-i dăm peştii gata prinşi.
Modelul propus de noi se bazează pe următoarele teze:
1) existenţa în trecut a unei limbi unice primordiale protoindo-europene, din care
au derivat toate limbile indo-europene existente azi;
2) această limbă unică protoindo-europeană a luat naştere în spaţiul carpato-
danubiano-pontic;
3) populaţia carpato-danubiano-pontică a vorbit această limbă protoindo-
europeană multe milenii înainte de Hristos, limba daco-română fiind urmaşa ei,
ca şi celelate limbi indo-europene de astăzi;
4) continuitatea neîntreruptă de vieţuire a populaţiei şi a limbii vorbite în spaţiul
carpato-danubiano-pontic, din cele mai vechi timpuri, până în zilele noastre;
5) rasa albă s-a format exclusiv în Europa, în zona carpato-danubiano-pontică, în
perioada ultimei glaciaţiuni (Wurm), în urmă cu cca 60.000 -70.000 de ani;
6) inexistenţa unei înrudiri genetice sau lingvistice între populaţia carpato-da-
nubiano-pontică (strămoşii geto-daco-vlaho-românilor) şi indienii asiatici
(strămoşii ţiganilor). Asemănarea dintre limba sanscrită (SAN-SCRITĂ =
sfânta scrisă) şi limba română nu dovedeşte descendenţa indian-asiatică a rasei
albe, ci ne arată că în Asia au ajuns, acum multe mii de ani, membri ai rasei
albe, ce au întemeiat religii, state, dinastii, caste. Aceşti albi erau numiţi, de
populaţia autohtonă indiană, BRAHMANI. Termenul BRAHMAN este o
formă coruptă a etnonimului „ra(h)man”, ce înseamnă oamenii soarelui
(blonzi, albi) sau oamenii regi (mândri, nobili); rădăcina RA citită de la
dreapta este AR, rădăcină ce a intrat în denumirea populaţiei de rasă albă, şi
anume, ariană. Termenul ARIAN însemna om mândru, nobil, drept. Etnonimul
„aromân” înseamnă, aşadar, om nobil, mândru, drept.
Bazându-se pe aceste teze, modelul nostru prezice următoarele:
1) existenţa unei limbi omogene vorbite în tot arealul carpato-danubiano-pontic,
urmare a vorbirii acestei limbi multe milenii, putându-se astfel omogeniza;
2) existenţa unor vestigii ale limbii unice protoindo-europene primordiale, în
limbile indo-europene existente azi;
3) omogenitatea genetică a populaţiei trăitoare în arealul carpato-danubiano-pon-
tic, urmare a multelor milenii de vieţuire în acelaşi spaţiu;
4) inexistenţa unei populaţii originare de rasă albă în Asia, în zilele noastre, ca
punct de plecare în trecut a unei migraţii masive către Europa. Migraţiile nu
golesc complet zona originară de populaţie, lăsând un vid;
5) existenţa unei migraţii de mică amploare a rasei albe dinspre Europa către
Asia.
Lucrarea debutează cu un tabel în care se arată diferitele transformări pe care
sunetele vorbirii le pot suferi unele din altele, în cadrul aceleiaşi limbi sau în limbi
diferite. Acest tabel va fi de folos cititorului, întrucât îi va desluşi modul şi metoda de
formare a derivatelor. Derivatele sunt variante cu litere şi sunete schimbate ale unui
cuvânt analizat, variante ce se pot găsi chiar sub acea formă derivată în unele limbi. De

11
exemplu, ZEUS (limba greacă), DEUS (limba latină), DEVA (limba sanscrită), DAVA
(limba geto-dacă), ZIUA (limba română) sau BAN (domn, în limbile medievale
românească şi franceză), PAN (domn, în limba poloneză). Aceste derivate (variante) pot
avea acelaşi înţeles în diverse limbi sau sensuri diferite. În continuarea tabelului,
prezentăm un mic dicţionar pelasgic, axiomatic, ce va fi folosit în această lucrare.
Urmează capitolul I, în care vom aborda nume de ţări, popoare, populaţii şi
toponime, capitolul al II-lea, despre hidronime, capitolul al III-lea, despre nume proprii
şi capitolul al IV-lea, despre cuvinte obişnuite, denumiri diverse. Acest scurt eseu se
încheie cu o anexă, în care sunt diferite dicţionare (ilir, tracic, hitit, sumerian, sanscrit
etc.), hărţi ce vor ajuta să localizăm şi să vizualizăm unele informaţii conţinute în
lucrare, ele aducând dovezi în sprijinul afirmaţiilor noastre, cum că pe aceste meleaguri
carpato-danubiano-pontice a fiinţat şi s-a format o civilizaţie străveche (pelasgică, după
N. Densuşianu), civilizaţie ce nu cunoştea metalele 5. Putem adăuga că această civilizaţie
nu a apărut din senin, ci a fost rodul creaţiei unor fiinţe spirituale extrem de avansate de
tip umanoid6. Mărturii stau şi denumirile din platoul Bucegilor, cum ar fi Obârşia,
Bătrâna, Doamnele, Babele, Omu, Caraiman, Vârful cu Dor. De asemenea, se mai poate
observa că Bucegii păstrează urme ale unei confruntări extrem de puternice 7 între
această civilizaţie pelasgică umanoidă carpato-danubiană şi o alta aparţinând, de ce nu,
unei civilizaţii reptiliene (ca să păstrăm o atmosferă ştiinţifico-fantastică). În orice caz,
ruinele străvechi stau astăzi mărturie. Rămân întrebările: Cum este posibil ca două
civilizaţii rudimentare să poată avea astfel de arme energetice, cărora noi astăzi abia le
desluşim mecanismul ştiinţific de producere şi de ce s-au confruntat atât de violent?
Pentru că, lăsând deoparte elementul ştiinţifico-fantastic, tot rămân neexplicate
tehnologia care a lăsat acele urme (construcţii, ruine) şi motivul confruntării pe viaţă şi
moarte dintre cele două civilizaţii. Se pare că rasa umanoidă a fost înfrântă 8. Dar mai
5
Nu cunoştea metalele sau, mai bine zis, nu dorea să le folosească, ştiind că fierul, de exemplu, are
capacitatea magică de a distruge sufletul. Unul dintre mijloacele optime de protecţie împotriva spiritelor rele
este şi acela de a avea metale asupra ta (inele, talismane etc.), fierul, ca şi argintul, fiind foarte eficace în
această luptă. Dar metalele au şi un efect secundar asupra vieţii, pot altera energia vitală, de aceea civilizaţia
din spaţiul carpato-danubian nu dorea metalele în viaţa ei. Din perspectivă istorică, epoca pietrei ne pare
rudimentară, înapoiată, însă nu este exclus ca în acea epocă oamenii să fi putut obţine nişte cuceriri spirituale,
la care noi, cei de azi, doar visăm; cum ar fi: energia liberă, levitaţie, teleportare, clarviziune etc. Metalele
ne-au condus către o evoluţie materială rapidă, dublată însă de o sărăcire spirituală. Prin urmare, nu putem
spune că o civilizaţie a pietrei este obligatoriu înapoiată, în comparaţie cu noi, cei de azi. Poate că ce explicăm
prin magie nu este decât o ştiinţă extrem de avansată, la care noi doar visăm, uitând că am avut-o odată,
demult.
6
Putem să numim aceste fiinţe, Dumnezeu şi îngeri. De fapt, Cartea Genezei a Vechiului Testament ne spune
că omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, aşadar Dumnezeu este o formă sau un arhetip
de tip umanoid. Literatura despre obiectele zburătoare neidentificate şi despre fiinţele extraterestre afirmă
existenţa şi a altor tipuri de extratereştri, în afara celor umanoizi, şi anume, reptilienii şi insectoizii. În ce ne
priveşte, fără a da crezare acestor tipuri de fiinţe fantastice, afirmăm doar că acea civilizaţie pelasgică
străveche carpato-danubiano-pontică a fost creată de Dumnezeu şi că ea a fost mama rasei albe din Europa.
Ulterior, a migrat în toată Europa, apoi, parţial şi pentru scurt timp, în Asia. În prezent, rasa albă este pe cale
de dispariţie, urmare a poluării masive morale, alimentare şi a mediului, aceasta conducând la degenerare,
scădere a natalităţii, a tonusului fizic şi psihic, a sănătăţii.
7
Numele Piatra Arsă este o amintire din acele vremuri, când armele energetice din acel război ardeau, topeau
piatra. În fotografiile din anexe pot fi observate vestigiile unei civilizaţii străvechi ce a zidit acest munte şi a
construit cetăţi.
8
După Cartea Genezei, omul a fost înfrânt de şarpe, în urma neascultării poruncii dată de Dumnezeu de a nu
mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului.

12
este posibilă şi o altă ipoteză, şi anume ca Bucegii să fi fost construiţi de uriaşi, şi atunci
distrugerea lor să fi fost o pedeapsă pentru mândria lor de a se măsura cu zeii. Tot în
anexă, găsim un index al localităţilor ce păstrează o rezonanţă străveche geto-dacică,
atât din ţara noastră, cât şi din ţările vecine. Urmează apoi o listă alfabetică cu intrările-
noţiunile din cele patru capitole ale lucrării.
Pentru o mai bună înţelegere a informaţiilor vă prezentăm modul în care am
conceput intrările, definiţiile, explicaţiile, traducerile, derivatele, variantele. Astfel,
intrările, rădăcinile, sunt în ordine alfabetică şi sunt scrise cu majuscule. Definiţiile şi
explicaţiile, precum şi traducerea intrării (dacă este cazul) sunt scrise normal, cu literă
mică. Derivatele şi variantele ce rezultă din intrare sunt scrise cu majuscule, unele sub
altele, imediat sub intrare, pentru a se putea observa cu uşurinţă ce sunete şi ce litere se
transformă şi în ce se transformă. Traducerea unui derivat sau a unei variante apare în
dreptul derivatului sau variantei respective, scrisă cu litere mici, italice (spre deosebire
de traducerea unei intrări, care este scrisă cu caractere normale, mici). Scurtele
comentarii au rolul de a aduce lămuriri suplimentare, acolo unde autorii au crezut că
este necesar.
Încheiem prin a aduce mulţumiri S.C. MORI PAN ALEX S.R.L., Jariştea-Vran-
cea, reprezentată de domnul Nicuşor Epure, care a sprijinit tipărirea acestei lucrări.

Autorii

TABEL CU TRANSLITERĂRI ALE SUNETELOR SCRISE ŞI VORBITE

13
Sunete A Ă Â B C
şi litere
Sunete D E F G H
Se O, E, Ă E, Y, U V, P, GH G, K, P, H, Ş
şi litere
schimbă
în:
Se Z, DZ, T I, A, Ă V, H, Ş, PH, P, Y, Z, H, J, I, C, G, F, Ş, C
exemple
schimbă *DoCHIA- Exemple *RoMâN- Th *bAbILON-K, B *cIOBAN-
în: DaCHIA identice ortografiat vAvILON ortografiat după
DaCIA ca la după normele limbii
exemple * dEUS- zeu litera A. zeunormele*în limba*AbRAHAM-
*ZeUS- române.
*AhILE- personaj din Iliada.
*BăUTURĂ-
(limba latină). limbii germană „V”-
(limba greacă). AvRAAM ul AgILE- iuteşIOBAN-
de picior,înadică agil.
ortografiat
zEUS- zeu române.se pronunţă
ZiUA- zi sau vorbirea
după normele
(limba greacă). zeu (limba RuMuN- „F”. *IACOb *gARD- îngrăditurămoldovenească.(limba
limbii române..
zIUA- zi sau română). în limbile IACOv română). gIOBAN-
BaUTURĂ-
zeu (limba în slavoneşti*în limbile gIOVAN-
yARD- curte, tânăr(limba
îngrăditură
vorbirea
română). *BINe- român se greacă, *vIU- în viaţă (limba
engleză). Prin italiană).a
anagramare
moldoveneasc
. ortografiat scrie
după rumun.
franceză,(limba română) Vezi continuarea
ajuns GRAD-cetate, oraş (limbile
ă.*zIUA- zi sau normele limbii bIO-bIU-
engleză „Ph” se viaţă
slavone). la litera „B”.
BeUTURĂ-
zeu (limba în române. *din limba pronunţă (limba
„F”. greacă).
GRĂDINĂ (limba română).
vorbirea
română). BINi- greacă GIARDINO *OcTO- opt (limba
(limba italiană).
ardelenească.
dzÎUA- zi sau regionalism.literele şi*SĂ fIE-* GIObAN-JARDINE latină).(limba franceză).
zeu (limba suneteleconjunctivul
„Y”, provinede dinGARDEN (limba OpT- engleză).
(limba
română veche * ZeU- zeu„OY” se la a fi. cioban (vezi la
GARTEN română).
(limba germană).
ţărănească). translitereaz
(limba română). SĂ hIE-litera
(în „C”). AhT- opt (limba
ă în limba
ZăU- jurământ limba românăGIOvAN-*gENA-
tânăr născătoare
germană). (limba
*tU-pron. română veche
(limba română). în, (limba italiană).
latină).
personal, „ZaU de „U”, „I” sauţărănească).IOvAN- jENA- soţie, *NOcTAM- noapte
femeie (limba
persoana a II-a Câmpie”- „Δ. SĂ şIE-personaj
în de
slavonă) (limba latină)
(limba localitate în baladă.
unele zone din zENA- zânăNOApTE- (limba
(limba română).
română). Ardeal Moldova. Iov- personaj română).
dU-pron. însemnând, din Vechiul*AghIASMĂ- NAchT- noapte
apă sfinţită.
personal, zeul câmpului. Testament.AiASMĂ-(limba
*fELAHI-popor apă sfinţită
persoana a II-a mitic amintit de germană).
(regionalism).
(limba *FeLAHI- Homer în*bAN-
Iliada stăpân,
Exemple NIhTA- noapte
germană). popor mitic domnitor (limbile
şi Odissea. identice ca (limba greacă).
la literele „C”, „F”,
amintit de vELAHI română şi „G”.
Homer în Iliada vALAHI-franceză * cAŢA- coţofană
şi Odissea. medievale).
etnonim pentru (limba română).
VeLAHI români înpAN-
Evul domnitor gAZZA- coţofană
VaLAHI- Mediu. (limba (limba italiană).
etnonim pentru poloneză).
români în Evul *LAc- apă
Mediu. *CANNAbIS stătătoare (limba
(limba latină) = română).
. CĂNEpĂ (limba LAc- apă
română). stătătoare (limba
franceză).
*bINE- LAkE- apă
ortografiat după stătătoare (imba
normele limbii engleză).
române. LAgO- apă
ghINI- în stătătoare (limba
vorbirea italiană).
moldovenească.

14
Sunete I (Y) Î J K L M N
şi litere
Se G, Y, E Y, U Z, G G, C R --- R
schimbă
în:
exemple Exemple Exemple Exemple Exemple *POPOr- vezi
identice ca la identice ca identice ca la identice limba exemple
literele „B”, la litera „”. litera „G". ca la română. la litera
„C”, „D”, litera POPOLO- „R”.
„E”, „G”. *RoMâN- *jOC „C”. limba
ortografiat gIOC italiană
*AiASMĂ- după PEOPLE-
apă sfinţită normele *gARD- limba
(regionalism) limbii îngrăditură engleză.
. române. (limba Slavii,
AghIASMĂ- RuMuN- română). latinii, galii
apă sfinţită. în limbile yARD- curte, folosesc des
slavoneşti îngrăditură sunetul şi
*yARD- gard român se (limba litera „L”,
(limba scrie rumun engleză). Prin dacii, geţii,
engleză). anagramare, a tracii, litera
gARD- ajuns GRAD- şi sunetul
(limba cetate, oraş „R”.
română). (limbile
slavone).
GRĂDINĂ
(limba
română).
GIARDINO
(limba
italiană).
JARDINE
(limba
franceză).
GARDEN
(limba
engleză).
GARTEN
(limba
germană).

*gENA-
născătoare
(limba latină).
jENA- soţie,
femeie (limba
slavonă)
zENA- zână
(limba
română).

15
Sunete O P Q R S Ş
şi litere
Se U, A B, C -- L, N Z, X F, H
schimbă
în:
exemple *BuN- *bAN- domnitor, Exemple *sALMOsE- zeu Exemple
(limba română) stăpân (limbile identice ca la al geto-dacilor. identice
BoN- (limbile română şi franceză litera „L”. Ortografiere rară ca la
italiană şi medievale) în lucrările literele
franceză). pAN- domn, stăpân *IrEMĂ anticilor. „F”,
Exemple (limba poloneză). InIMĂ zALMOxE- „H”.
identice ca la Exemple ortografiere
litera „A” şi „”. identice ca la litera *GErUNCHI clasică.
„C” GEnUNCHI
*RoMâN- .
ortografiat după *CANNAbIS-
normele limbii (limba latină)=
române. CÂNEpĂ
RuMuN- (limba română).
în limbile
slavoneşti român
se scrie rumun.

Sunete T Ţ U V X Y Z
şi litere
Se D, CI X, CI V, O, Y, U, F, B CS, CŞ, S, Ş, U, I, Î, S, D,
schim- OY, OU, CE, CI, KE, Â, G DZ, G, J
bă Î, Â KI,
în: T, Ţ
Exem- Exemple Exemple *ZIuA- Exempl *DAcşA Exemple Exemple
ple identice ca la identice zi sau e DAciA identice identice
litera „D” ca la zeu identice DAkiA ca la ca la
. litera (limba ca la literele literele
*tIMIŞOARA „T”. română) literele *ZALMOxE „”, „D”,
- DIuA „B”, SALMOsE „G”, „I”, „G”, „J”,
cIMIŞOARA DIvA „F”, „Δ, „U”. „S”.
POt, POţI- de DEvA- „U”. *MOxE,
la a putea. zi sau MOxA
POcI- zeu, în MOş
regionalism limba MOţ
de la a putea. geto- MOEciU (în
În general, dacă, judeţul
bănăţenii mama Braşov).
vorbesc astfel. sanscritei

*PRIEtENIE-
ortografiat
după normele
limbii române
PRIEceNIE-
în vorbirea
bănăţeană.

16
17
 DICŢIONAR PELASGIC (PROTOINDO-EUROPEAN)

Alp, Alb = alb

Ap-a, Apa = apă
Ar = nobil, înţelept
Ar-u, Aru = aur (metal nobil)
Ar-g, Arg = argint (metal nobil)
Aum = om
Bal, Bla = alb
Bu-r, Bur, Buir = puternic, bărbat
Ciob, Giob, Giov, Şiob, Şiub, Iob, Iov = cioban, păstor
Cot, Cat, Cas, Cuţ, Cuş, Cus, Huş, Hus, Huţ, Uţ = casă, construcţie
Cşa = casă, ţară
Da = dalb, alb, luminos, zeu
Deva-Diva-Ziva-Siva-Ziua = zeu sau zi calendaristică sau/şi astronomică
El = Dumnezeu sau pronume personal persoana a III-a singular
G, Ge, Gh = pământ
Ida, Uda = apă curgătoare
Lu = mulţi, popor
Lu-Men = lume
Ma, Mu = mamă
Man = om
Moş, Maş, Mah, Mag = măreţ, conducător, preot, mag, iniţiat
Pa, Ta = părinte, tată
Ra, Re = rege, soare
San = sfânt
Ter = pământ, ţărână, ţară
Ur, Or = oraş
Uran, Vran, Bran, Fran = cerul înstelat, cosmos
Vo-aume = femeie, oamă
Zi, Si = zeu, suflet

18
CAPITOLUL lucru este o altfel, în
I dovadă 3. AHEI - dicţionarul
indirectă, o denumirea hitit, culorii alb
NUME DE mărturie despre veche a i se spune
ŢĂRI, unde cre- deau grecilor în ALPA(!)9.
POPOARE, anticii şi antichitate Limba română
POPULAŢII, medievalii că (eleni, elini). este asemănă-
TOPONIME ar fi fost A(G)HEI toare cu hitita
Grădina A-(G)HEI, (adică cu limba
Raiului, locul unde A = fără fiilor lui HET
unde au fost (ca în A-FON = sau GET, mai
1. creaţi Adam şi lipsit de auz direct spus, cu
ADAMCLISI Eva, menţionaţi muzical, A- limba geţilor-
(TROPAEUM în Ge- neza TOM = dacilor, aceasta
TRAIANI - biblică. Nu indivizibil, etc.) cu mult înainte
Trofeul lui întâmplător şi şi G(H)EI (cu ca Imperiul
Traian). Locali- Papa Ioan Paul singularul Roman să ne
tate în al II-lea a G(H)EU) = „latinizeze”).
Dobrogea; numit Daco- pământ, Vedem, astfel,
ADAM = România, pronunţându- că limba
Adam, CLISI = Grădina se, aşa cum am vorbită în
pământ, ţară, Maicii mai întâlnit, un Europa
biserică. Domnului. „g” ca un „h”. întreagă cu
Aşadar, Traducerea ar fi două milenii
ADAMCLISI 2. AGATÂRŞI cei fără înainte de
înseamnă, în A-GETA- pământ (ţară). Hristos, acea
limba turcă, R(E)ŞI limbă
biserica lui A-GETAE- 4. ALPI - lanţ protoindo-
Adam sau ţara R(E)ŞI muntos din europeană era
lui Adam. Când A-GETAE- Italia, Franţa, limba geto-
au ajuns în REJI Austria, dacilor
Dobrogea, A-GETAE- Elveţia. (străromâna)10;
turcii au numit REGI ALBI -
9
Tropaeum A-GETAE- datorită Vezi dicţionarul
Traiani, REXI zăpezilor hitit din anexe.
10
Biserica lui A-GETAE- veşnice de pe Noi credem şi
Adam. Nu are RECŞI, unde A creste, ne apar afirmăm că limba
vorbită de traco-
importanţă că = genitiv, a, al, ca fiind albi(!). geto-daci este
în realitate nu ai; GETAE = Denu- mirea strămoaşa limbii
era aşa, ci geţilor şi ALPI române vechi
faptul că legau RECŞI-REŞI- înseamnă, în ţărăneşti şi,
implicit, a limbii
viaţa lui Adam REJI = regi şi limba pro- române moderne.
de teritoriul înseamnă ai toindo- Nu credem în
Daciei geţilor regi sau europeană, latinizare, întrucât
nu explică
străvechi. Acest regii geţilor. ALBI. De
omogenitatea

19
 înainte ca Acest tărâm
Imperiul 5. ARAD - oraş pare a fi
limbii române în Roman să în România. Grădina
diferitele provincii existe, A(R)-RA- Raiului din
unde a fost vorbită, străromâna era D(A), unde AR Vechiul
deoarece timpul
scurt al ocupaţiei
deja constituită = nobil, RA = Testament,
romane şi spaţiul şi vorbită în Soare sau rege, adică Dacia-
ocupat de cca o spaţiul carpato- DA = alb, a da Geţia este
treime din Dacia danubiano- (dărui), zeu, patria Fiilor lui
lui Decebal,
precum şi
pontic- afirmaţie Het, strămoşii
nenumăratele anatolian. (adică cu hitiţilor, ai
migraţii ale unor Acest lucru adevă- rat), şi geto-dacilor şi
populaţii barbare, dovedeşte că ar putea fi ai românilor.
care mai de care
mai diferite
romanii şi geto- tradus nobilul Ar putea să fie
genetic şi dacii vorbeau o rege (soare) şi o inversare
lingvistic, ar fi limbă asemănă- alb; nobilul de litere şi
trebuit să lase în toare în rege (soare) silabe, AR-
toată România o
mare diversitate de
momentul zeu; nobilul CA-DIA = AR-
dialecte şi limbi luptelor din rege (soare); DA-CIA
incapabile să se anii 101-106 dătătorul cu (nobila Dacie).
înţeleagă între ele. d.Hr. şi că adevărat rege Vezi şi asemă-
O limbă abia în
formare, abia
latina nu era nobil. narea cu
latinizată în 165 de limba vorbită ARZAWA
ani şi nici măcar de romanii de 6. ARCADIA - (Arzava-
pe toată suprafaţa rând, ci era tărâm mitic, în Ardava)= locul
Daciei nu s-ar fi
putut impune timp folo- sită doar antichi- tate de unde hitiţii
de o mie de ani în în lumea locuit de au migrat spre
faţa limbilor intelectuală şi oameni blânzi Asia Mică.
diferite ale admi- şi simpli, cu ARZAVA-
migratorilor, ci ar
fi împrumutat din nistrativă, inima curată şi ARDAVA =
lexicul acestora, în creată anume plină de AR-DEVA =
mod aleator şi pentru a fi nevinovăţie, un cetatea nobilă
diferit, în funcţie diferită de fel de Rai pe sau zeul nobil,
de provincie sau
ţinut şi generând limba vorbită pământ. adică AR-
astfel limbi în popor AR-CA- DACIA.
complet diferite. (numită „latina DIA, unde AR 7. ASIRIA -
Însă omogenitatea vulgară”, care = nobil, ţară antică din
limbii române
demonstrează fără în realita- te era înţelept, curat; Orientul
tăgadă că această urmaşa directă CA = precum, mijlociu.
limbă era vorbită a limbii la fel; DIA-ZIA ASYRIA -
de mii de ani în protoindo- = sfinţi sau zei. „y” (upsilon),
zona carpato-
danubiană, astfel europene sau, Traducerea ar fi în limba greacă
că nu latinizarea numită de noi, curaţi (nobili) se citeşte „u”
este cauza limba precum (ca) ASURIA
omogenităţii ei, ci străromână). sfinţii (zeii). (A)SURIA
vechimea ei.

20
 SURIA, Ţara Cuş, ţara descrierea din întreaga zonă13,
anagramat este lui Iov; iar în Geneză este vom fi complet
RUSIA. est, două râuri, corectă şi are nedumeriţi!
Se ştie că TIGRU- noimă, vedem Cum poate un
asirienii erau TIGRIS = citit că Dunărea şi fluviu din
cei mai de la dreapta la Tisa înconjoară Europa, ce
sângeroşi stânga, semi-circular curge de la vest
oameni. SIRGIT- Ţara Havila la est
Omorau toţi SIR(H)IT- închizând-o (Dunărea),
prizo- nierii de SIRIT (Siret) spre vest, prin împreună cu un
război, erau şi EUFRAT = vărsarea Tisei fluviu din
roşii de sângele EU- în Dunăre. În Africa, ce
celor ucişi de ei PHRATUS, est, Dunărea şi curge de la sud
fără milă. PRATUS, celelalte două la nord (Nilul),
RUSIA-ROSIA PRUTUS râuri, Siret şi plus alte două
(ROŞIA) (Prut) de lângă Prut închid fluvii paralele
Aici se cuvin ţara ASYRIEI deplin Ţara ce curg de la
câteva (RUSIA). Havila, vest la est în
comentarii. În Silaba EU din întrucât, la Orientul
Vechiul EU-PHRATUS rândul lor, se Mijlociu (Tigru
Testament, este un cod varsă în şi Eufrat),
Cartea geo- grafic şi se Dunăre. Nordul complet
Genezei, traduce: Prutul este închis de depărtate, spre
Moise11 european. De izvoarele Tisei est, de Dunăre
(MOŞE în asemenea, EU- şi Siretului care şi Nil, să
ebraică) spune PHRATUS- pornesc delimiteze o
că Raiul este FRATUS- aproape din ţară? Cu acest
înconjurat de FRATIS mai acelaşi loc din raţionament
patru râuri: în înseamnă fraţii Munţii Carpaţi. putem
nord, FISON = europeni. Dacă însă considera şi
THISON Astfel, aceste vom aplica Amazonul ca
(Tisa), care patru ape vechea delimi- fiind unul din
înconjoară Ţara curgătoare tare a ţării cele patru fluvii
Havila (munţii amintite mai Havila, şi ce delimitează
Apuseni, Ţara sus, închid ca anume, ţara Havila!
Moţilor); în într-un cerc Dunărea, Nilul Însă
sud, GIHON = Ţara Havila şi cele două raţionamentul
GHEION pomenită de râuri are logică,
(fluviul Moise. Privind mesopotamiene noimă, doar în
Dunărea) care harta , Tigru şi
încon- joară României12 Eufrat, şi vom 13
Vezi harta
vom observa că privi o hartă ce nordului Africii,
11
Sfânta 12
cuprinde sudului Europei şi
Scriptură, Geneza, Vezi harta Orientului
Capitolul 2, verse- României din Mijlociu din
tele 8-14. anexe. anexe.

21
cazul apelor Mesopotamia Moşii, iar (CĂUŞ) sau
curgătoare este o ţară pentru a ţara caselor.
propuse de noi; diferită de Ţara ascunde CUT
ele, într-ade- Havila descrisă informaţia de COT
văr, delimitează de Moise şi, în ochii profanilor CAT
într-un spaţiu plus, „nu are se aplică CAS
închis mult aur curat”, diferite metode Toate aceste
frontierele ţării astfel că ori de cuvinte au
Havila. O Moise greşeşte dezinformare, devenit ulterior
dovadă în în descriere, ori de la rădăcini ce
favoarea Ţara Cuş nu e anagramări, intră în
ipotezei noastre Egiptul! O altă până la alfabete componenţa
este faptul că dovadă pe care şi limbi sfinte unor cuvinte
Moise afirmă o propunem ascunse, inven- din diverse
că această ţară este chiar tate special limbi, care au
Havila „are numele ţării pe pentru acest sensul de
mult aur curat”. care însuşi scop de ase- construcţie, etaj
Nici o ţară din Moise o menea, prin etc.: CASĂ,
nordul Africii numeşte în schimbarea CASTEL,
sau din cartea Genezei, sensului COTEŢ,
Orientul HAVILA. Dacă scrierii, de la CO(T)CIOAB
Mijlociu „nu anagramăm dreapta, de la Ă, CAT,
are mult aur literele, ne stânga, de sus, CHATEAU,
curat”, doar apare precum şi COTTAGE,
munţii Apuseni denumirea încifrarea COSMOS,
şi Ţara moţilor. VALAHI. informaţiilor în CAZARMĂ,
Delimitarea Aşadar, numele epopei (cum ar CUŞ (CUŢ,
tradiţională mai ţării Havila este fi Iliada şi UŢ, HUŢ,
este eronată şi VALAHI(A), Odiseea), în HUŞI, US =
prin faptul că după numele cărţi sfinte, casă). În
Nilul nu locuitorilor ei, basme, poveşti, general,
înconjoară Ţara valahii. La legende, pilde, câmpiile din
Cuş, ci merge întrebarea „de parabole etc. jurul marilor
drept de la sud ce Moise a Astfel, doar cei fluvii capătă
la nord, paralel scris Havila, şi ce aveau denumirea de
cu Egiptul. Cât nu Valahia, în „cheia” puteau CUŞ, care
despre Tigru şi Cartea înţelege locaţia provine şi din
Eufrat, ele într- Genezei?”, şi natura CĂUŞ, limba
adevăr răspunsul este informaţiilor străromână
delimitează o acesta: Unde codificate. veche (posibil
ţară, numită în este mult aur ŢARA CUŞ- cea mai veche
antichitate, curat, nu (CUŢ, HUŢ, limbă modernă
Mesopotamia trebuie să ştie UŢ) = ţara din lume)14. De
(Ţara dintre toată lumea, ci ocorotitoare 14
Această
râuri), însă doar cei Iniţiaţi,
sintagmă, „cea mai

22
 aceea, chiar în CUL-CUŞ,
veche limbă mică decât cea a
Vechiul COT, CAT,
modernă din omului
lume”, nu trebuie contemporan, de Testament, CAS, cu sensul
să ne mire. Dacă ce ar fi limbajul Egiptul era de construcţie,
primii oameni, în său inferior celui al numit CUŞ. casă, locuinţă,
spirit evoluţionist, nostru? Este
desigur, aveau la adevărat că, până
Pentru cei din de protecţie,
început un limbaj la formarea vechime, ocrotire. Când
ce se deosebea cu limbajului modern însemna că în ţinem mâinile
puţin de al al omului de Cro- acea ţară era un căuş, o facem
animalelor, în Magnon, au trecut
timp, dezvoltarea multe sute de mii
fluviu cu o pentru a păstra
intelectului a de ani şi multe câmpie propice apa între palme
condus la creşterea etape de dezvoltare dezvoltării pentru băut sau
complexităţii a limbajului de la vieţii. spălat, pentru a
limbajului, ce cel animalic, la cel
devenea astfel mai articulat. Un
Civilizaţia de apăra de vânt o
capabil de a limbaj devine pe câmpia din lumânare sau o
transmite noţiuni modern atunci preajma fiinţă foarte
diferite, când a devenit Dunării devan- mică şi
numeroase, capabil de a
concrete sau înţelege şi reda
sează cu multe plăpândă, de
abstracte, noţiunile abstracte, milenii aceea am
depărtându-se de cum ar fi arta, civilizaţia de pe adăugat acest
sunetele filosofia, religia, Nil , iar în sens de
onomatopeice magia, viaţa,
originare. Acest moartea. Să privim
limba coptă protecţie şi
lucru a condus, picturile rupestre (urmaşa limbii apărare
acum multe vechi de 10.000- egiptenilor rădăcinii CUŞ-
milenii, la 36.000 de ani, ale antici) nu CĂUŞ.
formarea primelor omului primitiv, şi
limbaje articulate, vom fi uimiţi de găsim în fondul Construcţia,
apoi a limbilor modernismul principal de casa, are rol de
distincte, capabile formelor zoomorfe cuvinte nicio apărare şi
acum să creeze sau antropo- familie de protecţie. Prin
filozofie, artă, morfe. Nu poate
literatură, ştiinţă. exista artă atât de cuvinte care să urmare, acele
Ei bine, aceste simbolică aibă ca câmpii din
limbi străvechi (specifică secolului rădăcină jurul marilor
sunt limbi XX) fără un limbaj cuvântul CUŞ, fluvii erau
moderne, pentru că articulat pe
nu le lipseşte măsură, astfel că CUŢ, HUŢ, percepute de
nimic din ce au acei primitivi nu UŢ, CĂUŞ, oameni ca
limbile din ziua de ne mai apar atât de ocrotitoare ale
azi, sunt moderne înapoiaţi. (Cele plăcuţele de la vieţii,
pentru că sunt mai vechi picturi Tărtăria cca 7500
ultima etapă de rupestre din lume de ani; oase ale păstrătoare şi
dezvoltare a se află în România, celui mai vechi om producătoare
limbajului de la cel în peştera modern din lume, de mâncare
animalic Coliboaia din în Peştera cu Oase pentru oameni
primordial, până la munţii Apuseni, de lângă Anina,
cel specific omului lângă Beiuş, şi au judeţul Caraş- şi animale,
modern. o vârstă de 36.000 Severin, pe malul apărătoare
Inteligenţa omului de ani; cea mai Dunării, cca contra foametei
de Cro-Magnon nu veche scriere 35.000-40.500 ani şi climei. Se
e cu nimic mai tradusă din lume, vechime).

23
simţeau ca într- BALCANI VALAH- Turcia;
un căuş (CUŞ, BAL(A)CANI- AN, unde BURIDVA -
CUŢ, HUŢ, BOLOCANI VALAH = localitate
UŢ, CUS, VAL(A)CHAN român şi dacică.
COS, CAS, I-VALAHANI AN(U) = zeul BAR-SA
CAT) format = munţii suprem la BAR-XA
din „palmele” valahilor- sumerieni. BAR-CSA
naturii. românilor Tradus ar fi BAR-CŞA
În limba (dacilor). zeul Anu al (BAR-CEA),
română, sunt valahilor sau unde BUR =
multe cuvinte 9. MAREA câmpia valahă. puternic,
for- mate cu BALTICĂ BAL-AG- întărit sau, prin
rădăcina CUŞ. BAL-TICĂ = AN(U), unde extensie,
Exemplu: Marea Albă BAL = alb, bărbat;
CĂUŞ, (BAL = alb) AG-OG-OC = SA, XA, CSA,
CULCUŞ, sau marea ochi şi AN(U) CŞA(CEA) =
CUŢO- baltă (balta = zeul Anu şi ar casă, ţinut şi
VLAHI, caii mare)15. însemna ochiul D(Z)A = alb,
HUŢULI, (zeului) alb blond, bălai,
CASĂ, 10. Anu. bălan, şi tradus
CASTEL, BĂRĂGAN - ar însemna
COŞ- CIUG, câmpie în sudul 11. BÂRSA - ţinutul puternic
COŞMELIE, României. ţara Bârsei sau ţara celor
COTEŢ, BARAHA (ţara munţilor) puternici.
CO(T)- N BYR-SA Vezi BURG -
CIOABĂ, BALAHA BUR-SA cuvânt ce
CAT, CUCA, N BUR-XA înseamnă, în
CIUC, CU- BUR-CSA limba anglo-
CIULAT, BUR-CŞA saxonă, cetate
CĂCIULATA, 15
Un caz similar (BUR-CEA) sau întări-
CĂCIULĂ, este şi lacul BUR-DZA tură, şi provine
CĂUC. Balaton din BUR-DA din BURG(H),
Ungaria. Cu variantele: unde BUR =
Traducerea sa ar fi
8. BALCANI - balta. La fel cum BURCEA, întărit,
munţi aflaţi la Okeanos Potamos, BURCĂ, puternic şi
sud de Dunăre. numele Dunării în BORCEA - GH(E) =
BAL-CANI, greaca veche nume proprii pământ; prin
mitologică,
unde BAL = înseamnă ochi de daco-române; urmare
alb şi CANI = apă (asta dacă nu BORGIA - BURG(H)
câini (lupi). cumva grecii vechi nume propriu însemna, la
CANI în limba vorbeau despre italian; BORŞA origine,
marea Tethis ce
illirică = câine ocupa toată - localitate în întăritură de
(lup). Tradus ar România de azi, România; pământ (loc
fi câinii (lupii) mai puţin Haţegul, BURSA - apărat de un
acum 50- 70
albi. localitate în val de pământ),
milioane de ani).

24
adică un fel de BOR = CSABA = casă, ţinut,
cetate pentru munte cioban. ţară.
acele vremuri (dicţionar Traducerea ar fi Acest neam a
îndepărtate. tracic16). vechiul dat numele
De BUR = (bătrânul) Imperiului
asemenea, munte cioban sau Bizantin, al
BUR-DA (dicţionar vechii capitalei Bizanţ
înseamnă tracic), credem (bătrânii) şi al strâm-
cetatea albă că mai are sens ciobani . toarei Bosfor
(cf. BUR = de puternic, (BESSA-
puternic, întărit, vezi 13. PHORA).
întărit şi DA = mai sus, despre BELAGINE - Sfânta
alb), vezi BEL- BURG(H)! legile după care Liturghie se
GRAD BAR = geto-dacii erau oficia în Bizanţ
(Cetatea albă), rădăcină cu conduşi. în patru limbi
cum era sens de băr-bat BELAHIN oficiale, una
denumită (bărbat, om cu E din acestea
ALBA-IULIA barbă, bărbos, FELAHIN fiind limba
în Evul Mediu diferit de E bessi-lor.
sau cum se femeie, care FELAŞINE Uneori, aceşti
numeşte azi este BALAHIN bessi erau
capitala născătoare, cf. E numiţi de
Serbiei. GENA în VALAHIN istoricii şi
BÂRSA - (Ţara limbile greacă, E - Dreptul cronicarii
Bârsei), latină, ZENA valah ce a vremii „vlahi”,
asemănător cu în limba traco- funcţionat iar unele
tracicul dacică, ZÂNĂ nescris până la localităţi, de
BERGA = în limba începutul sec. exemplu
munte, probabil română, iar în XX, în mediul Vlaherne,
BERZA, limba rusă, rural, când a purtau acelaşi
BERSA în JENA = soţie, fost înlocuit cu nume. Iată
limba geto- femeie). dreptul roman. câteva nume
dacă, ştiind, de proprii de oraşe
exemplu, că 12. 14. BESSI - şi persoane:
„GENES” BEKESCSAB neam traco- BASARAB -
(naştere, A - localitate în getic ce trăia în nume propriu,
geneză) în Unga- ria. sudul familie de
limbile greacă Nume geto-dac Dobrogei. domnitori în
şi latină se preluat de huni. DOBROGEA, Ţările Române;
pronunţa BEKES = DA-BRA-CŞA BIZANŢ -
„ZENES” în vechi, bătrân = Ţara albă, Capitala
limba geto- (singular sau luminoasă, Imperiului
dacă. plural), iar unde DA = Roman de
BÂRSA 16
luminos, BRA Răsărit;
Vezi dicţionarul
BÂR-SA = alb, CŞA =
tracic din anexe.

25
BOSFOR = traco-daci şi acest moment, vorbite doar de
BESS-PHARA poate fi consi- limbile hamito- savanţi sau
(PHORA) - derată, fără semitice, deşi iniţiaţi).
cetate a greşeală, limba mai păstrează Ipoteza noastră
bessilor protoindo- oarecare este aceasta :
BASTOS europeană, din asemănări cu limba traco-
(ţinut al care au derivat Limba Unică dacilor este
bessilor) = sanscrita, adamică ante- limba
BESS- latina, slavo- diluviană, reali- protoindo-
TH(E)OS galo-celto- zează o europeană din
(Dumnezeul baltica, greaca, puternică care derivă (cel
bessilor) sumeriana, ruptură faţă de puţin) limbile
Alte localităţi: egipteana, Limba Unică indo-europene
BIZIA = limbile hamito- (din motive antice şi
BESSYA se- mitice şi religioase), moderne, ba
TEREBESIS cele tokariene. devenind mai mult, este
(TERE-BESIS) Am amintit complet limba proto-
= Ţara limbile hamito- distincte de părinţilor noştri
Bessilor. semitice ca restul limbilor Adam şi Eva.
având acelaşi indo-europene. Dovezile vor
15. BLAJIN - strămoş, deşi Aceste limbi apărea pe
blând, liniştit, sunt structural hamito- parcursul
cuminte, şi fonetic semitice, ca şi acestui scurt
smerit. Popor diferite de sanscrita sau eseu. Ce putem
mitic ca trăieşte limbile indo- latina, de altfel, afirma acum
sub pământ, europene (sau ca în este următorul
membrii săi numai şi numai vremea noastră, lucru: primii
mai sunt pentru că esperanto sau oameni care
numiţi, înainte de interlingua), vor fi vorbit pe
rohmani, Potopul sunt creaţii Terra trebuie că
rahmani, cei Universal se intelectuale, (în lipsa unor
albi (puri, vorbea o artificiale cuvinte gata
curaţi). singură limbă. foarte puţin primite) vor fi
Nu este După Potop, şi vorbite sau imitat cât mai
împrumut din mai ales după chiar deloc de fidel sunetele
limba slavonă, încurcarea către oamenii din natură. Prin
ci aparţine unui limbilor la obişnuiţi. Erau, urmare, acea
fond comun Turnul Babel, ca să zicem limbă
tracic, adică diferenţierea − aşa, limbi primordială
protoindo- chiar în rândul moarte (adică unică va fi fost
european. Aşa- limbilor din nevorbite de o limbă simplă,
zisa limbă aceeaşi familie poporul de directă, sonoră,
latina-vulgară − devine rând) sau sfinte melodioasă,
era în realitate extrem de (adică aspră pe
limba vechilor pregnantă. În cunoscute şi alocuri,

26
puternică şi ciripit, zumzet, = OLAH = care înseamnă
mai ales plină vuiet, clipoci, OLEG = valah
de verbe şi fâlfâi, clefăi, OLAF = alb sau
substantive mormăi, zornăi sau blond = BALOGH -
onomatopeice, etc. Lista poate român. nume
foarte continua, sunt Există şi maghiarizat sau
asemănătoare sute de astfel localitatea, mai corect
cu sunetele din de cuvinte. Blaj, pe a cărei „secuizat”, care
natură. Limba Revenim la câmpie românii înseamnă tot
română, cu cuvântul ardeleni au valah.
toate BLAJIN cerut Unirea cu
influenţele BLA-JIN, unde Ţara în 1918 la 17.
slavoneşti, neo- BLA = alb (ca 1 Decembrie. BRAHMAN -
greceşti, în bălan, bălai casta preoţilor
franţuzeşti, - limba 16. BLOH - la vechii
turceşti, română, blanc - nume propriu hinduşi
latineşti, este limba franceză, maghiar, care (această castă
singura limbă bianco - limba înseamnă era de origine
care întruneşte italiană sau bel, valah (notaţi şi europeană,
aceste calităţi bal - limba numele aveau pielea
(mai ales limba slavonă). BLOHIN ce se albă şi părul
populară-ţără- BLA-GIN află în Ucraina, blond-şaten, cu
nească, veche, BLAGIN ce înseamnă tot ochi albaştri
românească). BLAG(H)IN valah!) sau căprui).
Dar pentru a BLAHIN VLOH Aceşti
avea verbe şi VLAHIN VLAH brahmani erau
substantive VALAHIN OLAH - segregaţionişti,
onomato- peice WALACHEN nume propriu, prin faptul că
trebuie să (în limba transilvănean nu se
asculţi cu germană) = (maghiar sau amestecau cu
atenţie, cu valahi. maghiarizat), populaţia
dragoste şi cu Există numele ce înseamnă autohtonă, care
răbdare natura, unui fotbalist valah avea tenul şi
pădurea, din Ucraina, ULAH părul închise la
vântul, ploaia, Oleg Blohin. (numele culoare. Altfel,
apa, animalele, BLOHIN, OLEG, în populaţia
păsările. BLAHIN = Rusia şi autohtonă, a
Închideţi ochii vlahul sau Ucraina, păstrat o vie şi
şi pronunţaţi cu valahul, adică înseamnă tot plăcută
voce tare românul. valah) amintire despre
următoarele VLAH = VLAH aceşti albi
cuvinte, VALAH = BLAH civilizatori, pe
încercând să BLAH = (BLOH) sau care nu i-a
vedeţi ce redau BALAC = OLAF - nume perceput ca pe
ele: foşnet, BLAC = BLAŞ suedez, danez, nişte

27
cotropitori, ci i-au luat pe OLAH ŞUBA =
din contra, spanioli drept (ULAH, cioban în limba
aveau un mare acei albi ULAG, OLEG) sumeriană),
respect pentru civilizatori din înseamnă traducerea fiind
ei. Acest lucru vechime, care român. „ciobanul alb,
se poate dovedi au revenit după BLACI-OV iar blond, bălan,
prin întreaga cum OV(OU) bălai, blând.
literatură făgăduiseră. înseamnă loc d) BRAŞOV,
creată, istoria de origine, de unde BRA =
scrisă în epopei BRAHMAN naştere, ou. frate (cf.
gigantice şi BRAH-MAN, VLAŞ-OV dicţionarului
prin păstrarea unde BRA, ca VLACI-OV ilir 17) şi ŞOV-
religiei primite şi BLA (prin VLAH-OV ŞUB-CIOB =
de la aceşti albi transformarea V(A)LAH-OV cioban18.
până astăzi. De lui „r” în „l”) b) BRAŞOV, Traducerea ar
altfel, nu numai înseamnă unde BRA, putea fi fratele
această alb/blond, iar VRA, URA (de cioban (aluzie
populaţie MAN la URAN - cer, tot la Abel, care
autohtonă înseamnă om. boltă cerească) era cioban;
hindusă le-a BLAH-MAN înseamnă cer Cain fiind
păstrat o vie şi VLAH-MAN sau de origine agricultor).
caldă amintire V(A)LAH- cerească. e) BRAŞOV,
şi recunoştinţă MAN = om VRA-ŞOV unde BLAC,
(ca popoare ce valah sau URA-CŞOV, BLAH,
nu se român iar ŞOV, V(A)LAH,
considerau sau CŞOV, CIOV, VLAS(VLAŞ),
oprimate, ci (B)RA(H)- CIOB BRAH
doar ajutate să MANI înseamnă înseamnă
se dezvolte), ci RA(H)-MANI cioban valah, român,
şi populaţiile RA-MANI (arhetipul lui traco-dac, iar
din America RO-MANI ABEL) URA = CIOB
Centrală şi de (RO-MÂNI) cer, ceresc. înseamnă
Sud, care îi Tradus cioban.
aşteptau, în 18. BRAŞOV - înseamnă Traducerea ar fi
urma unei oraş în centrul cioban ceresc, cioban valah,
promisiuni, Româ- niei. solar, luminos. român, traco-
făcute de către a) BLAŞ-OV, c) BRAŞOV, get.
aceşti albi, că unde BLAŞ, unde BRA, VLAH-CIOB
vor reveni. De BLAH, BLACI BLA înseam- VLAS-CIOB
aceea, spaniolii (BALACI - nă alb (blond, VLAŞ-CIOB
au reuşit să nume propriu), bălan, bălai, 17
Vezi dicţionarul
cucerească VLAŞ, blând), iar
ilir din anexe.
populaţiile VLACI, CIOB 18
Vezi dicţionarul
amerindiene, VLAH, înseamnă
sumerian din
întrucât acestea VALAH, cioban (SUBA, anexe.

28
 Să notăm că natale, punând contactul cu smerenie, în
BLA şi ALB e pentru locuri Grădina Sacră simplitate, în
unul şi acelaşi asemănătoare (Raiul), cu armonie cu
cuvânt citit în denumiri Dumnezeu şi Dumnezeu, cu
oglindă (de la identice. De deviau în religii natura şi cu
stânga sau de la exemplu: New politeiste sau în oamenii au fost
dreapta). Să fie York din comportamente şi cei ce au
o coincidenţă, America de anormale. Cei primit
mai ales că Nord le-a ce rămâneau în creştinismul
înseamnă amintit Grădină atunci când
acelaşi lucru? coloniştilor rămâneau acesta a poposit
Se vede că ajunşi acolo de credincioşi pe meleagurile
civilizaţiile York-ul natal Dumnezeului primordiale ale
străvechi scriau din Marea Unic, în omenirii, în
şi citeau şi de Britanie. New smerenie, Grădina
la stânga, şi de England din simplitate, Raiului, în
la dreapta SUA de înţelep- ciune, ţinuturile
(bustrofedon). England din bunătate, carpa- to-
Să ne mai Marea Britanie sărăcie, dunărene.
gândim că ţara şi exem-plele demnitate (ca
Cuţ, aşa cum o pot continua). unii ce 19. BUCEGI -
aflăm în În capitolul conştientizau munţi în
Vechiul II, Hidronime, rolul lor de păs- centrul Româ-
Testament, este vom explica trători şi niei.
ţinutul din zona mai pe larg de apărători ai BU-
carpato- ce considerăm credinţei în KEG(H)I
dunăreană, iar ţinutul carpato- Dumnezeul BU-
nu ţinutul dunărean unic − KEG(H)E
egiptean, care a Leagănul- Zamolxe − şi ai BU-
împrumutat Căuşul (sau Grădinii raiului KAG(H)E
ulterior aceeaşi Grădina create de BU-
denumire, Raiului biblic) Dumnezeu). În KAGA, unde
urmare a Omenirii. După timp, această BU(R), BY(R)
faptului că cei căderea în conştiinţă a = puternic,
ce au întemeiat păcat a lui rolului de stăpân, întărit,
Egiptul, erau Adam şi a apărători şi bărbat şi
veniţi din Evei, de aici au păstrători s-a KAGA =
ţinuturile pornit oamenii estompat şi ea. consacrat,
carpato-du- să umple De asemenea, sfinţit (KAGA
nărene (ştim că Pământul după cei rămaşi în în limba traco-
cei ce porun- ca lui străvechea getă a dat în
colonizează un Dumnezeu. vatră, cei ce limba greacă,
teritoriu aduc Însă pe măsură juraseră să AGHI, AGHIA
cu ei amintirile ce migrau trăiască de aci = sfânt, sfântă;
din ţinuturile pierdeau înainte în în limba

29
macedo- ultimele KELET şi MOS= moş
română HAGI cercetări, (KALLATIS, (învăţat,
= sfânt; în CAUCAZ erau numele unei iniţiat), zeu,
limba turcă denumiţi toţi cetăţi la Marea sau sfânt sau
HAGIU- munţii (în Neagră sau MUŞ-
HAGIE = Limba GALAŢI- MUŞAT=
sfânt. În Primordială KALATI- frumos.
Olanda este un Unică). KELETI) Traducerea ar
oraş, HAGA, CAUC- KELETI în putea fi casa,
cu un vestit CAZ limba maghiară locuinţa
Tribunal CAUC- = răsărit. Celţii moşului (zeului
Internaţional. CAS ar însemna, în suprem) sau
Numele acestui CAUS- traducere, casă frumoasă,
oraş ne arată că CAS răsăritenii. ordonată,
nu întâmplător CĂUC- curată.
a fost ales ca CAS 22.
loc al acestui CĂUŞ- CIMERIENI - 24.
tribunal, a fost CAS(Ă), unde populaţie de COSTOBOCI -
din vechime CĂUŞ = palme origine traco- populaţie
consacrat - împreunate dacică. dacică liberă
Haga). Tra- pentru a bea şi SIMERIEN din N-E Daciei
ducerea ar fi a te spăla sau I (Moldova de
puternicul ocrotire, SYMERIE astăzi),
(bărbatul) protecţie, NI necucerită de
consacrat apărare şi CAS SUMERIE romani sau de
(sfinţit) = casă, NI un alt imperiu
sau locuinţă, palat, Avem un din istorie.
BU-KAGA castel, etc. toponim, o COSTO-
BY-KAGA Traducerea ar fi localitate BOXI, am
VY- KAGA casa numită văzut mai
VI-KAGA ocrotitoare. SIMERIA, pe înainte că
FI-KAGA, lângă DEVA. rădăcinele19
unde FI = a fi 21. CELT, CAS, CAT,
şi KAGA = CELŢI - neam 23. COSMOS COS, COT
consacrat, antic venit din (limba greacă) înseamnă casă
sfinţit. Răsărit în = ordine, prin sau locuinţă.
Traducerea ar Europa cu ceva extensie, cerul Aceste rădăcini
putea fi (să) fie veacuri înainte sau bolta au generat
sfinţit de Hristos. Au stelară. 19
Vezi în
(consacrat). cucerit vestul şi COS-MOS
Argument. Este
nordul Europei CAS-MOS explicat că
20. CAUCAZ - locuite de CUS-MOS, intrările, derivatele
munţi în protoindo- unde COS (variantele) şi
rădăcinile sunt
Armenia şi europeni. (CAS, CUS) =
scrise cu
Gruzia. După KELT casă, locuinţă majuscule.

30
câteva cuvinte Aşadar, Testament. străvechea
asemănătoare COSTOBOCI Astfel GEŢIA- limbă
şi cu acelaşi înseamnă DACIA protoindo-
sens în limbi bessi-i reprezintă europeană,
diferite. De constructori aceeaşi ţară, limba unică, în
exemplu: (de case) sau dar cu care vorbeau
CAS = casă, stăpânii satelor pronunţii Adam şi Eva,
castel (limba (caselor). diferite. au generat
română), castle DACIA unele cuvinte
(limba engleză) 25. DACI - DA-CŞA, asemănătoare
CAT = etaj strămoşii unde DA şi cu acelaşi
(limba română, românilor. înseamnă alb, sens (de
limba turcă) DEUTSCH luminos, curat, locuinţă,
CHATEAU = (limba sincer, construcţie) în
castel (limba germană) = afirmativ sau limbi diferite,
franceză) german chiar zeu, sfânt la popoare
COS = coş, DUTCH (rădăcina de la aflate la
coşciug, (limba engleză) DEVA-DAVA, oarecare
coşmelie, = olandez care în limba distanţă de noi.
coşarcă (limba sanscrită De exemplu:
română), 26. DACIA - înseamnă zeu) CAS a dat
cosmos (limba patria dacilor şi CŞA, care casă, castel, în
greacă). DECIA (ca înseamnă casă. limba română,
COT = coteţ, în exemplul În Oltenia, se castelo, în
co(t)cioabă Timişoara = foloseşte şi limba italiană,
(limba Cimişoara şi astăzi, de castru în limba
română), „Nu poţi = Nu exemplu, latină, castle, în
COTTAGE = poci”). pluralul căşi şi limba engleză.
căsuţă (limba DEŢIA provine din CAT a dat
engleză) DZEŢIA rădăcinile chateau, în
ZEŢIA (ca traco-dacice limba franceză
COSTO- în exemplul CAS, CAT, sau etaj, în
BOCŞI ZENES -limba COT, COŞ, limbile turcă şi
COSTO- traco-dacă = CUŞ, CUŢ, română.
BOŞI GENES - care înseamnă COT a dat
COSTO- limba greacă şi locuinţă, co(t)cioabă,
BEŞI (BAŞI) latină, care construcţie. coteţ, în limba
COS-TO- înseamnă Aceste română şi
BEŞI născător, cuvinte CAS, cottage, în
CAS-TO- generator) CAT, COT, limba engleză.
BEŞI GEŢIA - COŞ, CUŞ, COŞ a dat coş,
COT-O- patria geţilor, a CUŢ, de căuş, coşmelie,
BEŞI fiilor lui Het origine traco- coşciug, în
CAT-O- sau a hitiţilor, da- cică sau limba română.
BEŞI din Vechiul mai precis din

31
CUŞ a dat şi o rasă de (adverb că florile de
căuş, căuc, în cai). Cuţ afirmativ, în măr sunt numai
limba română. reprezintă ţara limbile italiană albe).
CUŞ reprezintă de origine a şi franceză) „Moş Crăciun
şi toate zonele dreptului Iov provine din cu plete
ce sunt hrănite (IOB-GIOB- ZI22, care în DALBE” (se
de către un CIOB = limba traco- înţelege că un
fluviu cioban), a cărui dacică moş nu poate
important, zone viaţă este (protoindo- avea decât
ce sunt propice prezentată pe euro- peană) plete albe, din
dezvoltării larg în Vechiul înseamnă zeu. cauza vârstei).
civilizaţiilor Testament. DA mai Să notăm că
umane (cum ar Se mai poate înseamnă şi DAKSHA
fi Nilul pentru observa că DA, alb? Să ne înseamnă, în
Egipt, Gangele ca afirmaţie, gândim la limba sanscrită,
pentru indieni, este departe de unele versuri „Domn al
Dunărea pentru a fi un din colindele fiinţelor
carpato- împrumut din de Crăciun. De create”23.
dunăreni). limba slavonă, exemplu:
CUŢ a dat ci face parte „Flori 27. DAVA -
cuţo-vlahi dintr-un fond DALBE, flori zeu, cetate sau
(populaţie de comun traco- de măr” (se ştie întăritură
origine dacică dacic21. SI (limba geto-
de la Sud de ITA. Dacă dacă).
admitem înrudirea
Dunăre), Huşi străvechi, sau ar celor două DEVA -
(localitate în putea fi de origine populaţii indo- localitate în
judeţul Vaslui), daco-română. europene, dacii şi România.
Huţulii nu sunt romanii, atunci
huţuli prietenoşi cu DABA - de
putem observa că
(desemnează o boicii, vecinii lor.” pornind de la DA exemplu,
populaţie din (Cuddeback din limba română DĂBÂCA -
Moldova20, dar Folkmar, Elnora; şi adăugând un „i” localitate în
Folkmar, Daniel, la început, vom Moldova.
20 Dicţionar de rase avea IDA, apoi,
„Huţulii sau DZABA
guţulii, un popor sau popoare, 1911, dacă înlocuim „d”-
cu fruntea foarte p. 117, paragraf ul cu „t”, obţinem SABA
lată din Bucovina tradus din limba ITA. Prin urmare, (regina din
vorbind un dialect engleză de Marian latinii sunt înrudiţi Saba, Vechiul
rusin, au implantat C. Ghilea), şi cu slavii, nu
https://sites. doar cu geto-dacii, Testament).
în mod evident un
element mongol google.com/site/hu iar adverbul de SAVA
peste moştenirea tzul/hutulii, 6 afirmaţie DA este JIVA =
lor rutenă. Acest noiembrie 2011. un vestigiu al unui viaţă, vietate
21 fond comun
element ar putea Lucru
protoindo- (limbile
proveni de la uzii interesant, limba
sau cumanii latină are mai european. sanscrită,
22
(tătarii) deja multe expresii Vezi dicţionarul
dispăruţi care au folosite ca adverbe sumerian şi 23
penetrat această de afirmaţie, unul dicţionarul tracic Vezi dicţionarul
regiune în timpuri dintre ele fiind din anexe. sanscrit din anexe.

32
slavonă). ajută” la VITĂ (literar) TIR (cetate
SHIVA-ŞIVA = creştinii = (G)HITĂ (în hitită).
zeitate hindusă. ortodocşi) limba română
BUN E ţărănească). 30. FELACI -
28. DEVA - [DUMNE]ZE Grecii antici popor mitic de
oraş în centrul UL îi numeau pe oameni blânzi
României. BUN E etrusci, (blajini) şi
DEVA = [DOMNUL]ZE tirenieni. Iar ospitalieri
zeu (limba U marea pe care găsiţi de
sanscrită); aceşti tirenieni Ulise în
DEUS = zeu 29. ETRUSC - o controlau o călătoria sa
(limba latină); membru al unei numeau Tire- (Homer -
ZEUS = zeu populaţii antice niană. Prin Odiseea)
(limba greacă); din peninsula acest nume dat F(E)LACI sau
DIO = zeu italică. etruscilor, FELACI
(limba (H)ET- grecii arătau FLACI
italiană); DIEU RUSC originea lor, iar THELACI
= zeu (limba GET-RUSC această origine BLACI
franceză); = geţii din nu putea fi THLACI
ZEU, limba Munţii Poiana- decât traco- BLAC(H)I
română. Ruscă. Avem, getică. De THLAC(H)I
DEVA de asemenea, exemplu: BLAHI
DEUS DIO ca toponim şi TIRENIAN THRACI
DIEU Ruşchiţa. În TIRA-GET VLAHI-
DIVA limba română (TIRAS - POL, VALAHI
DZEUS DIU ţărănească oraş pe Nistru T(H)RACI
DZIEU (veche), se azi) TIRAS = VLACI
DIUA spune şi astăzi traci. Notaţi că
ZEUS la ţară un „g” unul din 31. GERMAN
DZIU ca un „h”, care urmaşii lui GHERMA
ZIEU nu e nici „g”, Iafet, fiu al lui N
DZIUA - nici „h”). Acest Noe, se numea GHEL-
ZIU ZEU sunet specific Tiras. Din el au MAN
ZIUA se pronunţă din apărut tra- co- GHAL-
DZIUA ( în interiorul geţii. (Cartea MAN, unde
limba română gâtului, fără a Genezei, cap. GHAL =
veche ţără- articula clar 10, v. 2) gal(ez) şi MAN
nească) = ziua „g”-ul sau „h”- T(I)RAS = om, traducera
ZIUA, unitate ul. De TRASI fiind om din
de măsurare a exemplu: TRAŞI (adică Galia. Dacă
timpului, egală VIŢEL (literar) traci, în grupul „gh” se
cu 24 de ore. = (G)HIŢEL pronunţie pronunţă ca în
BUNĂ ZIUA = (în limba moldo- (G)HITĂ =
bun e zeul română venească) vită (ca în
(„Doamne ţărănească); vorbirea

33
ţărănească sunt astăzi, s-au limba română, căci de la
românească) format din gali, ZENES s-a Adam şi Eva
avem, populaţii transformat în până la SET
(H)AL-MAN nordice (slavo- zână, iar în (HET sau
şi, cum în unele fino-ugrice), limba slavonă a GET) nu este
limbi „h” -ul populaţii condus la decât o
nu se pronunţă, răsăritene JENA = generaţie, prea
avem: (celţi) şi, femeie, soţie, puţin pentru ca
AL-MAN, ulterior, cu daci năsăcătoare. SET să fi uitat
(AL(E)-MAN) migraţi din Ştim că „z” deja de la
ALEMAN = zona carpato- se poate părinţii săi că
german. dunăreană, din schimba în „s”, este un singur
Să revenim la diverse motive de exemplu, Dumnezeu
GHAL-MAN (refugiaţi, unii autori adevărat,
(GAL-MAN). goniţi de antici spun MOŞUL
Conform legiunile ZALMOXE, DALB
tabelului cu romane sau, alţii (DALB-MOŞE
transli- terări pur şi simplu, SALMOSE sau
de la începutul ca urmare a etc. Acest SET- ZALMOXE);
lucrării, ştim că înmulţirii GET (sau în Sf. sau
sunetul şi litera rapide a Scriptură, GET
„g” se pot populaţiei HET) este chiar HET (Fiii
transforma, în dacice). SET, fiul lui lui), cum sunt
unele limbi şi Adam şi al denumiţi în
dialecte, în „k” 32. GOŢI = Evei, primit de Sfânta
sau „c”. geţi. aceştia de la Scriptură,
Obţinem astfel: GET - Dumnezeu, în hitiţii.
KAL-MAN membru al locul lui Abel,
(CAL-MAN), populaţiei ce cel ucis de 33. GRAD -
un binecu- locuieşte în Cain. Dacă oraş în limbile
noscut nume Dacia. Abel avea traco-gete-
maghiarizat, ZET, ştim inimă curată, slavone. De
care înseamnă că în limbile cel ce l-a fapt, mai corect
om din Galia greacă şi latină înlocuit trebuia ar fi
sau KAL GENES- să fie la fel, tot îngrăditură sau
(CAL) = cal GENESIS = cu inimă aşezare
(animal de naştere, curată; astfel şi înconjurată de
povară, de geneză. În urmaşii săi (fiii un gard (zid ).
călărie), şi limbile traco- săi), geto-dacii, Din această
atunci geto-dacice, şi românii. Mai rădăcină
înseamnă om ZENES24 = putem spune că GRAD provin
călare sau naştere, religia acestor şi cuvintele
călăreţ. geneză. În fii ai lui HET grădină, gard
Germanii ca 24
(SET sau GET) (limba
Vezi dicţionarul
popor, aşa cum era monoteistă, română),
tracic din anexe.

34
jardin (limba din limba presupune că ambele limbi
franceză), slavonă, iată, aceşti migratori aveau aceeaşi
giardina (limba italiana, vorbeau între ei origine indo-
italiană), yard franceza sau o limbă europeană26,
(limba engleza sunt în suficient de explică
engleză). Prin afara oricărui asemănătoare asemănarea.
urmare, nu dubiu, întrucât încât să se
putem n-au intrat în înţeleagă fără 34.
considera contact cu traducător. Prin HARGHITA -
următoarele această limbă urmare, dacă judeţ în centrul
etimoane din răsăriteană. geto-dacii, Daco-
limba română, Singura latinii, romanii României.
GRAD, explicaţie, în erau indo- (H)ARGHIT
GARD, afara unei europeni veniţi A
GRĂDINĂ, ca migraţii masive din Asia, ne AR-
fiind din răsărit către putem aştepta GHITA
împrumuturi occident, este ca şi limbile lor AR-GETA
din limba existenţa să fi fost foarte AR-
slavonă, acestui fond apropiate ca HETA, unde
întrucât le comun de vocabular. În AR = nobil şi
găsim (uşor cuvinte acest caz, G(H)ETA-
modificate) şi moştenite din latinizarea, HETA = geţi,
în alte limbi vechea limbă romanizarea nu hetiţi sau fiii
europene ce nu protoindo- ar mai putea fi lui Het (cf. Sf.
au intrat în europeană.25 invocate în Scriptură,
contact Dacă se cazul Geneza).
vreodată cu recunoaşte o provinciei Traducerea ar fi
slavona. Acest migraţie Dacia, întrucât nobilii geţi
lucru masivă din durata mică a (hitiţi).
demonstrează răsărit, atunci ocupaţiei, de
că acele putem cca. 165 ani şi 35. HISTRIA -
etimoane au 25
suprafaţa cetate la Marea
făcut parte Nicolae ocupată, de Neagră.
Densuşianu
dintr-un fond numeşte această numai 30% din G(H)IS-
comun de limbă, limba Dacia lui TRIA
cuvinte, dintr-o pelasgilor, care era Decebal, nu G(H)E-IS-
limbă unică, împărţită, la rândul puteau crea o TRIA, unde
ei, în două ramuri
numită de înrudite: limba limbă unitară la G(H)E =
specialişti, arimilor şi limba nivelul întregii pământ (ţinut,
protoindo- latinilor vechi Dacii. Doar
europeană. (limba priscă). înrudirea celor 26
Densuşianu, Densuşianu,
Dacă limba Nicolae, Dacia două limbi, Nicolae, Dacia
română poate fi preistorică, geto-dacică şi preistorică, Edi-
suspectată de Editura Arhetip, latină, urmare a tura Arhetip,
Bucureşti, 2002, Bucureşti, 2002, p.
împrumuturi faptului că
pp. 1126-1152. 213.

35
ţară) şi IS = 37. zeitatea Dumnezeu şi
apă curgătoare LOMBARDIA supremă la prin efortul
(în limba - provincie sumerieni. personal.
sumeriană italică. Tradus ar fi Aşadar, când
UZA, IZA = ROM-BAR- pământul- vorbim de
apă DIA mamă al ţării moşii şi
curgătoare) şi RAM-BAR- zeului strămoşii
TRIA = trei. DIA, unde (luminosului) noştri, ne
Traducerea ar RAM (ROM) = Anu. referim de la
fi pământul RA-MANI b) MA-CŞA- cei ce erau
celor trei ape (RO-MANI), DANIA, unde oameni
curgătoare, adică fiii MA = mamă adevăraţi, sfinţi
adică Dobrogea luminii. (pământ), CŞA sau dumnezei
(cele trei ape BAR = = ţară, casă, după har, ce au
curgătoare fiind puternic, ţinut, DANIA = trăit înaintea
cele trei braţe bărbătos. dar, donaţie. noastră, dintre
ale Dunării din DIA = zeu sau Tradus ar fi care foarte
Deltă). Dia(na)?, şi darul puţini au ajuns
înseamnă Zeul pământului să ne fie
36. HITIŢI - puternic al ra- mamă. cunoscuţi după
populaţie indo- manilor c) MACŞA numele lor (fie
europeană, de (romani- lor); (MOCŞA)- din religia
origine traco- sau DANIA, unde pregătitoare
getă. În Sf. RAM-BAL- MACŞA- precreştină
Scriptură sunt DIA, unde MOCŞA = zamolxiană, fie
numiţi, fiii lui BAL = alb, (stră)moş sau din religia
Het, de aceea li bălan, bălai, iniţiat (învăţat, creştină). Cu
se mai spune blond şi mag) şi timpul, acest
hetiţi . De înseamnă zeul DANIA = dar, sens al
exemplu: alb al ra- donaţie. Tradus cuvântului Moş
HET = GET manilor (ro- ar fi darul s-a estompat
În multe limbi manilor). (stră)moşilor până la
(limba sau iniţiaţilor. dispariţie,
spaniolă, limba 38. Moş ar mai rămânând doar
română MACEDONIA putea însemna, sensul de
ţărănească, - ţinut tracic. om sfânt sau predecesori, de
limba greacă, a) MA- dumnezeu părinţi.
limba slavonă), CŞA(E)-DA- după har. Să mai
sunetul ANU, unde Omul căzut în spunem că
(consoana) „g” MA = mamă păcat poate moşnean, de
se poate înlocui (pământ), CŞA deveni din nou exemplu, avea
cu sunetul = ţară, casă, Om sau Moş, şi sensul de om
(consoana) „h”, ţinut, DA = prin credinţa în liber, stăpân de
şi invers. lumină, alb, Dumnezeu, pământ, însă nu
zeu şi ANU = prin voia lui boier, ceea ce

36
denotă clar acestora, pentru U(R)-RA-
originea sa de a transmite mai 41. OM - fiinţă DE(V)A, unde
om liber (de departe, umană, creată UR = oraş,
păcat), de sfânt, urmaşilor lor, după chipul şi cetate, capitală
de dumnezeu moştenirea asemănarea lui sau aglomerare
după har, de primită. Dumnezeu, de mare de
învăţat, de către oameni, (vezi
iniţiat etc. 39. MASSA- Dumnezeu UR, URUK,
Sensul de GEŢI - geţii de însuşi (în limba din SYME-
„predecesor” mijloc (din româ- nă). R(IA) sau
sau „ancestor” miez), AUM - sunetul uriaş), RA =
a derivat de la strămoşii fundamental al rege sau soare
faptul că cei ce mezilor şi Creaţiei, cu şi DE(V)A =
le urmau parţilor din care hinduşii zeu, zi. Tradus
învăţăturile şi Persia şi Media încep orice ar fi oraşul
viaţa îi antică, urmaşii mantră, (capitala)
considerau pe geto-dacilor rugăciune (în zeului soare
aceşti Moşi ca din ţinutul limba (rege) sau
pe nişte părinţi carpato- sanscrită). uriaşul
şi nu deveneau danubiano- Diogene- (puternicul)
fii ai acestor pontic. Ziugene umbla rege (soare)
Moşi dacă nu ziua cu un zeu.
le urmau viaţa 40. MUCENIC felinar în mână Explicaţie:
şi învăţăturile. - martir creştin căutând un Om Sunetul şi litera
Toate aceste MUXE- (numele său în „o” se pot
învăţături se NIC limba traco- transforma, în
regăsesc atât în MOXE- dacică unele limbi, în
precreştinism, NIC înseamnă Dio, „a” (aşa cum
cât şi în MOCŞE- Ziu = am văzut în
creştinism. Cei NIC Dumnezeu şi exemplele
ce au fost însă, MOŞ(E)- Gene = precedente) sau
cu adevărat, NIC, unde Creator. în „u”. De
urmaşii acestor MOŞ = Traducerea ar fi exemplu:
moşi şi învăţat, zeu, creat-născut BUN
strămoşi au sfânt şi NIC, de de/ din (limba română)
primit la NIKE limba Dumnezeu sau BON
creştinismul greacă = Dumnezeu (limba
fără rezerve, victorie. Tradus Creatorul). franceză).
mândrindu-se ar fi moşul
până astăzi cu (învăţatul, zeul, 42. ORADEA - 43. ORAŞ -
moşii şi iniţiatul, oraş în localitate mai
strămoşii lor şi sfântul, România. mare decât
cu faptul că frumosul, FĂT O(R)-RA- satul.
sunt - FRUMOS?) DE(V)A O(R)-RA-
continuatorii victorios. CŞ(A)

37
 U(R)-RA- = cer, bolta DAVA, DEVA (tată) al
CŞ(A), unde stelară = zeu, şi regilor.
UR (OR) = URANU înseamnă PARCŞI
oraş sau uriaş VRANU părintele PARCI
(fiind o aşezare VRAN- (tatăl) zeului PARŞI
umană mai CEA sau zeul PERŞI
mare decât VRAN(U) suprem. Să notăm
satul!). BRAN(U) După cum faptul că
Rădăcina UR BRAN- am mai spus, sunetul şi litera
(ce înseamnă CEA latina, slavona, „x” se poate
oraş) se găseşte FRAN(U) galeza au grafia şi prin
şi în sumeriană FRAN- origine comună grupul de
(UR\URUK) şi CEA şi sunt mult consoane „cs”,
în latină (UR- Unde, URAN, mai înrudite ambele forme
BIS\URBIS). VRAN, decât se pare. („x” şi „cs”)
RA = rege sau BRAN, FRAN Aceste limbi au putând să se
soare şi CŞ(A) = cer, bolta sunete şi transforme în
= casă, ţară, stelară şi CEA pronunţii unele limbi în
ţinut, căuş, coş (XA, CSA, identice. grupurile „ci”
(ţara Cuş, de CŞA) = ţinut, „v” în loc de sau „şi”. De
exemplu, ţară, casă, vezi „b” sau „u”, altfel, în limba
înseamnă VRAN-CEA = „l” în loc de maghiară
probabil ţara ţara cerului „r”, grupul „cs” se
unde te simţi (raiul), ţara „f” în loc de pronunţă „ci”.
ca acasă sau albă; BRAN- „v”, „i”, „y”, Urmând aceste
unde eşti CUŞ (nume „î” în loc de conside- raţii să
acasă). propriu), unde „u”. luăm exemple:
Traducerea ar CUŞ = căuş, PAX (PACS),
fi capitala culcuş şi 47. PARŢI - din limba latină
(oraşul) ţării înseamnă PARXI sau a dat pace, în
soarelui căuşul PA-R(E)XI, limba română
(regelui) sau (culcuşul, unde PA = (sau invers!27),
regele ţării sălaşul) părinte, tată şi
uriaşilor sau cerului sau REXI = regi şi 27
„Sau invers” se
uriaşii ţării sălaşul alb. înseamnă referă la faptul că
soarelui. părintele romanii (latinii)
46. PADOVA - (tatăl) regilor, fiind urmaşii geto-
dacilor migraţi în
44. localitate în sau PA-AR- peninsula italică cu
OSTROGOŢI Italia R(E)XI, unde multe milenii
= istro-geţi, PA-DOVA PA = părinte, înainte de Hristos,
adică geţii PA-DAVA tată şi AR = ar avea limba mult
asemănătoare cu
dunăreni. PA-DEVA, nobil, REXI = cea a părinţilor lor
unde PA = tată, regi şi geto-daci. Prin
45. OURANU părinte (PA- înseamnă urmare, nu
latinizarea este
(limba greacă) TER), şi nobilul părinte
explicaţia pentru

38
paşe, în limba protoindo- arieni), care înainte), au
moldovenească europeană apoi s-au reîn- decis să revină
. înseamnă tors în în Europa pe
LUX (LUCS), luminos. ţinuturile care nu o vor
din limba latină europene, mai părăsi până
a dat luce, în 48. PELASGI - întemeind ţări în Evul Mediu,
limba română populaţie şi popoare odată cu
(sau invers!), străveche, antice. formarea noilor
luci sau luşe, aproape mitică, Motivele imperii
în limba apărută în zorii acestei coloniale. Dar
moldovenească civilizaţiei deplasări în şi nu toţi pelasgii
. umane, dinspre Europa (indo-
DACŞA a dat considerată ca a acestor „indo- europenii) au
DACIA, iniţiatoarea europeni” erau, migrat în lumea
DAŢIA, procesului fără îndoială, întreagă, unii,
DACHIA, evolutiv de la cucerirea de mai cuminţi,
DAKIA, unde omul noi teritorii, mai puţin
„KI” în limba semisălbatic al bogăţii, dornici de
sumeriană cavernelor la întemeierea de războaie, aur şi
înseamnă ceea ce regate şi putere, au
pământ, iar considerăm împărăţii rămas pe loc în
„DA” în limba astăzi a fi omul puternice, cu zona carpato-
modern, care să conducă danubiană,
asemănările civilizat. lumea, dar şi aceştia fiind
linvistice dintre Despre aceşti pentru că se stră- moşii
latină şi limba
română, ci pelasgi putem înmulţiseră noştri geto-
migraţia geto- spune că foarte mult, iar dacii şi tracii.
dacilor către vest vorbeau prima vechea vatră, Toate
cu mult înainte de limbă modernă, Raiul, Cuş-ul, populaţiile aşa-
întemeierea
Romei. De altfel, din care au nu mai putea zis indo-euro-
hrănirea lui derivat, ca să-i întreţină pe pene, când au
Romulus şi Remus dintr-un Turn toţi. Atunci, cei revenit în
de lupoaică Babel, toate mai curajoşi, Europa, au
simbolizează că au
fost hrăniţi de limbile mai războinici găsit această
mama Dacia pământului au migrat în populaţie traco-
lupoaica, ştiin - (sanscrita, lumea întreagă. geto-dacă în
du-se că animalul latina, balto- Ulterior, având zona carpato-
totem al geto-
dacilor era lupul. slava, etc.). Din în memoria danubiană şi
Oare întâmplător ei s-ar fi colectivă fiecare
întemeietorul răspândit în imaginea populaţie se
Romei a fost hrănit întreaga lume Paradisului aşeza unde
de o lupoaică? De
ce nu de o acvilă? aşa numiţii Pierdut (din găsea zone
Acvila era indo-europeni care migraseră libere, astfel că
simbolul Romei, (mai corect, cu ceva sute cei ce reveneau
nu lupul, sau europeni sau sau mii de ani primii puteau
lupoaica.

39
alege cele mai VALAŞI ge- to-dacice înseamnă regii
bune teritorii, VALAHI ziceau la sfânt puternici ai
faţă de cei ce BELAŞI sau zeu, pământului sau
veneau după. VELAŞI DEVA-DAVA- stăpânii forţei
Doar cei ce nu FELAŞI DIUA-DZIUA- pământului.
plecaseră deloc FELAHI - ZIUA, iar alte EMILIA
(traco-geto- popor întâlnit triburi geto- ROMAGNA -
dacii) erau în de Ulise în dacice ziceau provincie italia-
cel mai bun călătoriile sale, SAN (cu nă.
teritoriu numit popor despre femininul RO-MAGNA,
„RAI” sau care Homer SANA-ZANA- unde RO(RA)
„CUŞ”, ceea ce spune că era ZÂNA) sau = rege sau
în timp a blând, simplu, SÂNT (cu soare şi
generat cu oameni femininul MAGNA =
numeroase frumoşi, SÂNTĂ). mare sau
invidii la primitor de MAGNA =
adresa geto- străini, smerit. 50. REGGIO- man? = om.
dacilor şi a ţării EMILIA - Poate fi tradus
pe care 49. localitate în măreţul rege
Dumnezeu le-o PETRODAVA Italia. (Soare) sau
dăduse în grijă - localitate REGGIO = omul rege;
(vezi balada dacică rege (limba sau
Mioriţa). PETRO- română); ROM-
Acest Rai sau DAVA RAAJAA AGN(I)A,
Cuş era chiar PETRO- (limba unde ROM =
raiul primilor DEVA sanscrită) şi Rama, Ra,
oameni Adam PETRO- înseamnă regii soare, rege şi
şi Eva, al lui DEUA emiliei; AGN(I)A =
Abel (până la PETRO- EMILIA = foc, sfânt, miel
uciderea lui de DIUA rival, (AGNUS -
către Cain), al PETRO- concurent, limba latină) şi
lui Set (cel ce l- DZIUA provine să însemne
a înlocuit pe PETRO- probabil de la Regele sfânt
Abel cel ucis) ZIUA, unde IRMIN = forţă sau Regele
şi a urmaşilor PETRO = (Zeul Forţei la miel (aluzie la
săi, cunos- cuţi Petru, piatră şi popoarele Mielul lui
în Sfânta DAVA, DEVA, germanice). Dumnezeu care
Scriptură ca DIUA, ZIUA = EMI(G)LIA, ridică Păcatul
fiii lui Het sau zeu, sfânt, zi E(R)MI-GLIA, lumii) sau fiii
hitiţi. (astronomică). unde ERMI = curaţi (sfinţi)
PELASGI Traducerea ar fi forţă, putere şi ai luminii, sau
BELASGI sfântul Petru GLIA = Mielul sfânt,
BEALSCI sau Sânpetru. pământ, deci, Fiul luminii,
BELAŞI Credem că REGGIO- Deci,
BALAŞI unele triburi E(R)MI(G)LIA E(R)MI(G)LIA

40
ROMAGNA ar RUSLAN)- părinte. Tradus strălucitoare a
putea să RUS. Strămoşii ar fi Zalmoxe vitejilor.
însemne ruşilor sunt este părintele sau
puterea roxolanii, neam (izvorul) SARMIS-
pământului la indo-european geţilor. E-GETUSA =
fiii curaţi înrudit cu geto- Avem şi Hermes e
(sfinţi sau albi) dacii, tracii şi câteva cetatea.
ai luminii sau slavii. RUŞII = toponime şi sau SARMIS-
putere pe roşii (este o hidronime care E-GET-U(I)ZA
pământ coincidenţă conţin numele = Hermes e
Mielului sfânt, faptul că cel capitalei Izvorul
fiul luminii. mai puternic dacice. (Părintele)
stat comunist SARMIS,SĂR geţilor.
51. ROMÂNI avea steagul de MAŞ, SEGET, 54. a) SAXON
RO-MANI culoare roşie; SIGHET, - ins din
RA-MANI, bolşevicii, care (SZEGED în neamul saxo-
unde RA = au câştigat Ungaria), USA, nilor.
soare, rege, revoluţia, îşi IZA (Valea SACSON
lumină şi ziceau Roşii!) Izei), ( în limba SACŞON
MANI = ROXANA - sumeriană ISA SAŞON
oameni (ca în nume propriu. = apă SAŞAN
limba germană ROCSANA curgătoare28). SAŞ(I)A
mann, limba ROŞ(I)ANA = sau N
engleză man, roşcana, SARMISE- DZAŞIA
(h)u-man). RA- roşcata. GETUSA N
MANI = fiii ZA- DAŞIAN
luminii, fiii 53. ARMISE- DAC(Ş)I
soarelui SARMISEGET GETUSA AN
(albi/blonzi). USA - cetate DA- DACIAN
capita- lă a ARMISE- -DACIC
52. statului dac. GETUSA, b)
ROXOLANI - ZALMISE- unde DA = alb, SACHSEN -
populaţie indo- E-GET-USA curat, luminos, saşii în limba
europeană ZALMISE- ARMISE = germană
(traco-scitică) E-GET-ISA armie, oaste şi ZAHZEN
vecină cu dacii. ZALMISE- GETUSA = DZAHZE
ROCSOLA E-GET-IZA, cetate, viteaz. N
NI unde Traducerea ar DAHZEN
ROŞOLAN ZALMISE = putea fi cetatea DAHŞEN
I Zalmoxe, E = strălucitoare a DAHŞ(I)E
(ROŞULANI), este, GET = armiei sau N
adică roşcaţi. het (geţi), IZA armata DAHŞIA
RUSOLAN = apă 28
N
Vezi dicţionarul
I-RUSLANI curgătoare sau DACŞIA
sumerian din
(nume pro- priu izvor sau anexe.
N

41
 DACIAN- limba engleză tărăboi etc.). Exemple
DACIC IS = este . (gălăgie, asemănătoare:
Tradus ar fi cei vorbărie, LUX = LUCS,
55. SECUI - plini de discuţii aprinse LUCI = LUŞI
daci mândrie sau etc.). BOSTES ca în vorbirea
maghiarizaţi în sunt(em) (plural), moldove-
aproximativ mândri sau cei BOSTE nească, DACIA
900 de ani de la ce suntem (singular), de = DACŞA =
apariţia hunilor victorioşi. aici provine şi DAŢIA =
în aceste STAROSTE, DAKIA .
teritorii. 58. SILIŞTEA cu sensul de şef Concluzie:
SACUI - nume de onorific ca „t” = „ci” =
ZACUI localitate ce se vârstă şi „cş” = „cs” =
DZACOI găseşte pe înţelepciune al „ş” = „ţ”= „ki”.
DACOI-DAOI întreg cuprinsul unei În diverse
= daci. României. comunităţi. limbi aceste
SI- BOS-TE(S) = sunete şi
56. SIDON - LIŞTE(A) BOSS (limba grupuri de
oraş cetate ZI-LIŞTE engleză) = BEŞ sunete se
antică în Pales- ZI-LIHTE, sau BAŞ schimbă unele
tina. unde ZI = zeu, (limba turcă) = cu altele.
ZI-DON, sfânt şi BASSO (limba CŞES-SALIA,
unde ZI = zeu LIHT(EA)- italiană) = bas, unde TES-
sau Dumnezeu LIŞT(EA) = fundaţie de CŞES-ŞES =
şi DON = a da, lumină (cf. casă, bază. câmpie, şes şi
a dona sau LICHT în BAS-SARAB SALIA =
danie; SIDON limba germană = mai-marele sarea.
= darul = lumină şi sarabilor, Tradus ar fi
(donaţia, LIGHT în regele. câmpul (şesul)
dania) lui limba engleză sărat (nepro-
Dumnezeu. = lumină). 60. TESSALIA pice
Traducerea ar fi - provincie în agriculturii).
57. SLAVIS - zeul luminos. Grecia.
slavii TES-SALIA, 61.
SLAVI-IS, 59. transformăm pe THESSALONI
unde SLAVI = TARABOSTE „t” în „c” (ca C - localitate în
mărire, S - nobili geto- în exemplul Grecia,
mândrie, slavă; daci. Timişoara = provincia
IS = apă TARA = ţară şi Cimişoara din Macedonia.
curgătoare, BOSTES = vorbirea THES-SALO-
izvor sau este conducători bănăţeană sau NIC,
(de la verbul sau nobili (din „nu poţi = nu considerăm
„a fi”), în Sfatul ţării). De poci”, din „th” = „f”,
româna veche aici provine vorbirea avem
ÎS = sunt; în termenul moldovenească

42
 FES-SALO- etruscilor T(I)ROI V(E)LACI
NIC, (etruscii mai (S) VLACI-
considerăm „f” erau numiţi de TIROIS- VLAŞI-
= „v”, avem către grecii TROIS VLAHI. Astfel,
VES-SALO- antici şi →TROIA tracii şi valahii
NIC, tirenieni, iar sunt unul şi
considerăm marea pe care o 64. TRACI - acelaşi popor,
„v”= „b”, avem stăpâneau se popor antic având
BES-SALO- numeşte şi indo-european. etnonimul
NIC, astăzi Marea Geto-dacii transliterat
considerăm „a” Tireniană). În făceau parte diferit în limbi
care dispare, iar zilele noastre, din marea şi dialecte
pe „o” există un oraş familie tracică. diferite.
schimbat în pe malul Sunetul şi litera Herodot îi
„a” . Nistrului care „t” se poate punea pe traci
BES-S(A)LA- se numeşte transforma în pe locul doi,
NIC, unde BES Tiraspol şi unele limbi şi după inzi, ca
= popu- laţie înseamnă: dialecte în „th”, număr al
traco-getică TIRAS = traci care la rândul populaţiei.
care a şi POL(IS) = lui se poate Comparând
întemeiat oraş (în limba transforma în cele două
Imperiul greacă), deci „f”; „r”-ul popoare, traci
Bizantin; oraşul tracilor poate fi înlocuit (valahi) şi inzi,
Basarab - sau tira-geţilor cu „l” Herodot ne
dinastie de cum sunt (fenomen arată clar că nu
domnitori în menţionaţi, de invers sunt popoare
Ţările române; fapt, de autorii rotacizării). înrudite; prin
Strâmtoa- rea antici. Rezultă urmare, ţiganii,
Bosfor. etinomul ca popor venit
S(A)LANIC- 63. a) TIROL - THLACI- din India, nu
SLANIC- provincie FLACI- poate fi înrudit
SALIN = mină austriacă FELACI cu tracii, geto-
de sare. TIRAL (popor mitic dacii, vlahii sau
Traducerea ar TIRAR din Iliada). românii. Dacă
fi salina bessi- TIRAS THELACI inzii şi tracii ar
lor sau ţinutul (TIRA-GEŢI) FELACI - „v”- fi fost acelaşi
sărăturos TRAIS ul se citeşte„f” popor, Herodot
(nepropice TRA(H) în limba ar fi spus că
agricul- turii) IS germană şi în neamul celor
al bessi-lor. TRAKIS unele alfabete două ramuri
-TRACIS antice din (traci şi inzi)
62. TIRA(S)- →TRACI peninsula este cel mai
GEŢI - tracii b) TIROL italică. numeros din
geţi, consi- T(I)ROL Înlocuind lume.
deraţi strămoşii obţinem: Ierarhizarea se

43
face numai în nume -rică etnonime a) „v”, „f”,
cazul unor fiind inutilă. pentru a-şi găsi „ph”, „th” (în
popoare Însă, pentru că o falsă alfabetele vechi
(populaţii) românii (vlahii) identitate italice, etrusce,
diferite sau/şi nu sunt totuna naţională şi messapice, etc.
neînrudite cu ţiganii demnitate, „v” este similar
genetic sau (rromii, inzii), creând confuzii cu „f”, ca în
lingvistic. Ca atunci îi faţă de membrii limba germană
exemplu, să ne diferenţiem altor etnii. astăzi),
gândim la unii de alţii, în grecescul „ph”
recensă- primul rând 65. VENEŢIA sau „th”, este
mântul prin număr - localitate în similar cu „f”,
populaţiei în (60% - Italia. ca în limba
care, să zicem, românii, 30% - În unele limbi, engleză azi.
românii sunt ţiganii). La fel sunete şi litere b) „v”, „b”
primii ca a pro- cedat şi diferite se pot (de exemplu
număr cu cca Herodot, schimba între AVRAAM-
60% din ierarhizând ele generând, ABRAHAM,
numărul total al două popoare aparent, VAVILON-
cetăţenilor ţării, diferite. cuvinte diferite. BABILON). În
ţiganii pe locul Aşadar, ţiganii Există, general, limbile
doi cu cca care se probabil, anu- latină, slavonă
30%, maghiarii consideră mite tipare de folosesc mult
pe trei cu 6%, valahi sau pronunţie „v”-ul în locul
alte etnii 4%. rromi sunt într- specifice lui „b”. Şi
Dacă românii o eroare mentalităţii şi limba spaniolă
sunt totuna cu fundamentală felului de a fi al foloseşte un
ţiganii (rromii), ce-i conduce la unui om sau al „b” ca un „v”,
atunci nu poţi pierderea unei populaţii de exemplu,
să îi identităţii lor distincte, care BAMOS-
diferenţiezi sau naţionale plină se manifestă VAMOS = să
să-i ierarhizezi de demnitate şi strict în acel mergem.
numeric după mândrie, de mod, adaptând Traco-dacii
criterii etnice ci urmaşi ai litere şi sunete foloseau „b”-
după alte inzilor, de din alte limbi, ul.
criterii. Astfel, stăpâni ai trans- c) Limba
con- form Gangelui şi formându-le în latină, slavonă,
exemplului având un nume litere şi sunete greaca nouă
nostru, românii vrednic, unic, proprii folosesc „v”-ul
şi ţiganii de neegalat şi psihismului lor. în locul lui „u”
(rromii) ar fi anume de Astfel putem (de exemplu
90% din ţigan. Nu este observa VNIVERSITA
numărul total al nevoie ca etnia următoarele TE –
cetăţenilor, ţiganilor să litere şi sunete UNIVER-
ierarhizarea apeleze la alte interşanja- bile: SITATE, sau în

44
limba slavonă, observăm că (BALAN- Vechiul
AUTOMAT- VENEŢIA a CŞA)/BALAN Testament,
AVTOMAT). fost o colonie = alb, bălan, identificat cu
d) „l”-ul cu „r” feniciană bălai, blond (în Egiptul antic
(rotacizare). (populaţie limba franceză, (ţara CUŞ,
Latina, indo- BLANC), CUŢ, HUŢ sau
slavona, europeană), asemănător cu (H)UŢ.
galeza, celta adoratoare a tracicul BHEL, Credem că ţara
folosesc des păsării care înseamnă CUŞ originară
„l”-ul. Traco- PHOENIX. alb şi CŞA, este în acest
geţii folosesc care înseamnă spaţiu carpato-
des „r”-ul etc. 66. VIZIGOŢI casă (în danubian. O
Pentru mai = bessi-geţi. Oltenia se dovadă ar fi
multe foloseşte şi azi numele de
amănunte, 67. VRANCEA pluralul de la „cuţo-vlah” dat
consultaţi - judeţ în casă, căşi) sau unei ramuri de
tabelul de la România cu sens extins, români din
începutul FRAN-CEA ţară, ţinut . Peninsula
dicţionarului ( FRANCIA, Traducerea ar fi Balcanică sau
etimologic. FRANŢA) ţară albă, ţara numeroasele
Revenim la VRAN-CEA albilor sau cuvinte şi
cuvântul URAN-CEA blonzilor sau expresii ce
VENEŢIA URAN-CŞA, ţara blânzilor, conţin sau
sau unde URAN blajinilor . derivă din
VENEŢIA (limba greacă De exemplu: rădăcina CUŞ
FENEŢIA sau protoindo- BRAN - cum ar fi:
FENEŢIA europeană) = localitate lângă culcuş, cuş,
PHENEŢIA cer, cosmos, Braşov, Româ- coş, huţuli,
FENIŢIA iar CŞA = nia, coşciug,
PHOENIŢIA casă, ţinut, BRNO - coşmelie,
FENICIA ţară. localitate în coşarcă, căuş).
PHOENICS(IA Traducerea ar fi Cehia,
) Ţara cerului BRÂNCUŞI BRENCIU
PHOENIX (Raiului). (BRAN-CUŞ) - (BREN-CŞU) -
PHOENIX- VRAN-CŞA nume pro- priu, nume pro- priu.
CŞA, adică (VARAN- care înseamnă VRANCEA
ţara (ţinutul) CŞA) locuitor al ţării FRANCEA
adoratorilor BRAN-CŞA albilor, unde FRANCIA -
păsării (BARAN- BRAN = alb şi stat întemeiat
PHOENIX. CŞA), unde CUŞ = sălaş, de geto-dacii
Făcând aceste VRAN, cuib, culcuş migraţi din
transformări BRAN, BLAN, (CUL-CUŞ!); zona Vrancei.
asemănătoa- re VARAN, înseamnă şi Cei ce n-au
unor săpături BARAN, numele unei migrat au
arheologice, BLAN-CŞA ţări pomenite în păstrat mai

45
departe FRANCESCA, se dezvăluie obiect jaful sau
denumirea FRANCESCO, cuminţi. Se cucerirea altor
originală. Cei FRAN -CISC, spunea că ar fi populaţii,
plecaţi au dus FRANCOIS = de influenţă pentru a le
denumirea locuitor al ţării slavonă, numai transforma
locurilor natale Vrancei (sau al că le găsim şi membrii în
în noul teritoriu noii colonii în franceză şi în sclavi, ci pentru
în care au FRANCIA). italiană. Ar fi că aceşti geto-
ajuns. Acest FRANCESCA cam greu de daci
lucru se = explicat cum (străromâni)
întâmplă des cu VRANCESCA limbi atât de erau foarte
cei ce poposesc (vrânceasca - îndepărtate numeroşi, se
în teritorii noi, vrânceana). geografic au înmulţeau
străine. FRANCOIS, atâtea în foarte repede şi
Încearcă astfel FRANCISC, comun. Cum ar aveau nevoie
să-şi facă noile FRANCES fi putut limba tot timpul de
teritorii mai -CO = română să noi teritorii.
familiare, mai VRANCESCO împrumute Populaţiile pe
apropiate de (vrâncescu - simultan sufixe care le găseau
ceea ce au lăsat vrânceanu). din slavonă, în călătoriile
acasă, ca să nu FRANCESCA franceză, lor au păstrat
se mai simtă da RIMINI - italiană sau tot timpul
străini şi uvertură de P. I. cum slavona ar amintiri plăcute
departe de Ceaikovski, fi putut despre aceşti
locurile natale. înseamnă de influenţa străini albi şi
Explicaţie: fapt Vrânceana franceza şi nu i-au
Ştim din din italiana perceput ca pe
alfabetele RYMYNIA- simultan? Este nişte cuceritori.
antice ale po- RUMUNIA- mai simplu să Unele din
pulaţiilor ce ROMONIA- conside- răm că aceste populaţii
locuiau în RAMANIA- au avut un fond chiar au luat
Peninsula ROMANIA- comun sau, de numele dacilor,
Italică, de România! ce nu, că limba fără a fi daci
exemplu, că Notaţi sufixul geto-dacă decât prin
litera „v” se -EASCA (străromâna) încrucişare cu
pronunţa „f”. pentru feminin le-a influenţat, ei, cum ar fi
De aici şi -ESCU de-a lungul a germanii
concluzionăm pentru câtorva milenii, (deutsch),
că FRANCIA masculin! prin migraţiile olandezii (li se
derivă din Multă vreme succesive ale mai spune
VRANCEA. lingviştii n-au unor populaţii „dutch”),
De exemplu: putut explica carpato- danezii (în
FRANCIA originea dunărene. Evul Mediu,
(FRANCE sau acestor sufixe Aceste migraţii ţara lor se
FRANŢA). care, iată, acum n-au avut ca numea Goţia),

46
suedezii fost reţii mai uşor.
ş.a.m.d. Notaţi împrumutat Astfel, restul
că numai în acest sufix în cuvintelor din
limba română celelalte limbi, acea familie de
avem o pe baza cuvinte nu vor
mulţime de faptului că, pe apărea în
nume proprii de o parte, în vocabularul
care se termină limba ro- mână limbii tale.
în -ESCU se găsesc cele FRANCESCA,
(masculin), mai multe VRANCESCA
-EASCA cuvinte din = alba, blonda,
(feminin): familia aceasta, bălana,
Popescu, ce au sufixul vrânceana,
Dolhasca etc. -ESCU, brancesca,
sau substantive -ASCA, iar în blancesca.
comune: celelalte limbi
femeiască, se regăseşte 68.
muie- rească doar un singur WESTFALLE
etc. nume cu N-
Celelalte sufixul -ESCO, (WESTFALIA)
limbi (italiană, -ESCA, familia - land german
franceză etc.) de cuvinte fiind WEST-
au doar numele foarte săracă în FALEN
proprii comparaţie cu VEST-
Francesco, cea din limba VALEN
Francesca, română. VEST-
Francis care Explicaţia VAL(AH)EN =
pot avea poate fi valahii din vest
sufixul -ESCO aceasta: când (dacii vestici,
sau -ESCA; preiei dintr-o cei amestecaţi
celelalte nume limbă străină cu galii şi
proprii nu un cuvânt, nu triburile
posedă acel iei toată familia nordice
sufix. În limba de cuvinte - germanice)
română, în nici nu s-ar spre deosebire
schimb, avem o putea - pentru de valahii din
mulţime de că, fiind limbă est (adică dacii,
nume proprii şi străină, nu românii de azi,
substantive cunoşti toate strămoşii celor
comune cu cuvintele din vest).
acest sufix. Se familiei
poate deduce respective, ci CAPITOLUL
uşor că din alegi doar unul II
limba care îţi place
străromână a sau pe care îl

47
HIDRONIME AR-PA- latină, slavă,
CŞA, unde AR 5. CLADOVA etc., fără a fi
= nobil, PA = - pârâu lângă vorba de un
părinte şi CŞA Arad. împrumut
1. ARGEŞ - = ţară, ţinut, CLA-DOVA dintr-o limbă în
râu în Sudul casă. CLA-DAVA alta, ci mai
Munţilor Traducerea ar fi CLA-DEVA degrabă de un
Făgăraş. ţara nobilului CLO-DEVA fond lexical
a) AR-GET- părinte. C(A)LO- comun din
CŞA, unde AR DEVA, unde limba
= nobil, GET = 3. BISTRIŢA - CALO = bun, protoindo-
het-get-zet-set- râu în frumos (limba europeană din
dac, CŞA = Moldova. greacă) şi care s-au
ţinut, ţară, B-IS-TRI- DEVA = zeu. desprins toate
casă. ŢA Traducerea aceste limbi
Traducerea ar B-IS- este zeul bun. ulterior. După
fi ţara TR(O)I-CŞA, opinia noastră,
nobililor (drep- unde B = 6. CRIŞ - râu limba traco-
ţilor) geţi. numele râului, în Transilvania. geto-dacilor
sau IS = râu, a CRI-IS, unde (adică
b) ARG-IS, curge, izvor, CRI = cristal străromâna)29
unde ARG = TR(O)I = traci, sau HRI =
argint, IS = a (tira)- geţi, hrisolit-aur, 29
Ipoteza noastră
curge, apă ŢA-CŞA = Hristos şi IS = afirmă teza
curgătoare, ţară, ţinut, v. mai sus. continuităţii limbii
vorbite în spaţiul
izvor, râu. casă. Tradus ar Traducerea ar fi carpato-
Traducerea ar fi râul B ce râul de aur sau danubiano-pontic
fi râul de curge prin ţara râul de cristal. din cele mai vechi
argint. (tira)-geţilor. timpuri, până în
zilele noastre.
sau 7. DANUBIUS Consecinţa acestei
c) AR-GE-IS, 4. BORŞA - - denumire teze afirmate este
unde AR = râu lângă Cluj- veche a că şi populaţia este
nobil, GE- Napoca. Dunării. aceeaşi din cele
mai vechi timpuri
G(H)E = BUR-CŞA, a) DANU- până în zilele
pământ, IS = v. unde BUR = BIUS, unde noastre. Din aceste
mai sus. puternic, DANU = afirmaţii rezultă că
Traducerea ar bărbat, viril danie, dona limba română
vorbită azi a avut o
putea fi curge sau din neamul (dărui, a da), strămoaşă, numită
în pământ sfânt Burilor (trib acest cuvânt se de noi străromână,
(nobil). dacic) şi CŞA = regăseşte în româna veche sau
ţinut, ţară, toate limbile limba veche
ţărănească
2. ARPAŞ - râu casă. indo-europene românească. Cum
la Sud de Traducerea ar fi (română, traco- ocupaţia romană a
Munţii Făgăraş. (prin) ţara geto-dacă), durat doar 165 ani,
un răstimp prea
burilor. sanscrită,
scurt pentru a

48
este limba limbă, iar Sem, format pe valea după căderea în
primilor Iafet şi Ham, unui fluviu. păcat a
oameni din fiind fraţi din Sumer pe protopărinţilor
Rai, Adam şi acelaşi tată, Tigru-Eufrat, noştri Adam şi
Eva, precum şi Noe, trebuie să Egipt pe Nil, Eva.
limba fi vorbit etc., însă prima b)
protoindo- aceeaşi limbă, civilizaţie a DANUBIUS
europeană (sau vom găsi apărut în DA-
pelasgă), din cuvinte bazinul NUBIUS, unde
care s-au comune chiar şi Dunării, între DA = alb (cf.
desprins mai în limbi ce Munţii Carpaţi DALB, limba
târziu, prin fiii aparent astăzi şi Marea română veche
lui Noe (Sem, n-au nimic în Neagră, acum ţărăneas- că),
Iafet şi Ham) şi comun (cum ar cca. 35.000 de luminos, zeu
prin fi limbile indo- ani30. Această (sfânt) şi
amestecarea europene şi zonă, denumită NUBIUS =
limbilor la cele semitice. în Sf. Scriptură nori,ceaţă.
Turnul Babel, În acea vreme Eden sau Rai, a Traducerea ar fi
toate limbile foarte îndepăr- fost Sălaşul, nori albi,
pământului. tată, cca 7.000- Culcuşul, CUŞ- luminoşi sau,
Este uşor de 10.000 ani în ul în care zeii (sfinţii) din
presupus că, de urmă, limbile, primii oameni nori.
vreme ce odată chiar dacă erau au putut c) D(A)-ANU-
era o singură în plină supravieţui BIUS
formare, nu unei naturi D(A)-ANU-
forma o limbă
stabilă şi unitară, difereau prea ostile, tipice, VIUS, unde
înseamnă că geto- mult între ele, DA = alb,
30
dacii (ca şi latinii) având multe Rămăşiţele luminos, zeu
vorbeau o limbă cuvinte celui mai vechi om sau sfânt, ANU
înrudită mult cu modern din Europa
limba română comune, astfel au fost găsite în = zeul suprem
vorbită azi. Prin că oamenii se România într-o la sumerieni
urmare, putem puteau înţelege, peşteră pe malul (alături de
spune că limba încă, relativ Dunării, cu o ENLIL şi
geto-dacilor este vârstă de peste 35
strămoaşa limbii uşor). de milenii. ENKI) şi
române pentru că BIUS (VIUS) Figurinele de la BIUS-VIUS =
era singura limbă = viaţă (cf. Mezin au peste cel viu sau
stabilă şi suficient limba română 18.000 de ani dătătorul de
de unitară ca să vechime, plăcuţa
facă faţă timp de „Viu” şi limba de os incizată cu viaţă.
peste o mie de ani greacă „Bios”). trei, şase şi nouă Traducerea ar fi
la asalturile Traducerea ar fi linii organizate zeul
lingvistice ale dătătorul de matematic de o (luminosul)
populaţiilor structură din
migratoare mai viaţă. trei unghiuri, Anu cel viu.
ales în lipsa unui Ştim că Mitoc, judeţul
stat unitar care să marile Botoşani, 8. ISTROS
păstreze limba România, 27.000
civilizaţii s-au (ISTRU) -
intactă. ani î. de Hr.

49
denumire ACHILE- genunchi se limba italiană e
antică a CHILE), zice jinere, mai apropiată
Dunării. Sulina (SY- jenunchi, ca în de română şi
a) IS-TROS LINA, limba franceză franceză decât
IS-TRO(I)S, SILINA, (de exemplu, de latină.
unde IS = a ZILINA, ZI- GENOUX se 3) Litera şi
curge, apă LINA = zâna pronunţă JENU sunetul „j”
curgătoare, lină, blândă) şi = genunchi). înlocuiesc
izvor, Sf. Gheorghe. Posibil să fie de uneori litera şi
generator (cf. origine carpo- sunetul „z”. De
limbii 9. JIUL - râu în dacică sau exemplu:
sumeriene31 Oltenia. costobocică. ZIUL-SIUL =
USA-YSA-ISA a) ZIUL Nu poate fi din zeul în limba
= apă ZEUL slavonă, pentru geto-dacă
curgătoare, (SFÂNTUL) că ar fi mult (posibil prin
râu ) şi TROS- sau prea greu de influenţă
TROYS b) JIUL explicat cum de slavonă) a
(TROIS- VIUL (cel a ajuns în devenit JIUL
TRAIS) = viu sau dătător limba franceză (apă
traci, tyra-geţi, de viaţă). (slavii nu au curgătoare). Nu
tro- ieni. 1) Litera şi ajuns în este exclus ca
Traducerea ar sunetul „j” Galia!), pe unele triburi
fi apa înlocuiesc când noi ştim dacice să fi
curgătoare a uneori litera şi acum că pronunţat „j” în
tracilor. sunetul „v”. De francii, poporul loc de „z”!
sau exemplu în ce a populat
b) IS-TRU Moldova la vin Galia, erau daci 10. MUREŞ -
IS-TRY (băutură din din VRANCEA râu în centrul
IS-TRI, unde struguri) se (FRANCEA). Transilva –niei.
IS = a curge, zice jin. Este Prin urmare, MOR-IS,
apă curgătoare posibil să fie este mult mai unde MOR =
etc. (v. mai sus) influenţă uşor de explicat moarte şi IS =
şi TRU-TRY- slavonă, însă şi pronunţia râu, izvor, apă
TRI = trei. unele triburi asemănătoare curgătoare.
Traducerea ar geto-dacice ar din limbile Traducerea ar fi
fi cele trei ape fi putut română şi râul morţii
curgătoare. pronunţa la fel. franceză aflate (probabil
Poate fi Delta 2) Litera şi într-un grad de pentru că
Dunării, cu sunetul „j” rudenie mai Mureşul curge
cele trei braţe: înlocuiesc mare decât de la Răsărit la
Chilia (de la uneori litera şi rudenia dintre Apus, de la
AHILE- sunetul „g”. De latină - română naştere la
exemplu, în sau latină moarte şi e cel
31
Vezi dicţionarul Moldova la -franceză. mai lung râu
sumerian din ginere, Dealtfel, chiar din Ardeal, ori
anexe.

50
poate pentru că (limba coastă, parte,
împarte 14. ŞOIMOŞ - sumeriană33) iar creastă, latură
Transilvania în pârâu (Pui-Râu, IS = v. Mai sus. (limba
două). adică pui de Traducerea ar fi sumeriană35) şi
râu) lângă curge prin IS-ISA = v. mai
11. NISTRU - Arad. pământul fertil sus. Traducerea
râu în ŞOI-MOŞ (adică prin este râul de
BASARABIA. Z(E)OI- câmpie). Se cealaltă parte
N-IS-TRU, MOŞI poate observa sau de dincolo
unde N = ZEVI- compararea de creastă
numele râului, MOŞI fertilităţii (munţi);
IS = apă ZE(V)I- pămân- tului cu sau
curgătoare, a MOŞI fertilitatea b) TISA
curge, izvor şi ZEI-MOŞI, femeii, ambele CISA
TRU = traci. unde ZEI = zei, pro-ducătoare KI-ISA,
Traducerea ar sfinţi şi MOŞI de roade; unde KI =
fi râul N ce = frumoşi, sau pământ şi IS-
curge la (tira)- buni. c) TIMIŞ ISA = v. mai
geţi. Traducerea este ZI-MI-IS, sus. Traducerea
N-IS-TRY sfinţii frumoşi unde ZI = zeu ar fi râul ce
N-IS-TRI (buni). (limba geto- duce mult
N-IS-TRO(IS) dacă) sau pământ (mâl)
15. TIMIŞ - râu suflet-credinţă- sau râul de
12. SOMEŞ - în Banat. adevăr (în culoarea
râu în Nordul a) DIMI-IS, limba pământului;
Transilva- niei. unde DIMI- sumeriană34), sau
SAMAŞ = DIMIE = MI = femeie, IS c) TISA
zeul soare la ţesătură albă = ca în ZI-ISA,
sumerieni. groasă de lână exemplele unde ZI = zeu
şi IS = v. mai precedente. (sfânt) în limba
13. ŞOAREŞ - sus. Traducerea Traducerea ar geto-dacă sau
râu lângă ar fi râul care putea fi râul adevăr-suflet-
Şercaia, în spală dimiile; zeiţei (sfintei). credinţă (limba
jude- ţul sau sumeriană) şi
Braşov. b)TIMIŞ 16. TISA - râu IS-ISA = ca
SOARE- CIMIŞ în Nordul mai sus.
REŞ KI-M(I)-IS, Transilvaniei. Traducerea ar fi
SOARE- unde KI = a) TI-(I)SA, râul zeului
REX, unde pământ (lim- unde TI = (sfântului).
REX = rege, ba
SOARE = sumeriană32), 33
Vezi dicţionarul
astrul zilei. MI = femeie sumerian din
Traducerea ar 32
anexe.
Vezi dicţionarul 34
Vezi dicţionarul 35
Vezi dicţionarul
putea fi regele
sumerian din sumerian din sumerian din
soare. anexe. anexe. anexe.

51
17. VALEA (part. de la vb. sumerienii
IZEI - râu în „a alege”) sau aveau Trei Zei
Ardeal. cu sens de importanţi
ISA-IZA = a deosebit, iar uranieni: ANU,
curge, apă ANDRU, ENLIL, ENKI
curgătoare, ANDRO, (ANU fiind cel
râu. ANTRO = mai important
Traducerea ar bărbat (limba dintre ei, iar
fi valea apei greacă). ENLIL, fiul
curgătoare. Traducerea ar fi său).
bărbat ales
(deosebit); sau 3. AMON-RA -
AN-TRO, zeitate supremă
AN-TRY, unde egip- teană. De
AN(U) = zeul la dreapta la
suprem în stânga citim:
credinţa AR-NOMA
CAPITOLUL sumeriană şi (AR-NUMA,
III TRO,TRY = AR-NUME),
Troia, Tracia, unde AR =
trei. Tradu- nobil şi
NUME cerea ar fi NOMA-
PROPRII (zeul) Anu a NUMAI =
ales Troia nume.
(Tracia), sau Traducerea ar fi
(zeul) Anu de nume nobil
1. ACHILE - trei ori ales sau (sfânt).
erou al Iliadei (zeul) Anu (cel)
lui Homer. de trei ori 4. ANITTAS -
AHILE sfânt, uşoară rege hitit
AG(H)ILE asemănare cu (1792-1740 î.
AGILE = Sfânta Treime de Hr.)
rapid, agil, iute unde (I)ANITTA(S)
de picior. Dumnezeu este IOANITA
de trei ori IONIŢĂ
2. slăvit, „Sfânt,
ALEXANDRU Sfânt, Sfânt, 5. ANU - Zeul
- nume propriu. Domnul suprem al
ALECSAND Savaot” adică triadei la vechii
RU Dumnezeu- sumerieni36.
ALESANDR Tatăl, În limba
U Dumnezeu-Fiul română avem
ALES- şi Dumnezeu- 36
Vezi dicţionarul
ANDRU, unde Duhul Sfânt.
sumerian din
ALES = ales Ştim că anexe.

52
urările „LA akadiene, vorba de Zei astăzi se ridică
ANU’ ”, „LA babiloniene, adevăraţi împotriva
MULŢI ANI”, asiriene, pentru ca, ştiinţei
etc., de unde caldeene, care astfel, să occidentale, nu
se vede că erau încă într- stăpânească ar ezita să o
ANU era, la un stadiu mai uşor folosească
vechii incipient de popoa- rele. pentru a supune
sumerieni, doar cultură şi Poate că doar ţări şi popoare
anul civilizaţie, au teama de dumnezeului
calendaristic, asemuit aceste necunoscut a lor sau religiei
nicidecum un ştiinţe şi făcut ca ştiinţa lor!).
Zeu, era vorba obiectul lor de sumerienilor să
doar de ştiinţă studiu cu nişte capete valenţe 6. ANUBIS -
astronomică zeităţi, speriate zeificatoare. zeitate
pură, fără nici o fiind de ştiinţa Urmaşi ai egipteană
urmă de religie. şi puterea acelor popoare antică. Provine
ANU era anul sumerienilor. (akadian, din limba
astrono- Poate că babilonian, protoindo-
mic sau ignoranţa şi asirian, europeană
calendaristic; teama de caldeean) (străromâna).
ENLIL, fiul necunoscut i-a există şi în ziua Citit de la
său, era făcut să de astăzi şi au dreapta la
atmosfera numească nişte cam aceleaşi stânga, avem:
(Zeul aerului), ştiinţe cu atitudini şi SIBUNA
iar ENKI era apelativul de reacţii, SI-BUNA
Pământul cu zei; nu-i mai distrugând şi ZI-BUNA sau
subteranele lui. puţin adevă- rat satanizând tot ZI-BUN-E,
Astfel se că şi sumerienii ce nu iubesc şi ceea ce în-
conturează (nu toţi, nu înţeleg. seamnă SI-ZI =
primele ştiinţe evident, ci doar Ştiinţa în sine zeu (cf. SI, în
laice, rupte de cei Iniţiaţi!) se nu e rea, omul limba
supranatural, foloseau de rău îi sumeriană, ce
astronomia frica pe care deturnează mai înseamnă
(ANU), ştiinţele lor o sensul şi o face şi suflare de
meteorologia- stârnea printre dăunătoare. viaţă, zeu) şi
hidrologia- celelalte Probabil dacă BUNA-BUN =
fizica (ENLIL) populaţii n-ar fi fost bun.
şi geologia- vecine (şi chiar sumerienii care Traducerea ar fi
geografia- printre să dezvolte zeul (cel) bun
chimia- sumerienii de ştiinţa, ar fi sau bun e zeul.
metalur- gia rând, neiniţiaţi făcut-o oricum Egiptenii antici
(ENKI). Cu în tainele alţii. (De erau hamito-
siguranţă, „Ştiinţei”), exemplu, semiţi (scunzi,
populaţiile întreţinând caldeenii sau cu părul şi
vecine credinţa că ar fi akadienii, care pielea închise

53
la cu loare), în nobil, alb şi imperiului ASAN
afară de unii RUTELA = româno-bulgar. HASAN
faraoni care roată, rotund, (H)ASAN - (HAZAN-
erau indo- cerc. nume turc, de HAGAN-
europeni Traducerea ar fi origine daco- KAGAN, unde
(înalţi, blonzi, roata nobilă, română. KAGA, HAGI
cu pielea albă). pură, albă A-SAN, unde = sfinţit, consa-
(aluzie la forma A = genitiv, a, crat).
7. ARARAT - quasi circulară al, ai, ale şi sau
muntele pe care a Ardea- lului). SAN = sfânt, ŞASAN
Noe a poposit zeu. Traducerea CŞA-SAN,
după Potop (cf. 9. ARPAXAD - ar fi al unde CŞA =
Vechiului în Vechiul sfântului casă, ţară şi
Testa- ment). Testament, fiul (zeului); SAN = sfânt.
AR-ARAD lui SEM. sau Traducerea ar fi
sau de la ARPACSAD ASAN ţara sfântă.
dreapta la AR-PA- (H)ASAN
stânga, CŞA-D(A), CHAS-AN 12.
TARARA unde AR = (CAS-AN), BABADAG -
TARA-RA, nobil, PA = unde CAS = localitate în
unde TARA = părinte, tată, casă, ţinut şi Dobro- gea.
ţară, ţinut şi CŞA = casă, AN = Anu, BABA-
RA = soare, ţară, ţinut şi zeitate supremă DAG
rege, lumină. D(A) = alb, a Triadei BABA-
Traducerea ar luminos.Traduc sumeriene. DAC, unde
fi ţara erea ar putea fi Traducerea ar fi BABA =
soarelui, nobilul tată casa bătrân, vechi şi
luminii. (părinte) al (constructorul) DAG = dac,
ţării albe, zeului Anu; get. Traducerea
8. ARDEAL - luminoase. sau ar fi bătrânul
provincie ASAN dac (get).
vestică a 10. ARTHUR - (H)ASAN
României. rege legendar. HAXAN 13. BALACI,
AR-DEAL, ARTUR (HACSAN) Ilie - fotbalist
unde AR = ARDUR HACIAN român.
nobil, alb şi AR-DUR, GACIAN VALACI
DEAL = unde AR = ZACIAN VALAŞI
munte, deal. nobil şi DUR = DZACIAN VALAHI
Traducerea ar puternic, dur. DACIAN -
fi dealul Traducerea ar fi probabil turcii 14. BALACK,
(muntele sfânt); nobil puternic. de atunci Michael -
sau ziceau la dac- fotbalist ger-
AR- 11. ASAN - dacian, man.
RUTELA, conducător al HASAN. VALAC
unde AR = sau VALAH

54
 BAR-TAK 19. limba engleză
15. BAR-DAC, BRÂNCUŞI - care în- seamnă
BALVANYOS unde BAR = nume propriu casă, locuinţă;
- localitate în bărbat şi TOK, geto-daco- HUSĂ -
judeţul TAK = dac român material pentru
Covasna. (din neamul (sculptor acoperirea
BAL-BANIU- dacilor). celebru). maşinilor, cu
UZA, unde Traducerea ar fi BRAN- rol de protecţie.
BAL = alb, bărbat dac, CUŞ La fel
BANIU = baie, bălai. VRAN- variantele:
mină şi UZA = CUŞ - FRAN- BRENCIU -
izvor, apă 17. BIRO - CUŞ nume propriu
curgătoare. nume daco- URAN- daco-român
Traducerea ar român maghia- CUŞ, unde (VRENCIU-
fi râul minei rizat. URAN FRENCIU-
albe (salinei). BIR(O)- (VRAN, URENCIU);
BUR = FRAN, BRAN) BRAN -
16. BELA puternic, = cer, cosmos localitate lângă
BARTOK - bărbat, în şi CUŞ (COŞ, Braşov (VRAN
compozitor limba geto- CĂUŞ, COS, -FRAN-
maghiar născut dacă. COT, CŞA, URAN);
la Sânnicolau VIR = CAT, CAS, BRNO -
Mare, bărbat, în HUŢ, UŢ, localitate în
România. limba latină. HUŞ, HUS = Cehia
Numele său În limba ţară, ţinut, (VRNO-
este de origine dacică BOIR- culcuş, sălaş, FRNO-URNO
dacică. BUIR = boier, casă. sau VRANO-
BELA = ALEB în limba Traducerea ar fi FRANO-
(bălan, bălai, română. ţara (casa) URANO);
blond, alb în cerului VRANITZKI -
limba daco- 18. BLAKE, (cosmosului). nume propriu
română). Williams - poet Există o daco-român din
B(E)LA = din Anglia, sec. localitate, Austria, adică
AL(E)B XVIII. HUŞI în BRANITZKI =
BLA = ALB (v. BLAK(E), a nu judeţul Vaslui BRĂNESCU.
BLANC = alb, se confunda cu şi BUHUŞI în RADETZKI -
în limba black = negru! judeţul Bacău, nume propriu
franceză, BLAC→VLA un nume daco-român din
BIANCO = C→VLAH→V propriu ceh, Austria =
alb, în limba ALAH. JAN HUS sau RĂDESCU.
italiană sau Traducerea ar fi cu- vinte VRANCEA) -
BEL = alb, în William precum HAUS judeţ în
limba slavonă). valahul. în limba România
BARTOK germană şi (FRANCEA-
BAR-TOK HOUSE în

55
BRANCEA- DA-BY pustei (stepei, BARBOŞI
URANCEA, PESTA câmpiei). (localitate în
FRANCESCA- DABY- judeţul Galaţi),
FRANCESCO PESTA 21. BUR = poate fi tradus
FRANCISC- DAVY- puternic, bărbaţi nobili
FRANCIS, PESTA, unde întărit, prin (condu- cători).
VRANCESCA DAVY = extensie cu BAR-BUR-
- stăpân (limba sensul de VUR =
VRANCESCO ebraică) şi bărbat, în puternic,
-VRANCISC- PESTA- limba geto- întărit, bărbat,
VRANCIS, PUSTA = dacă; BURRE, în diversele
BRANCESCA pustă, stepă. în limba dialecte ale
- Traducerea ar fi albaneză, iar în triburilor geto-
BRANCESCO stăpânii stepei limba tracă, dacice.
-BRANCISC- (să fie ramura BUR37. Nu trebuie să
BRANCIS, fino-ugrică- BYR ne mire faptul
URANCESCA kazară de BIR că erau unele
- origine VIR = bărbat diferenţe de
URANCESCO semitică?) (în limba pronunţie;
-URANCISC- sau latină) acest fapt nu
URANCIS - BUDA-PESTA BAR, BAR- alterează
reprezintă nu- BYDA-PESTA BAT, unitatea
me proprii ce BIDA-PESTA BARBAT, lingvistică din
înseamnă VIDA-PESTA, BAR-BOŞI, cadrul limbii
locuitor unde VIDA = BARBOŞI, române
vrâncean, adică gol, pustiu, vid unde BAR = moderne (unde
vrâncean- şi PESTA = bărbat şi moldovenii,
vrânceancă. câmpie, stepă, BOŞI- oltenii,
FRANŢA pustă. BOSTES = ardelenii,
(FRANCIA- Traducerea ar fi stăpâni, domni, bănăţenii,
VRANCIA- câmpia (pusta) nobili (de muntenii,
BRANCIA- goală (vidă); exemplu dobrogenii se
URANCIA), sau TARABOSTE pot înţelege
etc. BUDA-PESTA S = TARA- foarte uşor
BUDZA- BOSTES, unde între ei, fără a
20. PESTA TARA = fi nevoiti să
BUDAPESTA BUZA-PESTA, TERRA = ţara apeleze la
- capitala unde BUZA = şi BOSTES = limba română
Ungariei. buză(!) şi nobili, şefi, literară).Cam
BUDA- PESTA = adică nobilii acestea erau şi
PESTA pustă, stepă. ţării). diferenţele
BYDA- Traducerea ar fi dintre limbile
PESTA buza (capătul, tracă, geto-
BY-DA- sfârşitul) 37
Vezi dicţionarul
dacă, latina
PESTA tracic din anexe.
veche de acum

56
două, trei geto-daco- încheiat cu
limba geto-dacă,
milenii în română, aproximativ
eliminând totodată
urmă. Datorită întrucât aceasta două milenii neologismele
izolării acestor era deja înainte de Hr., intrate, justificat
grupuri formată cu cel când marile sau nu, din limbile
popoarelor
lingvistice s-a puţin un migraţii migratoare în
făcut ca, în mileniu şi dinspre ţinutul fondul de cuvinte
decursul a sute, jumătate carpato-dună- al limbii române.
mii de ani, să înainte de rean (acel Astăzi se întâmplă
acelaşi fenomen:
se dezvolte Hristos). CĂUŞ-COŞ- de exemplu, nu
deosebiri mari, Diferenţele de CUŞ- mai spunem „am o
astfel că în pronunţie CULCUŞ- meserie (profesie)”
zilele noastre dintre triburile RAI) au ci „am un job”, job
provenind din
cu greu ne-am dacice au fost încetat, ori s-au limba engleză, de
mai putea germenii din micşorat consi- asemenea „sfârşit
închipui că care s-au derabil. Cei de săptămână” l-
erau atât de format toate rămaşi în am înlocuit cu
„week-end”, etc.
înrudite şi limbile aşa-zis ţinutul carpato- Peste câteva sute
asemănătoare indo-eu dunărean şi-au de ani se va
între ele. Cazul -ropene. De dus viaţa mai spune, probabil, că
limbii române exemplu: departe, nu aveam unele
cuvinte şi expresii
este unic. În loc Triburile care amestecându-şi în vocabularul
ca un singur pronunţau „v” pronunţiile limbii române şi
trib să-şi şi „l” în loc de diferite în -tr-o am suplinit această
impună limba „b” şi „r”, au limbă unitară. „lipsă” prin
împrumutul din
în faţa condus (prin Formarea alte limbi.
celorlalte, s-a înmulţirea limbii unitare Nu mai ştim nici
întâmplat că oamenilor şi s-a încheiat cu dacă influenţele pe
fiecare trib a prin migraţie cel puţin un care le credeam
preluate de-a
învăţat şi către alte zone mileniu înainte lungul istoriei, din
pronunţiile din Asia sau de Hr. Această slavonă sau alte
celorlalte Europa) la limbă (geto- limbi ale
triburi, formarea dacă) este popoarelor
migratoare, sunt cu
topindu-le într- latinilor, asemănătoare adevărat preluate
o limbă galilor, slavilor. cu limba din acele limbi şi
comună (la Triburile care română (dacă îi nu fac parte, în
care s-au pronunţau „z” scoatem realitate, dintr-un
fond comun
adăugat şi în loc de „d” au influenţele protoindo-
posibilele format pe traci, slavone sau ale european.
influenţe ale iliri, greci, etc. altor popoare Problema care se
popoarelor Acest proces de migra- toare38), pune este aceea că
trebuie găsite fără
migratoare, formare a greşeală cuvintele
care n-au limbilor „indo- 38
Scoaterea care sunt cu
afectat însă europene” acestor influenţe siguranţă
ne-ar da numărul împrumuturi din
dramatic limba antice s-a
cuvintelor din alte limbi şi

57
cu limba întradevăr BURE-BISTA exemplu, în
albaneză, cu procentele = BAR- „cs” sau „cş”.
limba latină, reale). BOSTE (în Avem astfel:
slavonă, lim- ba daco- CŞA-
germană, 22. română). ARLES
franceză, BUREBISTA - CŞA-
greacă. rege geto-dac. 23. CAMASIS AR(O)LES
Desigur, gradul a) BURE- - martir creştin CŞA-A-
de asemănare BOSTA, unde din Do- brogea, R(O)LES, unde
variază BURE = puter- în veacul al III- CŞA = casă,
considerabil; nic, întărit, lea d.Hr. ţinut, ţară, A =
cu limba bărbat şi COMASIS a, al, ai, ale
română BOSTA = COMATI(S) - (pronume
modernă nobil, şef, dac de rând, posesiv
asemănarea va (BOSS limba COMATI = genitival) şi
fi de 60 de engleză). comaţi (cu R(O)LES =
procente, cu Traducerea ar fi coamă), Roles, rege
limba română bărbat nobil pletoşi. geto-dac.
veche ţără- (conducător); Traducerea ar
nească sau 24. CAROL - putea fi ţara lui
asemănarea se b) BOIRE- nume propriu. Roles.
ridică, poate, la BOISTES, CŞAROL
peste 80 de unde BOIRE = CŞA- 25. CIBELE -
procente, cu boier. În limba ROL(ES), unde zeiţa
latina la 35 de română, boier CŞA = casă, pământului la
procente, cu nu e cel ce ţară, ţinut, iar vechii latini.
franceza la 45 mână boii, ci ROL(ES) = CIVELE
de procente, provine din Roles a fost un CIVILI -
italiana la 55de BURE-BOIRE, rege geto-dac. Civilizaţie?
procente, ce înseamnă Traducerea ar fi Probabil că
slavona şi puternic, ţara lui Roles. odată cu
germana la 15 bărbat şi CHARLES agricultura şi
procente, etc. BOISTES = este varianta cu
(bineîn- ţeles, nobil, şef. Vezi englezească (şi sedentarizarea,
aceste valori traducerea de franţuzească) a oamenii au
sunt estimative mai sus. numelui început să fie
şi poate nu CAROL. legaţi de
reflectă BĂRBAT - Dacă „cs” se pământ, stabili,
limba română. poate creând oraşele
cuvintele care fac BAR-BAT, transforma în şi civilizaţia.
parte dintr-un fond unde BAR = „ce” sau „ci”,
comun protoindo-
european. A pune bărbat, viril şi „s”, „ş”, „t”, 26. CLOVIS -
totul pe seama BAT = drept, „ţ”, atunci se conducătorul
împrumuturilor rigid, băţ. poate şi invers, francilor (dacii
este o mare din „ce”, de vrânceni), cei
greşeală!

58
ce au populat CHLUVIS vorbirea dacic, la data
Galia, după ce CHLUBIS bănăţeană şi de 22
Iulius Cezar a CH(U)LUBIS moldovenească decembrie în
ucis peste un (C)HULUBIS , unde, în loc caledarul
milion de gali. (HULUB = de Timişoara se gregorian (stil
Din amestecul porumbel); zice Cimişoara, nou). Motivul
dacilor HULUBIS = iar în Moldova, pentru care
vrânceni cu Porumbescu; în loc de „nu strămoşii noştri
galii rămaşi în sau poţi” se zice au ales
viaţă a rezultat CLOVIS „nu poci”. solstiţiul de
poporul (H)LOVIS CR(E)ATIUN, iarnă (noaptea
francez. LOVIS adăugăm litera cea mai lungă
Aşadar, (toponim în şi sunetul „e”, din an), ca
asemănarea România, înainte de început al
dintre limbile Loviştea- ţara vocala „a”. anului, este că
română Loviştei). CREATION, această noapte
(dacică) şi LOUIS care înseamnă simboliza
franceză nu (Ludovic, creaţiune, haosul,
este rodul Ludwig) nume creaţie. nimicul, de
latini- zării proprii franco- Această dinaintea
provocate de germane (la traducere are creaţiei lumii,
coloniştii sau origine dacice); noimă întrucât când totul era
de soldaţii sau absida centrală întuneric. Din
romani asupra LOBIS a Marelui acest întuneric,
celor două po- LABIS, LABIŞ Sanctuar din nimic (ex
poare, ci doar (Nicolae - poet Circular, din nihilo) Moşul
ne arată român); complexul de Alb, Zeul Melc
înrudirea celor sau sanctuare din sau Dumnezeu
două limbi LAVIS (nume munţii a creat toată
între ele. propriu latin, Şureanu, este lumea aşa cum
CLOVIS = LAVINIA). orientată către o ştim. Aşadar,
faimos (cf. răsăritul Moş Crăciun
dicţionarului 27. CRĂCIUN soarelui din simbolizează
ilir, CLEVES39) - sărbătoare solstiţiul de crearea lumii
sau inteligent creştină. iarnă, cu o (probabil de
(cf. CLEVER - Naşterea lui abatere de şase aceea e şi
limba engleză); Iisus Hristos. grade. Această numit în unele
sau CRATIUN, orientare nu colinde
C(H)LOVIS, ştim că grupul este româneşti, Moş
CHLOE (nume de litere „ci” se întâmplătoare, Crăciun, cel
propriu poate ea marcând bătrân, întrucât
francez). transforma în începutul această
gruprul „ti”, anului sărbătoare are,
39
Vezi dicţionarul
proces similar calendaristic, teoretic, vârsta
ilir din anexe.
cu cel din adică 1 ianuarie lumii întregi,

59
de când a fost CIOBA Pentru această curat
creată. înseamnă faptă (luminos).
Naşterea lui cioban40. Dumnezeu l-a
Iisus Hristos pedepsit aspru 30. DECEBAL
are acelaşi 29. DAVID - pe David, care, - rege dac
înţeles, de rege iudeu în pentru a fi DECE-
recreare a antichitate, iertat, şi-a plâns BAL, unde
lumii decăzute. autor al cu amar şi DECE = zece
Hristos a Psalmilor din regret, vreme (numeral) şi
restaurat cele Vechiul Testa- de ani de zile, BAL = alb,
stricate de ment, cel ce fapta cea rea luminos, etc.
oameni de la cade în mare (crimă şi Traducerea ar fi
începutul păcat atunci adulter), până cel de zece ori
creaţiei lumii când ce Dumnezeu i- luminat
până la porunceşte să a iertat păcatul. (înţelept);
naşterea Sa, fie ucis URIE, Toată această sau
prin urmare, hetul (adică, pocăinţă DACE-
trebuia, în chip URIEŞ, getul), sinceră se BAL, unde
nevăzut, să se pentru a-i răpi reflectă în DACE = dacul
nască în soţia acestuia, Psalmii pe care şi BAL = alb,
noaptea cea pe BATŞEBA. i-a scris. blond, bălan,
mai lungă a URIE şi soţia DAVID, în bălai. Tradu-
păcatelor lui erau indo- limba ebraică, cerea ar fi
omenirii, iar în europeni, din înseamnă dacul alb
chip văzut, în neamul geto- conducător (luminos,
noaptea cea dacilor (DAVY). Dacă curat).
mai lungă din (străromâni). scriem însă de
an, adică la BAT-ŞEBA la dreapta la 31. DECENEU
solstiţiul de BAT-ZEBA stânga avem, - mare preot
iarnă. Astfel, BAT-DEBA DIVAD zalmoxian,
creaţia lumii şi BAT-DEVA DIVA-D(A), contemporan
restaurarea ei WATT-DEVA unde DIVA cu Burebista.
au avut loc în FAT(A)-DEVA (DEVA, DECE-
aceeaşi FAT(A)-ZEUA DEUA, DIUA, NEU, unde
perioadă a = fata zeului, DZIUA, DECE = zece
anului, în fata lumi- nii, ZIUA) = zeu, (numeral) şi
aceeaşi zi, la fata zilei, zori sfânt, zi, iar NEU = nou.
solstiţiul de de zi, lumina D(A) = alb, Traducerea ar fi
iarnă. lui Dumnezeu dalb, luminos, cel de zece ori
(se ştie că era strălucitor, pur, înnoit (aluzie
28. CSABA - foarte frumoa- curat. poate la
nume geto-dac să). Traducerea ar fi reformele
preluat de huni. 40
(d)albul zeu moral-
Vezi dicţionarul
CIOBO sau sfântul religioase
sumerian din
anexe.
aplicate tuturor

60
triburilor 33. traco-da- co-
dacice?); DYONISOS - român.
sau zeu de origine DRAGUŞ
DACE- tracică. TRACUS = banchet în onoarea
NEU, unde DYON-I- tracul. învinsului său,
puternicul
DACE = dacul SUS, unde Lisimah. La
şi NEU = nou. DYON = zeu, I 36. această masă,
Traducerea ar = e, este şi SUS DROMIHETE învinşilor li s-au
fi dacul nou = (sus) la cer. S - rege get din pregătit vase,
pahare şi tacâmuri
(aluzie la noile Traducerea ar fi sec. IV Î.Chr. din aur şi argint, în
reglementări zeul din cer (de DROMI- timp ce
aplicate sus) sau zeul e HETES învingătorii, geţii
triburilor sus (în cer). DRUMI- lui Dromihete, în
frunte cu el însuşi,
dacice). HETES, unde mâncau din vase
34. DROMI, de lut şi tacâmuri
32. DINA - DOMOKOS - DRUMI = din lemn. Uimit de
nume propriu nume daco-slav drum, cale, situaţia aceasta,
Lisimah îl întreabă
daco-român. pre- luat de îndrumător, pe regele get
DZINA huni şi călăuzitor şi pentru a se lămuri,
ZINA maghiarizat HETES = geţi acesta din urmă
ZI-NA, prin grafie şi (lor) genitiv, răspunzându-i că
de vreme ce au
unde ZI = schimbarea acuzativ. râvnit la aurul
rădăcina de la accentului. Traducerea ar fi geţilor, îl pot avea,
zeu sau zeiţă DOM-O-COŞ, călăuzitorul nu era nevoie de
(respectiv unde DOM = geţilor. un război, însă
libertatea şi
sfânt, sfântă), casă, biserică Întâmplarea teritoriile ocupate
iar NA = nou, (în limbile cu Lisimah ne de Lisimah, nu pot
nouă. latină şi arată ce fi lăsate fără luptă.
Traducerea ar slavonă; de îndrumător În ceea ce îi
priveşte pe geţi, ei
fi sfânta (zeiţa) exemplu: (întemeietor) pot mânca şi bea
cea nouă; Domul din era Dromihete; din vase de lut,
sau Milano), O = este o pildă nu atâta timp cât sunt
ZINA- sau, ori iar numai pentru liberi şi cetăţile şi
teritoriile lor, sunt
ZENA (în COS-COŞ = poporul său, ci ale lor. La sfârşit,
limba traco- casă, chiar pentru Lisimah şi-a
daco-română), construcţie, străini (pentru recuperat fiul luat
GENA-GINA constructor. Lisimah şi ai ostatetic de geţi,
apoi s-a încuscrit
(în limbile Traducerea ar fi lui şi pentru cu Dromihete, fără
greacă şi dom sau casă, autorii antici a mai ataca Geţia
latină), JENA constructor de greci care au vreodată. Autorii
(în limba domuri (case). relatat această antici au fost
uimiţi de această
slavonă) = întâmpla-re)41. întâmplare,
născătoare, 35. DRAGOŞ - povestind-o mai
41
femeie, soţie. nume propriu După victoria departe, astfel,
sa, Dromihete ajungând până la
organizează un noi.

61
37. este expresia: indo- Africa şi PA =
EMANUEL - „Ecce Homo”. europeanului părinte, tată.
Dumnezeu este sau KAPRO, Traducerea ar fi
cu noi (limba E-MANU-EL, galicului părintele celor
aramaică). unde E = est, GABRO, din Africa.
E-MANU-EL, răsărit, MANU irlandezei Europa poate
unde E = este, = om şi EL = vechi GABOR) să fie leagănul
MANU = om, Dumnezeu sau şi PA = părinte. întregii lumi
EL = pronume EBRO ar mai locuite astăzi?
Dumnezeu. personal, pers. putea însemna Bazinul
Tradus ar fi a III-a singular şi încăpăţânat, Dunării şi al
este om- Tradus ar fi neascultător, Mării Negre
Dumnezeu - în Dumnezeu, om nesupus sunt leagănul
limba de la răsărit precum sunt (căuşul, Cuş-
primordială (a sau El, om considerate, de ul) Europei,
se nota răsăritean. regulă, caprele atunci aici ar fi
asemănarea cu În învăţătura (spre deosebire fost creat Adam
limba română). creştină de oi, care şi aici ar fi fost
De altfel, ortodoxă, supuse şi Grădina
învăţătura răsăritul este ascultătoare!). Raiului, până la
creştină locul către care Traducerea ar căderea în
ortodoxă ne închinăm lui putea fi păcat, aici ar fi
afirmă natura Dumnezeu şi părintele celor trăit toate
dublă a lui facem altarele încăpăţânaţi. neamurile,
Iisus, divină şi în biserici, sau până la Potopul
umană! bazat pe faptul EBRO Universal.
sau că Iisus este EBRU Aceasta explică
E-MANU-EL, numit şi EVRU asemănările
unde E = este, Soarele EV(E)RU dintre limbile
MANU = om, Dreptăţii (în EBER - semitice şi cele
EL = pronume Psalmi, de strămoşul, protoin-do-
personal, pers. exemplu). părintele europene, ce nu
a III-a evreilor (vezi pot fi explicate
singular. 38. EUROPA - în cartea altfel, decât că,
Tradus ar fi continent Genezei, odată, se
este el, omul geografic Vechiul Testa- vorbea o
(fiul omului). a) EVRO-PA ment). singură limbă.
În Sfânta EBRO-PA, Traducerea ar Aceasta ar fi o
Evanghelie, unde EBRO = putea fi explicaţie din
Pilat afirmă capră (cf. părintele celor punct de vedere
despre Iisus: tracicului încăpăţânaţi. religios.
„Iată, Omul” EBROS42, b) EVRO-PA Din punct de
(fiul omului). EFRO-PA vedere
În limba latină 42
Vezi dicţionarul
AFRO-PA, evoluţionist,
tracic din anexe.
unde AFRO = după un

62
cataclism amintirea erau mai mari. împre- ună,
oarecare, „Paradisului Oricât de mari desigur, cu
omenirea a pierdut”, încer- erau diferenţele argumentele
putut când în timp să însă, lingvistice şi
supravieţui revină de unde asemănările n- etimologice
doar în anumite au plecat (ceea au putut fi aduse în
„oaze”, numite ce unele anulate această lucrare,
„CUŞ”, unde grupuri au şi niciodată! precum şi cu
un fluviu, o reuşit să facă Astfel, aşa argumente
câmpie, un lac în perioada numitele istorice şi
sau munţi marilor „împru- muturi arheologice ,
precum şi o migraţii din- lexicale” din fără „cenzură
clima blândă, spre Răsărit, diversele limbi politică”,
temperată au migraţii ce au nu sunt altceva ştiindu-se că
putut întreţine durat peste trei decât vestigii istoria şi
o populaţie milenii). Cât au (comune arheologia sunt
umanoidă, stat în CUŞ tuturor ştiinţele cele
aflată într-un (RAI), evident limbilor) ale mai politizate
stadiu mai vorbeau toţi Limbii Unice şi mai supuse
avansat sau nu aceeaşi limbă. Primordiale mistificării,
de civilizaţie. Cei care au (Adamice) de unde adevărul
Cu timpul, rămas în CUŞ la Creaţie şi este cel mai
atunci când (România de până la uşor de ascuns
condiţiile au astăzi), au amestecarea şi înlocuit cu
permis şi când vorbit în limbilor la minciuna.
oamenii au continuare Turnul Babel Aceasta se
devenit mai limba pe care o (cf. Sfânta întâmplă pentru
curajoşi ca să ştiau din moşi- Scriptură, că nimeni n-a
pornească către strămoşi , iar Vechiul trăit în acele
alte tărâmuri cei care au Testament, timpuri
(poate şi plecat şi-au Cartea istorice, pentru
datorită schimbat limba Genezei, a putea afirma
suprapopulării treptat, capitolul 11, fără greşeală că
CUŞ-ului, în devenind din ce versetele 1-9). aşa s-a
urma naşte- în ce mai Prin urmare, întâmplat şi nu
rilor diferită de nici modelul altfel43!
numeroase), limba vorbită creştin şi nici
grupuri de în CUŞ. Cu cât cel evoluţionist 43
Însă nici dacă
oameni au distanţa nu contrazic ar fi trăit cineva în
început să geografică sau teoria noastră, acele timpuri nu ar
migreze în alte temporală era ceea ce ar putea afirma că e
adevărul obiectiv,
părţi ale lumii. mai mare faţă trebui să fie pentru că şi astăzi
Plecând, de CUŞ, cu atât suficient pentru unii oameni, de
fiecare grup a dife- renţele de a dovedi exemplu, îl plâng
pe Ceauşescu, în
păstrat limbă şi vorbire veridicitatea ei,
timp ce alţii, sunt

63
Un „model unic” al 40. GETUSA -
unic” de istorie istoriei, devine nume geto- 41. GOD -
mistificată, automat o dacic; Sarmise- Dumnezeu, în
alterată, „persona non Getusa = sfatul limba engleză;
convine unor grata”, un vitejilor sau GOTT, în
cercuri „nebun”, ocrotitoarea limba germană.
restrânse de „naţionalist”, cetăţuie. Aşa GOOD = bun,
oameni, care un cum sarmaua bine în limba
vor să conducă „antidemocrat” înfăşoară engleză; GUT,
lumea sau să . Să ne amintim conţinutul, tot în limba
domine mai de calul troian aşa zidurile germană.
uşor popoarele din Iliada! unei cetăţi GUD→GUDE
şi ţările. Cine Două persoane înconjoară şi A, personaj
iese din tiparul i-au avertizat apără pe cei massa-getic
„modelului pe troieni să nu dinlăuntru. (din zona
permită HATUŞAŞ caucaziană)44
bucuroşi că au intrarea calului - capitala G(I)UD(E) =
scăpat de el. Toţi
aceştia au fost
de lemn în imperiului hitit Judecătorul
contemporani cu cetate, CETUCEA (Dumnezeu
Ceauşescu! Prin Casandra şi CETUŢEA care judecă)
urmare, cine are preotul = cetăţuia sau
dreptate? Singurul
răspuns este: toţi
Laocoon. cetate, în limba GODEANU -
au dreptate! Să ne Troienii nu i-au română masiv muntos
imaginăm că luat în seamă; modernă; în Carpaţi
rămân cronici pe Casan- dra sau GODE-ANU =
scrise doar de la
cei care îl plâng pe au considerat-o GETUSA Zeul Anu sau
Ceauşescu. Ce nebună, iar pe (schimbăm pe Bunul Anu
concluzii ar trage Lao- coon l-ar „g” în „j”, ca în G(I)UDE-ANU
un istoric peste fi crezut, dacă „genunchi = = Zeul Anu
500 de ani? Că
Ceauşescu a fost nu-l omorau jenunchi”din Judecătorul
un conducător şerpii veniţi din vorbirea
iubit de popor. Ar mare. moldovenească 42. HAMANN
fi complet adevărat ) - fotbalist
sau, ar fi acesta
adevărul obiectiv? 39. FLACCO, JITOZA german
Răspunsul este, nu, Horatiu JITOAZ GAMAN
deoarece nu este o Quintus - poet (schimbăm pe GĂMAN-
viziune reală, antic latin, de „j” în „v”, ca în nume românesc
completă asupra
vieţii de atunci. origine dacică. „vin = jin”, din
Cam aşa stau VLACO vorbirea 44
lucrurile şi cu VLACU moldove- Drimba,
dovezile de azi din VLAHU, nească) Ovidiu, Istoria
istorie şi culturii şi
arheologie. adică valahul VITOAZ civilizaţiei, vol. I,
Concluziile trase (daco-ro- VITEAZ, în Editura Ştiinţifică
de pe urma lor nu mânul). limba română şi Enciclopedică,
pot fi definitive şi Bucureşti, 1985, p.
modernă.
infailibile. 65.

64
43. IAFET - fiu CIOBAN HOGA-HAGA a genera, a
al lui NOE - localitate în construi.
(vezi Ve- chiul 46. ILEANA Olanda; Traducerea ar
Testament). COSÂNZIAN HOGAŞ - putea fi
IA-FET A - nume nume propriu constructor de
IA-HET propriu. românesc; case.
(H)IO-HET = COSÂNZIAN HAG(I)A- Există un
Io get, adică eu A AGIA = sfânt, nume dac
sunt get. CO-SÂN- în limba grea- COTISO, apoi
(H)IO-GET ZIANA că (AGHIA nume proprii,
(H)IU-ZET CA-SAN- SOFIA = toponime,
(F)IU-SET = DZIANA Sfânta Înţelep- substantive
fiul (urmaşul) CA-SAN- ciune sau comune care
lui Set (Het DIANA, unde PALAS- conţin rădăcina
-Get). Set l-a CO (CA) = ATENA); COT, de
înlocuit pe prepoziţia ca, HAGI = sfânt, exemplu:
Abel în familia SAN = zână, în limba COTESCU sau
lui Adam, după sfântă, zeiţă şi macedoneană; COTISCU,
ce acesta din ZIANA- HOGEA = COCIŞIU,
urmă a fost DIANA = sfânt, în limba COSTEA -
ucis de Cain. Diana, zeiţa turcă; nume proprii;
vână- torii sau UCEA - COTMEANA,
44. IOV - din satelitul Luna. localitate în COTNARI,
Vechiul Traducerea ar fi judeţul Braşov. CUCUTENI –
Testament, din Ileana localităţi;
ţara UŢ (frumoasă) ca 48. KOCSIS - COTEŢ
(CUŢ,CUŞ,HU sfânta (zeiţa, nume geto-dac (COTTAGE =
Ţ,HUŞ) zâna) Diana maghia- rizat. căsuţă în limba
IOB ( Luna) sau în KOXIS engleză),
JOB limba dacică COCSIS. CO(T)CIOAB
GIOB (străromâna), Grupul de litere Ă - construcţii.
CIOB(AN) Ileana ca san „cs” se poate Rădăcina
= cioban. Dziana (Luna). citi şi „ci” iar COS se
„ci” se poate regăseşte în
45. IOVAN 47. KAGA - citi şi „t”. COSMOS, în
IORGOVAN - sfânt, sacru în Obţinem astfel, DOMOKOS
personaj dintr-o limba traco- COTIS, COT- (nume daco-
baladă getică şi cer, IS, unde slav
populară cosmos în rădăcina COT maghiarizat), în
românească. limba sanscrită. (cu variantele COŞCIUG,
IOBAN KAGA COS, CAS, COŞ, CĂUŞ,
GIOBAN KOGA CAT) = casă, CUŞ,
(transformare GOGA - nume locuinţă şi CULCUŞ, etc.
ca în Iupiter - propriu IS(ISA) = apă Rădăcina
Giupiter, etc.) românesc; curgătoare sau CAS se

65
regăseşte în fi, melcişor, materială (eon)
CASĂ, reprezentanţii melcuţ. a lui
CASTEL, (magii, preoţii) Rădăcina Dumnezeu-
CASTRU. religiilor celor MELCHI Tatăl pe
Rădăcina care se închină (MOLCHI- Pământ. În
CAT se află în Dumne- zeului MOLŞI) se acelaşi timp,
CAT - etaj Unic, cu faţa regăseşte în era şi în Cer şi
(inclusiv în către răsărit. numele lui ZA- pe Pământ
limba turcă), în Aceştia se MOLCI (ZA- (precum Iisus
CHATEAU închinau lui MELCHI) şi în care era şi pe
(castel în limba Za-Melc (Zeul numele lui Pământ şi în
franceză), în Melc, MELCHISED Cer, cum zice
CHATEL simbolizat EC (MELCHI- şi credinţa
(castel în limba printr-o ZA-DAC). creştină
franceză spirală). Alte Dacă citim în ortodoxă). De
elveţiană), etc. nume ale Epistola către altfel, şi în
acestui zeu Evrei a Sf. Ap. basmele daco-
49. LANGUE- erau: Dalb-Moş Pavel la române îl avem
DOC - (Moşul Alb) Capitolul 7 pe Dumnezeu-
provincie în sau Zeul-Moş. vers. 1-25, Tatăl, care
Fran- ţa (limba Precizăm că vedem că acest umblă pe
doc adică denumirea de personaj Pământ
dacică, vorbită moş nu are enigmatic al dimpreună cu
în Nordul înţelesul de om Vechiului Testa Sf. Apostol
Italiei şi Sudul în vârstă, ci, în -ment, căruia Petru să vadă
Franţei, limba limba însuşi Avraam ce fac oamenii
vechilor străveche, are i-a dat şi să-i ajute sau
trubaduri de sens de zeciuială, nu să-i îndrepte.
acum aproape înţelept, iniţiat are început al Denumirea
1000 de ani!). într-un zilelor, nici de Melc
LINGUA- domeniu, sfânt sfârşit (este provine de la
DAC, adică sau zeu, preot, chiar viu în asocierea
limba dacică. MAG (MAH- timp ce Sf. Ap. formei spiralei
MOH-MOŞ, Pavel scrie cu cochilia
50. „h” şi „ş” epistola), nu melcului, iar
MELCHIOR - putând să-şi are tată, mamă Spirala este
unul din cei trei schimbe sau spiţă de simbolul lui
Magi (Crai) de locurile între neam şi este Dumnezeu
la Răsărit. ele). Preot al Dumne Unic, Infinitul
(MAG-MOG- MELCHIOR -zeului celui Viu,
MOH-MOŞ = este Prea Înalt Neplictisitor,
mare, moş, în diminutivul de pururi. infinit în
limba preindo- la MELCHI MELCHISED manifestări.
europeană). (MELC), astăzi EC este ADN-ul este
Traduce- rea ar spunem manifestarea spiralat,

66
Galaxiile sunt
urmare, Însuşi
spiralate, etc. 51. MIODRAG 52. MOHACS
Hristos S-a
Aşadar, întrupat, mai - nume sârbesc - localitate în
Melchior este înainte de Naşterea de origine Ungaria.
un ucenic, Sa în Bethleem ca dacică. MO(H)AC
Răscumpărător. Cu
preot al lui alte cuvinte,
MIO- S - este posibil
Zamolxe, Naşterea Sa în DRAG, adică ca unele triburi
putem chiar Bethleem ar fi fost dragul meu sau geto-dace să nu
presupune că a doua Întrupare tracul meu fi pronunţat
după cea de la
era geto-dac stejarul lui
(dacul meu). sunetul şi litera
sau hitit (hetit) Mamvri. De ce nu „h” (ca italienii
de neam. Prin ar putea să se Pământ a lui şi francezii, ai
el, dacii (şi noi întrupeze şi Dumnezeu-Tatăl. căror strămoşi
Dumnezeu-Tatăl în Dealtfel,
ca urmaşi ai persoana lui Dumnezeu-Fiul S-
au venit din
lor) s-au Melchisedec apoi, a întrupat de cel DACIA).
închinat la şi la stejarul lui puţin două ori, iar MO(H)ACŞI
Naşterea Mamvri? Şi, dacă Dumnezeu-Duhul MOACŞI
Avraam înseamnă Sfânt este, prin
Mântuitorului Legea, iar Har, încă prezent şi
(există o
Hristos, iar Melchisedec, azi (deşi S-a localitate în
religia Harul, cum putea întrupat la stejarul judeţul
zalmoxiană era Harul să acţioneze lui Mamvri o dată, Covasna,
înainte de şi în chip de
una care îl Naşterea, Moartea, Porumbel, a doua
MOACŞA)
aştepta pe Fiul Învierea, Înălţarea oară) de ce nu am MOAŞI-MOŞI
lui Dumnezeu lui Iisus şi înainte accepta că MOAŢI-MOŢI
să vină pe de Pogorârea Dumnezeu-Tatăl s- Posibil ca
Sfâtului Duh de la ar putea întrupa în
Pământ să Rusalii persoana lui MOHACS să
mântuiască! De (cincizecimea)? Şi, Melchisedec, şi însemne moşi
aceea s-au cine poate trăi fără apoi, la stejarul lui sau moţi în
creştinat pe de început şi Mamvri, în faţa lui limba geto-
sfârşit, fără spiţă Avraam? Hristos,
nesimţite, de neam, fără ca Dumnezeu, nu dacă-română.
repede şi fără mamă, fără tată, poate avea ca
convulsii grave trăind atât pe Arhetip al Preoţiei 53. MOISE -
strămoşii noştri vremea lui Avraam în veac, un simplu profetul
cât şi pe vremea om, ci doar pe
daco-români45. Sfântului Apostol Dumnezeu-Tatăl. poporului
Pavel? Dacă vom Putem noi oare Israel, autorul
45
Nu trebuie să spune că e un spune ce poate primilor cinci
ne sperie simplu om, s-ar face sau nu, Cărţi ale
interpretarea putea să ne lovim Dumnezeu-Tatăl?
conform căreia de nişte Dacă Melchisedec Vechiului
Melchisedec ar impedimente mari, nu este Întruparea Testament. În
putea fi întruparea cu întrebări din ce lui Dumnezeu- limba ebraică
pe Pământ a lui în ce mai grele, în Tatăl, atunci el nu se pronunţă
Dumnezeu-Tatăl. final afirmând poate fi decât
Sfânta Treime s-a erezii mult mai Dumnezeu-Fiul, MOŞE, în
mai întrupat o grave dacât sau Dumnezeu- limba engleză
dată, lui Avraam, afirmaţia că Duhul Sfânt. Un MOSES.
la stejarul lui Melchisedec este simplu om nu MO(I)ŞE
Mamvri. Prin Întruparea pe poate fi.

67
MOŞE MOŞ-ART (mai ales că înseamnă
MOŞI MOŢ-ART, sunt folosite frumos. În
MOŢI unde MOZ = trei limbi limba veche
Probabil că, în moş, moţ, adică diferite: limba populară
urmă cu cca iniţiat, doctor, dacică-stră- ţărănească
două-trei specialist româna, limba daco-română,
milenii î. Hr., (limba dacică) latină şi limba de exemplu, în
cuvântul MOŞ şi ART = artă. germană. Prin loc de frumos
nu însem- na Traducerea ar fi aceasta, se zicea
deloc un om doctor (iniţiat, purtătorul frumuşeaţă
bătrân, aflat la specialist) în acestor nume →Fru-
sfârşitul vieţii, artă. şi-a arătat, Muşeaţă.
ci, în afară de AMADEUS discret, ascen- MUCŞAT
sensul de AMA-DEUS, denţa sa daco- MOCŞAT
ancestor, mai unde AMA = română, (MOCŞACI
avea un sens iubitor (în educaţia sa- -MOCSACI
mult mai limba latină), latină şi etnia -MOXACI-
adânc, poate DEUS = zeu, sa actuală MOHACI,
chiar mai Dumnezeu germană). localitate în
important, (limba latină). Traducerea ar fi Ungaria)
acela de iniţiat, Traducerea ar fi iubitorul de MOŞAT – a se
autoritate într- iubitor de Dumnezeu din vedea că MOŞ
un domeniu Dumnezeu. tribul lupilor, nu înseamnă
oarecare WOLFGANG iniţiat (doctor, doar iniţiat sau
(specialist sau WOLF- învăţat) în artă sfânt, ci şi
doctor am GANG, unde (muzică). frumos sau
spune azi), de WOLF = lup, bun, ceea ce
la religie, la vulpe (în limba 54. MUŞAT - face ca sensu-
muzică sau în germană), nume propriu, rile dacicului
ştiinţă. Mai asemenea de origine (românescului)
poate însemna dacilor, care se dacică, al unei MOŞ să se
şi înţelept, numeau pe sine dinastii mărească
sfânt, zeu, lupi, iar domnitoare în considerabil!
conducător GANG = grup, Moldova. Astfel,
religios, politic. bandă, gaşcă, Cuvântul bunăoară,
De exemplu: trib. MUŞAT se ZALMOXE
WOLFGANG Traducerea ar fi regăseşte mai poate fi tradus
AMADEUS din grupul des în cel luminos şi
MOZART- (tribul) lupilor. dialectele bun (frumos)46.
compozitor Traducerea aromân, istro-
austriac din tuturor numelor român, 46
Conform
sec. XVIII. are un sens megleno- Noului Testament,
MOZART aparte, ce scapă român, etc. de şi după mărturia
MOZ-ART unei simple la sud de lui Iisus Hristos
(MAŞIAH), numai
MOS-ART coincidenţe Dunăre şi
Dumnezeu poate fi

68
MOŢAT astăzi denumiri BALCIC mare respect
MOŢ - locuitor certe dacice. Exemplele pentru acest
din Munţii De exemplu: pot continua. animal.
Apuseni, urmaş BIXAD Pe hartă găsim
direct al VICŞANI zeci de 57. ORFEU -
dacilor. FOCŞANI localităţi47. personaj
Alături de (VOCŞANI- mitologic.
localităţile BOCŞANI 55. ODIN - zeu ORVEU
MOHACS -BUCŞANI) germanic. ORBEU,
(MOHACI), BOCŞA ADIN = unu adică orb.
PECS (PECI), (FOCŞA = (numeral
SZEGED FOC-CŞA, cardinal) în 58. PALLAS-
(SEGHED), unde FOC = limba slavonă. ATENA, zeiţa
BEKESCSAB foc şi CŞA = Probabil acel înţelepciu- nii,
A ţară, casă. zeu germanic la vechii greci.
(BECHEŞCIO Aluzie la focul însemna BALAS-
BO), viu din Dumnezeu ADINA
SZENTES localitatea unul (se vede VALAS-A-
(SEN- TEŞ), Andreiaşu, jud. asemănarea cu DINA
DEVAVANYA Vrancea). monoteismul VALAS-A-
(DEVAVANIO SUCEAVA dacic şi ebraic). DZINA
= mina zeului, SUCIDAVA VALAŞ-A-
unde DEVA = VÂLCEA 56. OLVIAN - ZINA
zeu şi VANYA (BULCEA) nume propriu VALAH-A-
= mină), TULCEA daco-ro- mân ZANA = zână
BALASTYA (DULCEA) OLBIAN (sfântă, zeiţă) a
(BALAŞTYO OAŞ (OAX- ALBIAN = cel valahilor.
= BALAŞ = OACŞ, unde alb;
VALAŞ = OA = ou şi sau 59. PECS -
VALAH, cu CŞA = ţară, OLVIAN localitate în
rădăcina BAL, casă. ULVIAN Ungaria.
BEL = alb, Traducerea ar fi ULFIAN PEX (PAX, în
blond, bălan, ţara ULBIAN limba latină,
bălai, frumos), primordială ULPIAN, unde PEX fiind o
GYULA (gura raiului). ULV-ULF-ULP formă coruptă)
(GHIULA), PECICA = lup (sau PEŞI
DEBRECEN BALŞ (VALŞ- lupul sau al PECI
din Ungaria, VELŞ-WELSH lupului). Ştim PECE-PEKE,
care sunt = galez din că dacii aveau există o
denumiri daco- Ţara Galilor, 47
localitate în
Vezi în anexe
vlaho-române VALŞ- judeţul Galaţi,
indexul
maghiarizate, VALAŞ- localităţilor din PECHEA).
avem şi în BALAŞ- România ce Aşadar, PECS
România de BALAH = păstrează fidel poate să
vechile denumiri
VALAH) însemne pace
Bun. geto-dacice.

69
în limba geto- KOG-A-ION, pace, în limba Cel căruia i-a
dacă? (cel puţin unde KOG = ebraică şi răspuns a
în limba unor cap, A = al MAN = om, în crezut că acesta
triburi dacice, (geni- tiv) şi limba daco- e numele lui
dacă nu în toate ION = hetită. (deşi el îşi
triburile?) magnific, Traducerea este declinase doar
traducerea fiind omul păcii. neamul şi
60. cap al profesia) şi i s-
RUMMENIGE magnificului, 63. a zis de atunci
, Karl-Heinz - puternicului). SPARTACUS - (Î)SBARDAC
fotba- list ZI-ION = zeul conducătorul US sau
german. puternic unei răscoale a SPARTACUS.
RUMENIHE (magnific) sau gladiatorilor şi
RUMENIŞE = apariţia lui sclavilor în 64.
românul. Dumnezeu aici. Imperiul SUPPILULIU
Şi acest al Roman, de MA - rege hitit
61. SION - doilea nume origine geto- (1380-1346 î.
muntele sfânt este tot de dacică. Hr.)
al iudeilor origine hitito IS-PAR- SUPILU-LIU-
(numele este (geto)-dacică, TACUS MA
complet hitito- deci indo- (I)S-BAR- XUPILU-LIU-
dacic, adică europeană. DACUS, unde M
indo- (I)S = îs, sunt, CUPILU-LIU-
european). 62. BAR = bărbat, MA
a) ZION-DION SOLOMON - războinic şi COPILU-
ZIUN vestit rege DACUS = dac. L(I)U-MA,
ZI-UN, iudeu, cunoscut Traducerea ar fi înseamnă
unde ZI = zeu, pentru îs (sunt) bărbat copilul lui
sfânt şi UN = înţelepciunea (războinic) mama sau
unul, singurul. sa, autor al dac. băiatul mamei
Traducerea ar Pildelor, al Probabil, fiind (FĂT-
fi zeul unic; Eclesiastului şi luat prizonier, a FRUMOS?).
sau al Cărţii fost întrebat
b) ZI-ION, Cântărilor cum îl cheamă. 65. SZABO -
unde ZI = zeu, (cărţi ale Răspunzând cu nume dacic
sfânt şi ION = Vechiului putere, cu preluat de huni.
magnific sau Testa- ment). bărbăţie şi SABO
EON = Numele este de curaj, a zis în SABA (SAVA)
manifestare în origine indo- graiul cel mai ZABA
plan fizic a eu- ropeană curat geto- DZABA
Divinităţii (hitito-dacic) şi daco-român din DAVA
unice, la semită. anii 70 î. de (DEVA),
gnostici sau SALOM- Hr.: „Îs bar(bat) înseamnă zeu
puternic (vezi MAN, unde dac” sau „Îs sau sfânt.
KOGAION→ SALOM = războinic dac”.

70
66. TOMA fi casa (trupul) ULP = Lup(u)- 71. VILMOS -
ALIMOŞ - lui Zalmoxe sau nume propriu. nume geto-dac
personaj din constructor preluat de huni.
baladă (ziditor), 68. URIE, VEL-MOŞ
populară daco- întemeietor, (URIAH în BEL-MOŞ şi
română. preot) al lui limba ebraică) înseamnă BEL
(A)TOMA = Zalmoxe. personaj al = alb, bălan,
indivizibil, Vechiului bălai, blond şi
unicul. MANEA - Testament, de MOŞ = zeu,
TUMA personajul neam hitit. sfânt, iniţiat.
DUMA - negativ al URIAH Traducerea ar fi
nume propriu baladei Toma URIAŞ = zeul (sfântul)
(daco-român şi Alimoş. uriaşul alb (bălai,
francez - Al. MANEA = bălan, blond).
Dumas) omul (păcătos, 69. VALOIS -
DOMA - lacom şi laş) familie nobilă 72. VIOREL
nume propriu, care distruge din care au (VIORICA) -
înseamnă casă (ucide) ceea ce pornit regi ai nume daco-
sau cel ce face nu înţelege sau Franţei. Nume român,
case (în ce nu iubeşte. daco-român înseamnă cel
limbile latină şi transformat cu viaţă sau
slavonă, posibil 67. ULFILA - după pronunţia cea cu viaţă.
şi unele triburi episcop got galică. BIOREL
dacice). (get?), ce a VALOA (BIORICA)
DYMA tradus Sfânta VALOA(H), BIUREL
DIMA - Scriptură în unde „h”-ul (BIURICA),
nume propriu limba goţilor. final nu se unde VIO-
DZIMA ULVILA pronunţă VIU-BIO-BIU
ZIMA ULBILA- VAL(O)AH = viaţă.
SIMA - OLBILA- VALAH
nume propriu ALBILĂ 73. VIRGILIU
SUMA - ULPILA 70. VĂRĂDIA - nume latin,
nume propriu ULPI(L)A- - localitate în înseamnă
SOMA - ULPIA România. bărbat.
trup (în limba (Sarmisegetuza BAR(A)- VYRGILIU
greacă) Regia Ulpia DIA, unde VURGELEU
Traiana! sau BAR(A) = BURGHELEA
ALIMOŞ Ulpius puternic, , nume dacic,
AL(I)MOŞ Traianus, bărbat şi DIA înseamnă
ALMOŞ împărat latin). = zeu, sfânt. bărbat.
(H)ALMOŞ ULP = lup Traducerea ar fi
ŞALMOŞ sau vulp(e). zeul (sfântul) 74. VLAD -
ZALMOŞ- Aşadar, puternic. nume propriu
ZALMOX. ULFILA = daco-român
Traducerea ar ULPIUS = BLAD

71
 BLA- 77. WILHELM protecţie, coif). Dumnezeului-
D(IU), unde - conducător al Traducerea ar fi Tată din Sfânta
BLA = alb şi norman- zilor dalbul Treime
D(IU) = zeu, (la 1066 a (luminosul) creştină.
sfânt. cucerit Anglia acoperământ. Probabil a
Traducerea ar după bătălia de zămisli, cu
fi zeul alb. la Hastings). 78. WOTAN - sensul de a
Dacă citim Norman (adică zeu nordic. crea sau a
BLAD de la normand) VOTAN produce
dreapta la înseamnă om VOTON provine de la
stânga, avem din nord (NOR FOTON = numele acestui
DALB, care = nord şi MAN lumină, în zeu, nume (sau
înseamnă alb. = om). Se limba greacă atribut, mai
considerau (sau particula bine zis) ce
75. VLAICU - urmaşi ai luminii, în înseamnă
nume propriu dacilor. fizica Creatorul.
daco-ro- mân. VIL- cuantică). a) ZA-MOL-
VLA-ICU HALM(OXE) Traducerea ar fi XE(S)
BLA-ICU FIL-HALMOŞ cel luminos. ZA-MOL-XIS
BLA-IHU, FIL-ZALMOS, Posibil să fie Transformând
unde BLA = unde FIL = fiu, un alt nume al „x” în „cs”se
alb, bălan, urmaş, fir şi aceluiaşi unic obţine:
bălai, blond, HALM-HELM zeu ODIN (şi ZA-MOL-
frumos şi ICU- = Zalmoxe, în Vechiul CSE(S)
IHU = eu. Almaş, Testament ZA-MOL-
Traducerea ar Hălmeghiu, YHWH are CSIS;
fi eu (sunt, îs) Călmăţui, diferite nume, apoi „cs” în
bălai. Tălmaciu, Cri- ELOAH- „ce” sau „ci”
sau halma. Tradus ELOHIM, (ca în PAX-
VLAICU = ar fi fiu ADONAI, PACS-PACE
vlaihu sau (urmaş) al lui SAVAOT sau sau LUX-
vlahul Zamolxe; în Noul LUCS-LUCI,
(românul). sau Testament, iar în limba
VIL-VEL-BEL Dumnezeu este maghiară
76. WALLACE = alb, luminos, lumină etc). grupul de litere
- nume propriu bălan, bălai, 79. „cs” se
anglo-saxon, la blond şi ZAMOLXE, pronunţă „ci”)
origine daco- HALM-HELM ZAMOLXIS - obţinem:
român. = protector, Zeu geto-daco- ZA-MOL-
VALAS apărător (vezi tracic, CE(S)
VALAŞ HELM, limba Creatorul lumii ZA-MOL-CIS;
VALAH = germană sau întregi văzute apoi „z” în „d”
valahul. HELMET, şi nevăzute, schimbând şi
limba engleză asemănător lui ordinea
= cască de YHWH sau

72
silabelor, terenurile colindelor
obţinem: fertile, singular „Moş Crăciun
DA-MOL- mănoase, ZALMOXE cu plete dalbe”
CE(S), propice ZALMOCSE sau „Flori
DA-MOL-CIS, agriculturii, din DALMOCŞE dalbe, flori de
MOL-DA- Moldova. Se DALMOŞE măr”; se ştie că
CE(S), mai poate DAL(B)- şi pletele lui
MOL-DA-CIS traduce şi ţara MOŞE = Moş Crăciun şi
Remarcăm câmpiilor. moşul alb florile de măr
silabele MOL b) ZAMOL- sunt albe (în
şi DA ce CSE(S) plural limba română
compun ZAMOL- ZALMOXIS veche,
numele CSIS ZALMOCSIS ţărănească,
provinciei ZAMUL- DALMOCŞIS reminiscenţă a
româneşti CSE(S) DALMOŞIS limbii da- co-
Moldova ZAMUL- DAL(B)- getice, la albul
(MOL-DAVA, CSIS,unde MOŞIS = cel mai pur, cel
ce poate ZAMOL(ZAM moşii albi mai curat se
însemna zeul UL) = pământ, (sfinţii albi) zicea dalb).
mâl-pământ al ţară (cf. 2)Pluralul
câmpiei), ZEMLEA, din 1)DALB-MOŞ moşii albi
precum şi limba slavonă = moşul alb. (sfinţii albi,
silabele CSES şi ZAM, din Este vorba de luminoşi), sunt
= şes câmpie la limba tracă). Dumnezeu- oameni, sfinţi
singular şi Există o Tatăl din Sfânta ce aparţin
CSIS = şesuri, localitate lângă Treime creştină acelei credinţe
câmpii la Arad, care se sau YHWH din precreştine şi o
plural. numeşte ZAM. Vechiul aplică cu
Traducerea ar Să remarcăm Testament48. Se consecvenţă şi
putea fi încă odată poate observa putere (este
câmpiile sau silaba finală uşor vorba de
câmpul zeului CSIS (CIS sau asemănarea credinţa
(sfântului) Mol KIS, care este vedeniei lui monoteistă
sau pluralul de la Daniel cu precreştină
pământurile şes, câmpie). moşul (cel zamol- xiană);
mănoase Există două vechi de zile) acei vestiţi
(mâloase) ale localităţi în alb (părul alb, ktistai sau
zeului România, care curat ca lâna, polistai sau în
(sfântului). conţin această hainele albe). limba daco-
Amândouă silabă: DALB = alb, română
traducerile CIS-NĂDIE se cunosc întemeietori
recunosc un (judeţul Sibiu) versurile (de oraşe sau
fapt TUŞ-NAD 48
de popoare),
Daniel,
binecunoscut, (Judeţul preoţi, călugări
Capitolul 7,
şi anume Harghita) versetul 9.
ai religiei geto-

73
dace, ce trăiau creştinismul stăpân, trupească, cât şi
în munţi, ortodox nu autoritate, una spirituală
departe de putem spune că drept, bun, cu înaintaşii
femei şi care este politeist blând ş.a.m.d. noştri,
nu consumau (cu toată O dovadă ar fi urmându-le
deloc carne, ci multitudinea Moise (în exem- plul
doar lapte, sfinţilor) ci, că limba ebraică întru totul.
brânză, ouă, este o religie se pronunţă Dacă aceşti
peşte, miere, monoteistă (o Moşe); moşi şi
pâine, apă singură MESIA- IISUS strămoşi au
(asemenea Dumnezeire în HRISTOS (în ales, acum cca
călugărilor trei Persoane); limba aramaică 2000 de ani,
creştini orto- tot aşa, nu se pro- nunţă creştinismul
docşi)49. putem afirma MAŞIAH); ortodox,
Moşii albi despre religia Mozart înseamnă că au
precreştini nu strămoşilor (MOZART = ştiut ei de ce.
erau zei din fire noştri geto-daci Moş-Iniţiat în Creştinismul a
ci, prin darul că ar fi fost Artă), etc. fost pentru ei
lui politeistă din Expresia împlinirea,
ZALMOXE, cauza uzuală, moşii şi desăvârşirea a
erau sfinţii existenţei strămoşii noştri milenii de
acelei perioade acestor moşi ne sugerează zalmoxianism,
şi ai religiei albi ci, spunem nu doar linia a fost semnalul
zalmoxiene, că este genealogică că nu mai
asemenea monoteistă. trupească faţă trebuie să
sfinţilor de azi De altfel, moş de înaintaşii jertfească pe
din religia nu înseamnă noştri, ci şi cel mai bun
creştină neapărat o apartenenţa la dintre ei (şi de
ortodoxă. persoana in modul lor de a bună voie),
Despre vârstă (adică fi şi de a gândi, pentru că
bătrân) ci, mai de a fi în Dumnezeu-
49
Iosif Flavius în degrabă, în comuniune cu Tatăl însuşi a
lucrarea acele vremuri ei, moştenind jertfit pe Cel
Antichităţi iudaice,
compară îndepărtate (moş-tenind = mai bun al Său,
comunitatea avea sensul de „ţinând la tra- pe Fiul Său
esenienilor cu cea sfânt, curat, diţia moşilor”!) (Fiu care, tot de
a călugărilor geto- zeu (dar nu un fir roşu bună voie, S-a
daci, raportându-i
la aceştia din după fire), om călăuzitor jertfit pentru
urmă. Procedând de omenie, neîntrerupt, mântuirea
astfel ne arată iniţiat (în orice până la sfârşitul oamenilor şi S-
locul primordial şi domeniu, de la veacurilor. a întrupat, S-a
important în lumea
antică al muzică la Moşii şi făcut om, ca să-
călugărilor daci, religie, etc.), strămoşii noştri i facă pe cei ce-
esenienii fiind maestru, reprezintă atât L iubesc şi cred
comparaţi cu ei şi înţelept (mag), o înrudire în EL,
nu invers!

74
dumnezei după Daniel50 nu pu- singul în judeţul Iaşi
Har, adică tem să-L ar care se numeşte
oameni sau vedem pe Moţca;
sfinţi). DUMNEZEU DAL-MOCŞE sau
De altfel, doar ca pe un DAL-MOŞE d) ZALMOXE
chiar în bătrân (deşi DALMACS
calendarul trupeşte, Daniel DAL-MOŢE E
creştin ortodox aşa Îl vede) ci, DALMACE
avem zile în mai degrabă ca plura -DALMAŢE-
care se pe un simbol al l DALMAŢIA
amintesc Moşii puterii, (numele unei
de iarnă, Moşii autorităţii, DAL-MOCŞIS provincii de la
de primăvară, înţelep- ciunii DAL-MOŞIS Marea
etc., mai ales şi bunătăţii lui DAL-MOŢIS Adriatică);
sâmbăta. Dumnezeu şi sau
Dumnezeu a acest simbol nu c) DAL- e) ZALMOXE
cinstit astfel şi putea fi arătat MOCŞE, unde SARMACS
pe sfinţii mai bine decât DAL = deal şi E
precreştini care în chipul unui MOCŞE, SARMAŢE-
au pregătit Om în vârstă; MOŞE, MOŢE SARMAŢIS-
poporul geto- (noi ştim că (plus formele SARMAŢI -
daco-român în DUMNEZEU de la plural) numele unei
religia nefiind creat, sunt la originea populaţii traco-
zalmoxiană, nu are nici cuvântului moţ scitice din
pentru a putea început, nici (ţărani români, Nordul Mării
primi sfârşit, deci urmaşi ai Negre;
creştinismul timpul nu are dacilor, ce sau
mai târziu prin nici o influenţă locuiesc în f)
propovă- asupra Lui ca Munţii MELHISEDE
duirea Sf. să-L îmbă- Apuseni) şi C - preot
Apostol Andrei trânească, cum tradus ar fi preiudeu şi
(de remarcat ni se întâmplă d(e)alul nonsemit ce l-a
oricum nouă moşilor binecuvântat pe
asemănarea muritorilor). La (moţilor); de Avraam
dintre numele fel şi în religia altfel, în (Vechiul
ANDREI şi precreş- tină Ardeal, este Testament)
numele lunii zalmoxiană. comun să se MELHI-ZE-
decembrie în Revenim la denumească un DEC sau (ZA)-
limba populară exemplele munte (nu prea MELŞI-ZI-
română veche, noastre: înalt) deal. În DAC ce ar fi
ţărăneas- că, judeţul Zamolxe zeu
UNDREA). Covasna este o dac, unde
Chiar în 50 localitate care MELHI-
Daniel,
vedenia lui se numeşte MELŞI-
Capitolul 7,
versetul 9. Moacşa şi una MOLŞI-

75
MOLSE = De asemenea, asemănat (chiar şi cele
Zamolxe - ZA-MOLXE cercului - „cerc înrudite).
Samolse SE- sau ZA- vicios”, iar Cifrele 8, 1 şi
ZE-ZI = zeu, MOLCSE, ZA- Raiul este 10 erau numere
sfânt iar DEC- MELCSE (ZA- spirala veşnică, sfinte pentru
DAC = dac, MELCŞE) mai dar irepetabilă. daci (fără a
luminos, poate fi înţeles Spirala este un exclude
adevăr) şi ca Zeul Melc cerc numerele
MELŞI-ZA- - aluzie la tridimensional, prime, ca de
DAC forma de pe când cercul exemplu, 3, 7,
MOLXI-ZA- spirală a este un cerc 13, 17 etc.).
DAC (ZA- cochiliei bidimensional. Simbolistica
MOLXI-DAC melcului. Aici se vede cifrei 8 este
sau SA- Spirala planul superior interesantă la
MOLSE-DAC reprezintă al spiralei faţă geto-daci, ea îl
adică Zamolxe infinitul de cerc. reprezintă pe
dac); irepetabil spre Colacii de la Zeul Melc
sau deosebire de pomana -Zeul Spirală -
g) ZALMOXE cerc, ce mortului sau de Zamolxe. Cifra
DALMOXE reprezintă la Crăciun şi 8 repre- zintă
(singular) infinitul Paşti, deşi sunt stilizat o
DALMOCE plictisitor, circulari, au Spirală, dar
(singular) repetare spirala pe ei, la dacă răstur-
DALMACI identică la fel şi năm 8-ul, vom
(plural) nesfârşit. Iadul mucenicii (acei avea simbolul
TALMACI(U poate fi covrigi în infinitului, al
) - localitate în forma cifrei opt veşniciei, o altă
judeţul Sibiu. vorbind, sarmale din aluat, miere caracteristică a
Posibil chiar să provină de la şi nucă). Zeului Unic
numele zeului
sarmale Zalmoxe, fără să Zeul Spirală e geto-dac (şi a
(mâncarea tra- aibă neapărat şi o zeul veşnic viu Dumnezeului
diţională daco- legătură ritualică, şi irepetabil, creştin Sfânta
română din foi dar la fel de original, Treime).
adevărat,
de varză sau de denumirea neplictisitor, Aşadar, unele
viţă de vie, cu sarmale poate fi neschimbat şi din trăsăturile
carne) să aibă o relaţionată şi care nu se de bază ale
legătură printr-un ritual învârte în gol Zeului Unic
strict legat de zeul
etimologică sau Zalmoxe. Oricare fără sens, la dacic sunt
rituală cu variantă poate fi nesfârşit. Dacă irepetabilitatea,
Zalmoxe51. adevărată, inclusiv privim Natura, unicitatea şi
ambele în acelaşi vedem o mare veşni- cia.
timp. Cu
51
Aici nu ne exactitate, nimeni varietate de Toate, sau
putem pronunţa, nu poate şti fără vieţuitoare de o aproape toate
din păcate. Este la dovezi extraordinară turlele
fel de probabil ca, suplimentare în diversitate bisericilor de
etimologic acest sens.

76
mir sau ziua întăi) va fi se exclud una dănţuieşte, iar
mănăstireşti sfântă” (se pe cealaltă! în Vechiul
din România referea la SARABA Testament este
au forma perioada de posibil să fie amintit
octogonală. după Învierea titlu regal episodul unui
Unele nume lui Hristos). La sau/şi religios. dans ritualic în
proprii sunt fel, Sfinţii BAS-SARABA care
legate de Părinţi vorbesc ar fi Mai protagonist a
simbolul cifrei despre veacul marele fost împăratul
8, cum ar fi: al optu- lea, preoţilor sau David.
MENUMERO ultimul din Marele preot.
UT = Me Istoria În cultul 80. ZÂNĂ -
Numer Ovt omenirii, care religios era şi persoană cu
(numărul meu, va fi veşnic şi un dans puteri
opt); AHTUM în care nimic ritualic numit supranaturale.
= Aht Om necurat nu va sarabă. În ZANA
(Omul Opt); intra52. zilele noastre, SANA-
OTTO = opt. Astfel, la români s-a SAN, unde
Vlad Ţepeş ambele forme, păstrat doar SAN, cu fem.
avea pe boneta ZAMOLXE - numele nu şi SANA = sfânt,
lui o stea cu opt Zeul Melc funcţia şi rolul sfântă, (de
colţuri. Într-un (spirală, infinit, său şi anume exemplu,
mormânt din irepetabil, unic, sârba. Această Sânpetru,
Dobrogea s-a viu) şi denumire nu Sântoader,
găsit ZALMOXE - are nimic în Sânnicolau
reprezentarea Zeul Moş sau comun cu Mare,
unui cerb cu 8 Dalbul Moş poporul sârb, Sânmedru,
picioare, datat sunt perfect dovada cons- Sântă Maria,
cu şapte valabile şi nu tituind-o etc., în limba
veacuri înainte existenţa unui română veche,
de Hr. Oamenii dans popular cu ţărănească).
52
de ştiinţă văd în Cărţile de o denumire
acest cerb magie şi similară în 81. ZENOVIA
numerologie spun
reprezentarea că octada (cifra Spania (ZENOVIU) -
lui Saraba, „8”) simbolizează medieval-
Preotul-Rege al sfârşitul unei barocă şi
religiei geto- etape şi începutul anume
alteia, mai
dacice. Cifra 8 simbolizează Sarabanda. Şi
este interesantă judecata şi în cultul creştin
şi în Vechiul pedeapsa sau ortodox avem
Testament, recompensa în dansuri
urma judecăţii,
unde mai înseamnă ritualice,
Dumnezeu moartea şi viaţa anume la Taina
spune că „ziua sau învierea şi Sfintei Cununii
perfecţiunea şi
a opta (adică - Isaiie
stabilitatea.

77
nume proprii sfânt şi NOVIA CIR(E)
daco-române. (NOVA-NOA) AŞE(S)
a) ZENO-VIA = nou. CIREA
GENO- Traducerea ar fi ŞE = cireaşă
VIA zeul nou.
GENO- Posibil ca acest b)
BIA, unde nume să fie ZYRAXES CAPITOLUL
ZENO creştin, arătând GURA IV
(GENO) = a „noutatea -CŞES = gura
naşte, a genera credinţei” şesului
(ZENO este în apărute în lume GURE
limba daco- şi a învăţăturii Ş = vorbăreţ ALTE
getă, GENO ei, precum şi DENUMIRI,
este în limbile „Zeul cel Nou” CUVINTE
latină, greacă şi al ei, Iisus OBIŞNUITE
slavonă. În Hristos (şi asta
slavonă se spusă în limba
pronunţă dacilor,
JENO-JENA şi strămoşii 1. ADĂLMAŞ
mai înseamnă noştri!) - băutură
femeie, soţie) şi servită după o
VIA(BIA) = 82. ZOTICOS învoială, ca
viaţă (BIA, - martir creştin pecetluire a
probabil în din Dobrogea, unui contract
limbile geto- în veacul al III- verbal efectuat
dacă şi greacă, lea d.Hr. între două părţi.
VIA în limba a) ZOTICOS A-
latină). GOTICUS- DALMAŞ
Traducerea ar GETICUS A-
fi născătoare (Getul) DZALMOŞ
de viaţă, adică A-
femeie. Vezi b) ZOTICOS ZALMOŞ
asemănarea cu DZOTICOS A-
numele DZOCICUS ZALMOX(E),
oraşului DACICUS unde A =
GENOVA- (Dacul) (dativ, genitiv)
GENOA! (a) lui şi
sau 83. a) ZALMOXE =
b) ZE-NOVIA ZYRAXES - zeul unic
GE- nume propriu suprem la
NOVA(GE- geto-dac. daco-geţi.
NOA) SIRAC Traducerea ar fi
ZI-NOVIA, SES (în faţa) lui
unde ZI (ZE- SIRAŞ Zamolxe
GE) = zeu, E(S) (facem

78
afacerea) sau străromână binecuvânteze, şi neamul, dacă
(suntem) a(i) (daco-româna). ca întâi-născut ne vom uni cu
( lui) Zamolxe; AILLE = ce era, toţii eforturile,
sau usturoi, în binecuvântările nemailăsând să
A-DAR- limba franceză le-a primit fie singuri
MOŞ, unde A = ALLIUM = Iacov şi nu el, izolaţi şi uşor
(genitiv, dativ) usturoi, în deoarece îşi de învins, pe
al, ai, DAR = limba latină. vânduse toţi cei ce vor
dar sau Şcoala dreptul de să facă ceva
închinare, Ardeleană, cu întâi-născut. bun.
onorare a preoţii şi Dacă, în loc
cuiva, şi MOŞ episco- pii să emigrăm, 5. A IUBI -
= strămoş, greco-catolici, am munci să ne limba daco-
sfânt, frumos, a lansat un refacem ţara un română
bun. mesaj foarte colţ de Rai, aşa (L)IUBI -
Traducerea ar clar pentru cine cum a fost la limba slavonă
fi a da (dar, ştie să vadă început, acest LIEBE -
închinare) printre rânduri, lucru ar fi limba germană
Moşului şi anume: dacă plăcut înaintea (LOBE)
(moşilor). vreţi să vă lui Dumnezeu, LOVE -
recăpătaţi a sfinţilor, a limba engleză
2. (A) AVEA istoria, limba, moşilor şi AMA -
- limba română ţara, trebuie să strămoşilor limba latină
(TO)(H)AVE - fiţi uniţi cu noştri daco-ro- (K)AMA -
limba engleză Roma, şi să mâni. Desigur, limba sanscrită
HABER acceptaţi că nu va fi uşor,
E - limba latină sunteţi urmaşii dar este o 6. BA - formă
HABEN coloniştilor datorie, o de negaţie în
- limba romani (ca obligaţie, nu limba geto-
germană limbă şi neam). pentru daco-română
AVOIR Esau din strămoşi, ci (similar cu nu).
- limba Vechiul pentru urmaşi. PA
franceză Testament şi-a Nu trebuie să PA(S)
vândut dreptul uităm cine PAS - negaţie,
3. (A) FI - de întâi-născut suntem! Să ne în limba
limba română fratelui său, învingem franceză, nelip-
(TO) BE - Iacov, pentru apatia şi sită (non poate
limba engleză că, flămând complacerea în lipsi). Provine
BI fiind, credea că ideea că nu din limba
VI totul în lume se putem face română, de la
FI reduce doar la nimic. Putem francii (geto-
mâncare (sau face totul dacă dacii vrân-
4. AI = usturoi bani), iar când ne reamintim ceni) veniţi din
în limba tatăl său a vrut istoria, Vrancea.
să-l credinţa, limba

79
7. BABA - anglo-saxone). un sens (de BESSI-
femeie (bărbat, Traducerea ar fi bărbat sau de LEUS, unde
mai rar) în bărbat războinic). BESSI =
vârstă. În limba războinic. În Astfel, în acest neamul tracic
daco-română limbile vechi se exemplu, al bessi-lor şi
avem, de foloseau adesea repetarea LEUS = leu.
exemplu: silabe identice silabei BAR Traducerea ar fi
BABA repetate (ma- exprimă leul (puterea)
DOCHIA - ma, ta-ta, le-le, necesitatea de a bessi-lor sau
adică, bătrâna ne-ne, ba-ba, reda clar, fără bessi-i cei
Dacie, etc.); vestigii echivoc, două puternici şi
BABA ale acestui tip sensuri sau, curajoşi
NOVAC - de vorbire se mai precis, un precum leul.
căpitan al mai găsesc substantiv
Domnitorului doar în dimpreună cu 10. BIO =
Mihai Viteazu. limbajul adjectivul său. viaţă, în limba
În limba copiilor şi, greacă
slavonă BABA ocazional, în 9. BAZILICA - VIU = (în)
= femeie în unele cuvinte casa viaţă, limba
vârstă. vechi. împăratului, daco-româ- nă.
Subliniem Uneori, palatul A FI, (să)
încă o dată, că aceste silabe (ulterior, cu FIU→ VIU = a
nu este vorba identice puteau sensul de exista, a fi
de un avea sensuri biserică). viu(!).
împrumut din sau înţelesuri BAZ-ILI- VIV = (în)
daco-română uşor diferite, ca C(Ş)A viaţă, limba
sau invers, din în barbar. BESS(I)- latină.
slavonă, ci de Rădăcina BAR ILI(RI)-C(Ş)A, JIV = viaţă,
existenţa unui era sinonimă cu unde BESSI = limba slavonă.
fond de cuvinte bărbat sau neamul tracic
comun, rămas războinic, însă al bessi-lor, 11. CAP -
ca vestigiu din în acest caz, ILI(RI) = iliri, limba română
limba repetarea iar CŞA = KOPF -
protoindo- silabei BAR ne casă, ţară. limba germană
europeană. arată că erau Traducerea ar fi CAPĂT -
denumite ţinutul besso- limba română
8. BARBAR – ambele sensuri ilirilor. KAPUT -
sălbatic. ale silabei (şi VASILE limba germană
BAR-BAR, bărbat, şi provine din
unde BAR = războinic) BASILEUS = 12. CHIP - faţă
bărbat, pentru a nu fi împărat, în (chip de lut- M.
războinic creată o limbile tracică Eminescu,
(BAR-VAR- confuzie şi să şi greacă. Luceafărul)
WAR = război, credem că ar fi BASILEUS CHI-P
în limbile denumit doar KI-P

80
 CHIUP - vas căsuţă, în foloseau DA(VA)
de lut limba engle- ză adverbul de DA(U)
CHI-UP sau coteţ) şi mod, ITA. DZAU-
KI-UP, CIOABĂ = ITA ZAU-ZĂU =
unde KI = zeiţa cioban. (I)-TA - apoi, zeu, sfânt
Pământului, Traducerea ar fi după căderea sau
soţia lui ANU căsuţă „i”-ului, „t”-ul SI =
(la vechii ciobănească. va fi înlocuit de afirmaţie, în
sumerieni). litera şi sunetul limbile italiană,
Câteva 14. „d”53. franceză.
exemple COPÂRŞEU - DA = alb ZI = zeu,
edificatoare: sicriu (conform sfânt, suflet
AN+KI = COPAE- DALB), lumi- (conform cu
ANKI sau Cer- RX(EU) nos, curat, pur, limba
Pământ sau COPAE- adevărat, sumeriană54),
fiinţă umană la R(E)X, unde sfânt-zeu unitate
vechii COPAE = (conform astrono- mică-
sumerieni. copaie, albie DEVA-DAVA - calendaristică
ANKH = de lemn şi REX limba geto- (zi).
Crucea Vieţii la = rege, nobil, dacică.) DI(U)
vechii egipteni, taraboste, în DE(U)-
având forma limba latină. 53
Vezi tabelul de DZEU-ZEU-
literei „T”, cu Traducerea ar fi transliterare de la ZĂU
un cerc copaie regală. începutul lucrării. DE(O)
deasupra. Ştim că Înlocuirea DIEU = zeu,
sunetului şi literei
ANCA - nume nobilii geto- „t” cu litera „d” în limba
geto-daco- daci erau este similară cu franceză.
român, ce înmor- mântaţi, cea care se petrece
înseamnă viaţă pe când în exemplul 16. DRAG-
următor:
sau poate chiar oamenii simpli pronumele DRAGOSTE =
prima fiinţă sau săraci erau personal, persoana iubire
umană, în incineraţi. a II-a, singular, în TRAG
tradiţiile Copaia regală limba germană TRAK
este du, iar în
străvechi ale (nobiliară) era limba română este (TRAC) = din
poporului sicriul din tu. Putem observa neamul tracilor
nostru. lemn, în care că, în esenţă, cele (conform cu
erau îngropaţi două cuvinte din limba germană
cele două limbi
13. aceşti sunt identice, unde, de
COCIOABĂ - tarabostes. diferind doar exemplu, în
căsuţă pronunţia primei Guten Tag, g-ul
dărăpănată. 15. DA - consoane. La fel s- de la sfârşitul
a întâmplat şi în
CO(T)- afirmaţie daco- cazul adverbului cuvântului tag
CIOABĂ, unde română ( pre- de mod da, din 54
Vezi dicţionarul
COT = casă (v. luată şi de limba daco-română
şi ita, din limba sumerian din
COTTAGE = slavi). Latinii anexe.
latină.

81
se pronunţă TRAC dacică, care ION -
„k”, adică tak); TRAG înseamnă aşadar, numele
sau („g”-ul se poate tracul, cel ce de Ion, sim
DRAG transforma în trăieşte sau cel -boliza pentru
TRAG „z”, ca în treaz, atent. protoindo-
TRA(G)H, GENES- europenii
unde grupul de ZENES = 17. ELF, carpato-
litere „gh” nu geneză) (ELFI) - danubieni una
se pronunţă TR(E)AZ personaj din formele de
nici „g”, nici - atent, sculat fantastic (de manifestare ale
„h”, ca în din somn. origine geto- divinităţii
exemplul DRAGO dacică, preluat supreme unice.
VITĂ = STE = trăieşte de nordici) KAGAION sau
G(H)ITĂ (în TRA(G)E ELV KOGAION se
vorbirea STE ELB (râul poate traduce şi
ţărănească) ci TRĂIEŞT ELBA = prin KAGA-
„i”. Exemplu: E ALBA) ION sau
AGHIASMĂ, a) DRAGOŞ ALB, KOGA-ION şi
în Banat se zice DRAGUS (ALBI). Aceste ar însemna
AIASMĂ, TRAGUS personaje KAGA =
astfel că grupul TRAGUS(TR fantastice erau consacrat,
de litere „gh” AGHUS) luminoase, sfinţit, dăruit şi
se mai poate TRACUS = strălucitoare, ION =
transforma în tracul albe! manifestare a
„i”. divinităţii
TRAI = a b) DRAGOŞ 18. EON - supreme unice.
trăi, a fi viu. Şi DRAGUS Fiecare dintre Traducerea
în limba TRAIUS = multiplele finală ar fi
germană avem cel viu, cel emanaţii, dăruit
cuvinte foarte treaz-atent, cel ipostaze, forme (consacrat,
asemă- nătoare ce trăieşte de manifestare sfinţit) lui (de)
care înseamnă ale divinităţii Dumnezeu.
iubire şi viaţă. c) DRAGOŞ supreme unice, Frumos nume
LEBEN = DRAGUS la filosofii avea muntele
viaţă, trai ZRAKUS - gnostici55. sfânt al geto-
LIEBEN = („z” se poate dacilor!
iubire, transforma în 55
Coteanu
Rămâne de
dragoste. La „g” ca în Ion, Seche văzut cine a
fel şi în limba ZENES- Luiza, Seche folosit pentru
engleză: LIFE GENES = Mircea, prima oară
= viaţă, trai geneză) Dicţionarul acest nume,
explicativ al
LOVE = GRACUS limbii române, geto-dacii sau
iubire, GRACCUS - Editura
dragoste nume latin, de Academiei România,
Republicii Bucureşti,
sau origine traco-
Socialiste 1975, p. 301.

82
Vechiul şi Noul vorbă de la o limbă la
cuvântul din limba înlocuiesc
Testament alta!!
care îl posedă; 2) nejustificat,
biblic. aduci cuvinte din cuvinte ce există în Fiecare din
alte limbi dintr-o limba română. Aici aceste limbi
19. FRATE - lene spirituală, e un alt fel de este de sine
lene ce te face snobism, cel al
limba română incapabil să-ţi semidocţilor, care
stătătoare,
FRATER - cunoşti limba cred că în acest neavând nevoie
limba latină maternă suficient mod arată cât de de lexic din alte
FRERE - de bine pentru a cool sunt, cât de limbi. De
găsi cuvântul sophisticated sunt,
limba franceză necesar în propria- cât de very educaţi
asemenea, nu
BRATÎI - ţi limbă. Dacă nu e sunt. mai este nevoie
limba slavonă lenea spirituală, e Când găsim de romanizarea
(VRATÎI- snobismul care te cuvinte sau latinizarea
face să te ruşinezi asemănătoare în
FRATÎI) de cuvintele limbii fondurile
nici unui popor
BROTHER tale. De exemplu, principale de de către
- limba engleză francezii zic pre cuvinte ale mai Imperiul
BRUDER - limba lor la cur, multor limbi nu colonizator-
„cul”, iar mai poate fi
limba germană. articolului de invocată
globalist-
Se vede lenjerie intimă ce asemănarea prin civilizator
limpede că îmbracă „fundul” adiţia de roman pentru a
limbile îi spun culotte. În neologisme sau explica
limba rommână, împrumuturi.
franceză, latină, acelaşi articol de Fondurile prin-
asemănările
galică, daco- lenjerie se numeşte cipale de cuvinte dintre aceste
română, chilot, pentru că ale limbilor limbi. De altfel,
slavonă, era „ruşinos” să se reprezintă fonduri este mult mai
numească curar cu inerţie foarte
engleză, sau fundar, aşa că mare, care greu greu de
germană (fără a s-a preluat, ca acceptă primirea explicat cum
aminti şi limba neologism, de neologisme şi, Imperiul
sanscrită), au termenul francez în general, Roman a reuşit
culotte - suna mai neologismele intră
un fond comun puţin ruşinos. în fondurile să „latinizeze”
indo-euro- Noroc că tehnice sau o Europă
pean56. Nici francezilor nu le-a ştiinţifice de întreagă, mai
fost ruşine să-şi cuvinte, foarte rar puţin Peninsula
folosească în lexicul principal
56
Neologismele termenul derivat al unei limbi. Un Italică, unde se
apar într-o limbă din limba proprie, neologism intră în
din două mari astfel că am putut fondul principal de principal de
motive, (nu ştim împrumuta de la ei cuvinte doar prin cuvinte francez,
care prevalează): un cuvânt, care să distrugerea masivă englez, german sau
1) dintr-o nevoie nu ne ruşineze aşa a vorbitorilor italian. Singura
strictă de a denumi cum s-ar fi acelei limbi (adică explicaţie pentru
un obiect, un întâmplat în cazul prin holocaust sau asemănarea unor
fenomen, un cuvântului derivat migraţii masive), cuvinte este faptul
concept inexistent din limba proprie. ori noi ştim, de că toate aceste
până atunci în Cam la fel se exemplu, că slavii popoare au un
limba respectivă şi, întâmplă şi azi cu nu au penetrat strămoş lingvistic
neavând alt termen neologisme ca: vestul Europei ca comun, acea limbă
la îndemână, se job, brand, week- să poată influenţa unică protoindo-
împrumută end, etc., ce masiv fondul europeană.

83
găsesc cel puţin GALBEN VOR-BOR- traducerea ar fi
15 dialecte - limba română BUR = movilă (tumul)
complet GELB(EN puternic, la moartea
diferite între ) - limba bărbat. omului.
ele, având germană; Traducerea ar fi
foarte puţine sau apă ce curge 24.
asemănări cu GIALLO - (iese) cu putere MOŞTENITO
limba latină (ca v. mai sus (presiune). R
de altfel şi G(I)ALU MOŞ-
restul Europei GALV 22. MILK - TENITOR,
aşa-zis GALB(E lapte, limba unde MOŞ =
„latine”), dar N) - limba engleză sfânt, zeu,
foarte română MILCH - strămoş,
asemănătoare GELB - lapte, limba pământ,
cu limba daco- limba germană. germană tradiţie,
română veche M(A)LAC frumos, iar
(sau limba 21. IZVESTIA O - lapte, limba TENITOR =
română = scânteie, în slavonă, rusă ţinător,
ţărănească limba rusă. (M)LACT păstrător.
veche). IZ- O - lapte, limba Traducerea ar fi
VEST(I)A, latină păstrători
20. GALBEN - unde IZ-IZA = (GA)LACT (ţinători) de
limba română a curge, apă O - lapte, limba tradiţii,
YALBEN curgătoare, a greacă pământ şi ţară
(ca în GARD - genera, şi sau următori
limba română VEST(I)A = 23. MORMAN fideli ai
şi YARD - foc (la traco- - ridicătură de înaintaşilor.
limba engleză). daci) sau zeiţa pământ.
YALVE(N) VESTA MOR- 25. NOUA -
YELVE (curata, pura, MAN, unde diferit de vechi
YELUE fecioara, de MOR = mort, (limba daco-
YEL(O)UE unde şi latinii moarte şi română).
YELOU(E) numeau pe MAN = om. NOVA -
YEL(L)O preotesele Traducerea ar fi limba latină.
W - galben, în fecioare care (făcut-ridicat) NOVAIA
limba engleză; slujeau la la moartea (Zemlea) =
sau temple omului; (pământul)
GIALLO - VESTALE). sau nou, în limba
galben, în Alt exemplu: MORMÂNT rusă.
limba italiană IZVOR - MOR-MAN-T, NOVOSTI
YALLO limba daco- unde MOR = = noutăţi, în
YELLO(W română mort, moarte , limba rusă.
) - galben, în IZ-VOR, MAN = om şi
limba engleză; unde IZ = v. T = tumul.
sau mai sus, şi Atunci

84
26. NEA - format NOCTE - părinţilor,
zăpadă, limba românescul limba latină strămoşilor.
daco-română REA (adică NOHTE PATRIE
NIX, REGE). NACHT - BATRIE-
NIVIS, în Adevărul e limba germană BĂTRÂN =
limba latină că în limba NIHTA - patern, părin-
NEIGE, în franceză chiar limba greacă tesc;
limba franceză. se spune NIGHT - PATER =
În aceste NEIGE, la limba engleză BATER –
exemple nu zăpadă, iar în NOCI - VATER
vedem nici o limba spaniolă limba rusă -VATRĂ.
legătură logică, se spune NOCES - VATRIE-
lingvistică, REAL, la limba spaniolă VATRĂ-
fonetică prin REGAL. Se VATER
care s-ar putea pare că legile 28. POTECĂ - Aşadar, daco-
explica fonetice ale cărare, cale românescul
satisfăcător latinizării au (limba daco- VATRĂ-
transformările funcţionat mai română) PATRIE şi
fonetice din bine în limbile POT-ECĂ germanul
latinescul NIX, franceză şi PAT-ECĂ VATER sunt
NIVIS, în spaniolă decât PATH - înrudite
daco-românul în limba potecă, cale, etimologic,
NEA. română. drum (limba având origine
De Verbul daco- engleză) comună şi
exemplu, REX- român A PATH.H - acelaşi înţeles.
REGIS din NINGE este drum (limba Daco-
latină a format asemănător cu sanscrită57) românescul
prin NIGE-NEGE VATRA ştim că
„latinizare” (presupus a fi 29. PATRIE - nu are doar
românescul cuvântul germanii îi zic, sensul de loc
REGE (şi format după VATERLAND, în care arde
sanscritul legile latini- adică, ţara focul, ci are şi
RAJA!). zării). Poetul părinţilor, sensul poetic,
Urmând român Ion strămoşilor. figurat, de loc
aceleaşi legi Barbu, în cele- PAT(E)RIE, de origine, loc
fonetice de bra sa poezie, unde de formare.
„latinizare”, are un personaj PATERIE- Sintagma,
înseamnă că feminin numit PATER (în „vatra satului”,
latinescul NIX- (lapona) limba latină nu are
NIVIS a format ENIGEL- înseamnă tată- niciodată
în limba (E)NIGE(L). părinte) = sensul de „loc
română NIGE- însemnând în care arde
NEGE (adică 27. NOAPTE - locul sau ţara focul satului”,
NEA) sau limba română 57
ci are
Vezi dicţionarul
REX-REGIS a întotdeauna
sanscrit din anexe.

85
sensul de comunităţi, BELL celor două
„locul central, care ştia că , BELLUM = cuvinte (sântă
de origine, al aparţine unei război, în şi sviatî) a dat
primei case ce familii vii, limba latină. în limba
a fondat satul mari, unite, română
respectiv”, iar compusă din 31. ROŞU - modernă
sensul decedaţi şi vii limba română termenul de
adevărat, ce s-a deopotrivă. ROT - sfânt. Limba
pierdut în mii De limba germană geto-dacă
de ani, era că asemenea, ROUGE - (străromâna)
acel sat „se înrudirile limba franceză avea termenul
clădea pe etimologice ROSSO - san-sân pentru
temelia dintre, bătrân- limba italiană masculin şi
strămoşilor, vatră, vatră- sana-santa-
părinţilor, cu patrie, bătrân- 32. sânta pentru
binecuvân- patrie, bătrân- SANSCRITĂ, feminin, limba
tarea lor, în veteran, vatră- limba română
amintirea lor şi patrie, nu sunt SAN- modernă are
prin protecţia întâmplătoare, SCRITĂ, unde sfânt pentru
lor”. Era nu sunt SAN = sfânt şi masculin şi
legătura clară, coincidenţe, ci SCRITA = sfântă pentru
indiso- lubilă, a ne aduc scriere, scrisă feminin.
continuităţii mărturii tulbu- (participiu) sau De exemplu,
dintre trecut rătoare despre, scrisa (verb denumiri de
(moşii şi cine erau substantivizat, localităţi sau
strămoşii), strămoşii ca în zicerea sărbători în
prezent (cei ce noştri, cum sau facerea). limba daco-
întemeiau satul gândeau, ce Traducerea este română adică
în numele gândeau şi scrierea sfântă în limba
strămoşilor şi simţeau. sau scrisa străromână sau
cu s(f)ântă sau limba veche
binecuvântarea 30. RĂZBOI - sfânta ţărănească:
lor) şi viitor limba română scriptură (în SÂNPETRU,
(urmaşii care se RAZ-BOI limba italiană SÂNGEORZ,
raportau şi ei la RAZ-VOI se zice sacra SÂNNICO-
predecesorii VOIN scrittura). În LAU, SÂNTA
lor, moşii, A = Război, în limba română MARIE,
strămoşii şi limba rusă veche, SÂNNICOARĂ
părinţii). Astfel, (VOINIC = ţărănească, , SÂNANDREI,
acest arbore războinic). exista termenul SÂNMEDRU,
genealogic, RĂZBEL = sân-sântă SÂNTION, etc.
fără nume şi război, în înlocuit ulterior
spiţe asigura limba română de slavonescul 33. SÂRBĂ -
identitatea RAZ-BEL sviatî. dans popular
acelei Combinaţia daco-român.

86
Provine de la România,
cuvântul daco- sârbă. Această
românesc denumire
saraba, dans coruptă a creat
religios, dansat confuzii
la privind
iniţierea/aleger originea
ea unui nou dansului şi
rege sau mare anume, că ar fi
preot, SARAB venit din
(Bas-Sarab = Serbia. Dacă
Mare Sarab nu am fi avut
(preot)→ un dans similar
Basarab care în altă parte a
era mare preot Europei, venit
şi rege al daco- de la geţii
geţilor). În noştri, nu am fi
Spania, putut astăzi
sarabanda a afirma cu
devenit un dans certitudine, că
popular, nu Serbia e
compozitorul locul apariţiei
german Johann acestui dans, ci
Sebastian Bach România.
introducându-l
în Suitele sale
pentru
violoncel solo.
Explicaţia ar fi
că geto-dacii,
întemeind
dinastia regală
spaniolă (de
origine gotică-
getică), au adus
cu ei şi dansul
SARBA-
SARABA. În
timp, pronunţia
originală a
denumirii
dansului s-a
corupt,
ajungând azi să
fie numit, în

87
 ANEXE

Dicţionar ilir

Illyrian Glossary58
Illyrian Language
Sources
Glossary
More information

Sources:

1. Neroznak, V. Paleo-Balkan languages. Moscow, 1978.

2. Katicic, R. Ancient Languages of the Balkans. The Hague, 1976.
3. Fasmer, M. The Etymological Dictionary of the Russian Language. Moscow, 1986.

Glossary:
Illyrian
Indo-European

alt- (a stream) (in Altus - a hydronym)

ap- (water, river) *Hap- 'water', 'river'
barba- (a swamp) (in Metubarbis - a toponym) Albanian berrak (swampy soil),
Sanskrit barburam (water), Greek borboros (slime)
benna (a woman) - Messapic *gwen- 'woman'
bra' (brother! (vocative)) *bhra'te'r 'a brother'
brisa (husks of grapes)
can- (a dog) *kwon- (a dog)
cleves- (famous) (in Vesclevesis - a personal name) *kleu- (to hear, to listen), Latin
clarus (famous), Greek kleos (fame)
Daunus (wolf ?) *dhaw- 'to suppress, to kill'
kork-, kerk- (an oak ?) (in Korkura, Kerkura - a place name) Latin quercus 'oak',
Venetic Quarqueni
lugo- (a pool)
mag- (great) *meg- (great)
mandos, mannus (a small horse) Breton menn (a small animal), Latin mannus (a
Gaulish horse)
Menzanas (a god to whome horses were given) - Messapic see mandos
metu- (between) (in Metubarbis - a toponym) *medyo- (medium, between)
oseriates (lakes) Slavic *ozero (a lake), Lithuanian ez'eras (a lake)
58
http://indoeuro.bizland.com/project/glossary/illy.html, 12 iulie 2012.

88
plo- (strong, powerful) *plu- (numerous)?
rinos (clouds)
sal- (salt) (in Salapia - a river name)*sal- 'grey' dirty, salt
sybina (a spear)
tertigio (a merchant) Slavic *türgü (a market), Lithuanian tirgus, Albanian trege"
(a market)
teuta- (people, a tribe) "European" *teutá- (people, a tribe), Oscan touta (a tribe),
Gaulish teuto- (people)
ves- (kind, good) (in Vesclevesis - a personal name) *wesu- (good, kind)

More information:
Balkan languages
Indo-European Chronology (Balkan)

Dicţionar tracic59

59
http://indoeuro.bizland.com/project/glossary/thra.html, 12 iulie 2012.

89
Notes for Glossary:

H = hydronym;
RN = river name;
VN = village name;
PN = place name
Lith., Lit. - Lithuanian
Latv. - Latvian
Russ. - Russian
Bulg. - Bulgarian
Ind. - Indic
Avest. - Avestan
Pruss. - Prussian
Pelasg. - Pelasgian
Goth. - Gothic
Icel. - Icelandic
Toch. - Tocharian
Alb. - Albanian

Note: The Glossary is partly reconstructed from hydronyms, place names and other
traces of Dacian and Thracian languages.

Glossary:

achel- 'water (noun), water (adj.)' [Lith. H Akele., Phryg. akala 'water'].
aiz - 'a goat' [Armen. aic, Greek aix].
ala 'current, stream' [Latv. H Alaja, Lith. ale.ti 'flooded'].
alonhon 'a spear'
alta(s) 'current, stream' [Illyrian RN Altus, Russ. (from Balt.) RN Al'ta].
an(a) 'at, on' [Avest. ana 'along', Greek aná 'at, along', Goth. ana 'at, towards'].
ang - 'curved, twisting' [Old-Ind. ancati 'a curve', Greek ankos 'valley, abyss'].
ant(i) 'against' [Old-Ind. ánti 'against, nearby, the Lith. ant 'towards, against', Toch. ánt
'through', Greek antí 'against', etc.].
apa, aphus 'water, river; a spring' [Old-Pruss. ape 'river', apus 'spring', Old-Ind. ap-
'water'].
apsa 'aspen' [Altin apse 'aspen', Old-Pruss. abse, Pol. osa (from Proto-Slavic *apsá),
Old-HighGerman aspa 'aspen'].
argilos - 'a mouse'
arma 'swamp, bog' [Lith. arma 'bog, puddle', armuo, -ens 'the same'].
ars- 'to flow; current, river' [Old-Pruss. RN Arsio, Arse, Old-Ind. árs,ati 'to flow', Hitt.
arš- 'the same'].
arta(s), arda(s) 'current. river' [Old-Ind. árdati 'to flow', Greek ardó 'to bedew'].
arzas 'white' [IE *arg'- (white, clear)].

90
asa(s) 'stone', as(a)m 'stony' [Old-Ind. as'man 'stone; heaven', Avest. asman- 'the same',
Pelasg. asáminthos (stone) bath', Lith. akmuo, -ens 'stone'].
asa 'colt's foot (Tussilago farfara)'. That was its Bessian name according to Dioskurides.
It is related to the Lit. dial. Asys 'horse-tail, Equisetum', Latv. aši, ašas 'horse-tail, sedge,
rush', which are probably related to the Latv. ašs, ass 'sharp', Old-Bulg. ostrý, Lit. aštrus
'sharp'.
asn - 'I, me' , [IE *eg'hom, Lit. aš 'I, me'].
at 'at, towards' [IE *ad-, Latin ad 'to, towards', Latv. ad 'at, towards', Old-Icel. at 'at,
opposite to'].
ath- 'high, steep coast, a hill' [Greek akté 'steep coast, peninsula, cape'].
at(u) 'current, stream' [Latv. RN Adula, German Attel, Avest. adu- 'current, stream,
channel'].
balios 'white', [IE *bhel-].
bebrus 'beaver' [Lith. bebrus 'beaver', Old-Pruss. bébrus, Bulg. VN Bebrovo, Old-
HighGerman bibar, etc.].
bend- 'to bind', marriage [Old-Ind. bándhana- 'binding', Avest. bandayaiti 'to bind', Goth,
Anglo-Saxon bindan, German binden 'to bind'].
beras 'brown, swarthy' [Lith. be.ras 'brown', Latv. bers 'the same', Old-HighGerman
bero 'a bear' (initially 'brown')].
berga(s) 'hill, bank' [Old-Icel. berg 'mountain', Old-HighGerman berg, German Berg
'mountain', Old-Bulg. breg@, New-Bulg. brjag 'bank, coast'].
berza(s) 'birch' [IE *bherg'- 'a birch', Lith. bérz'as, Latv. berzs, Old-Pruss. berse, Russ.
ber'oza, Bulg. breza 'birch'].
bolinthos 'wild bull, bison'. The word is attested in Aristotle, according to whom that
animal lived in the Messapian mountain, which separated the country of the Peonians
from that of the Maideans (a Thracian tribe inhabiting the middle course of Struma and
upper course of Mesta), and that the Peonians called it mónapos. Therefore, bolinthos
was a Maidean, that is, a Thracian word. It is compared to the German Bulle 'bull' and is
derived from the IE *bhun-ent.
bonassos 'a bull' [IE *gwou-, Latin bos, bovis 'a bull'].
bor- 'mountain' [in Huper-boreoi 'those living behind the mountain'; IE *Hegwr- 'hill,
mountain'].
bredas 'pasture-ground' [Russ. bred, bredina 'pasture', bresti, bredu 'to cross by a ford',
Balt. (Zhemait.) RN Bred-upja].
brentas (brendas) 'deer' [Messap. bréndon 'deer'].
bria 'town' (Strab.; Steph. Byz. under the word of Messembria). Both authors state the
word was Thracian. It is often found as a second component of Thracian settlement
names, for example: Messembria, Poltymbria, Sélymbria, Skedabria, etc. The Thracian
'bria' is related to the Toch. A ri, B riye 'town (a refuge on a hill)' – from the IE *wrijá.
brilón - 'a barber', [Slavic *briti 'to shave', Old-Ind. bhrinati 'he hurts', Persian burridan
'to cut'].
brink - 'to swell' [Lith. brinkti [brinkstu) 'to swell', Pol. na-brekac' 'the same'].
briza 'spelt, rye' (Gal. de alim. facult. 1, 13/6 p. 514. Kühn). The author (Galen) saw this
plant in Thracia and in Macedonia and concluded the word was Thracian. It is very
probable. There are several etymologies for this word, that of A. Fick being the most
acceptable one. A. Fick relates the Thracian briza to the Old-Ind. vrihi-h, Pers. birinj,
Afg. vriz'e 'rice', Greek orinda=óryza 'rice', from which the Bulg. oriz. There is an

91
alternative interpretation: the Thracian bryza is related to the Lith. brizdis 'ling', from the
stem of the verb brigzti 'to be torn, to get unraveled'.
bruzas 'quick' [Lith. bruz'as 'somebody who runs to and fro', the Slavic *b@rz@, Bulg.
br@z].
brynchós 'guitar for the Thracians' (Hesych.). The word is related to the Pol. brzek 'a
ringing, a tinkle', Ukr. brjak 'a ringing, a sound'.
brytos (masc.), bryton (neuter) 'a kind of ale from barley, a beer' (Archil. Hecat. and
others), brutos (Hesych.), bryttion (Herodian.). The word was used by the Thracians, the
Peonians and the Phrygians.
bur, buris (boris) 'man' [Alb. burrë 'man'].
burt- (burd-) 'a ford' [Slavic *brod@, Bulg. brod 'a ford'].
búzas 'a goat' [Avest. búza- 'a goat'].
chalas 'mud' [Old-Bulg. kal@, New-Bulg. kal 'mud', Czech kal 'swamp; mud. soft soil'].
dama 'settlement, place for settling' [Old-Ind. dháman- 'place for dwelling', Greek
thaimós 'house'].
daphas 'a flood' [Lith. dapas 'a flood', Norw. dial. dave 'puddle, pool'].
darsas (dersas) 'brave, courageous' [Old-Pruss. dyrsos (pl.) 'able, brave', Avest. daršyu-
'brave, strong'].
datan (datas) 'place, settlement' [Alb. datë 'place, settlement].
dava - 'a town'
dentu- 'clan, tribe' [Latv. gens 'clan, tribe'].
dero , dur 'a stockade', [IE *dhwer- 'a door, a gate'].
desa(s), disa(s) 'deity, god' [IE *deiwo-, Greek théos 'a god'].
-didzos, -didza 'to create' [Russ. so-zdat 'to create', Lith. z'iedz'iu 'I form, I mould', Goth.
deigan 'to puddle', Old-Ind. déhmi 'I plaster', Old-Pers. didá 'a fort', Greek teikhos 'a
wall', Latin fingo, fictus 'I puddle', Oscan feihúss 'walls'].
dinga 'fertile ground' [Latv. dinga 'fertile place', Old-Icel. dyngia 'dunghill'].
diza 'fortress' [Avest. uz-daéza 'a heaping, a fortification', Old-Pers. didá, New-Pers. diz,
déz 'fortress'].
dón 'place, country(side)' [Old-Ir. dú, Gen. don 'place, country(side)', Greek chthón 'soil,
land'].
douro- 'strong' [Celt. *duro-].
drenis 'deer' [Alb. dre, dreni 'deer'].
dul 'a house, a family'.
dumas 'dark' [Lith. dúmas 'dark, dark brown (for cattle)', Latv. dúms 'dark brown'].

dún - 'hill, mountain' [Celtic *dunum 'a hill', Anglo-Saxon dún hill, mountain', German
Düne 'dune'].
ebros 'a goat' [IE *kapro-, Gaulish gabro- 'a goat', Old Irish gabor 'a goat', Irish gabhar].
e(i)b- 'to flow, to drip' [Pelasg. eibó 'to drip, to flow (out)'].
ermas 'fierce, mad' [Alb. jerm 'furious, mad'].
esko 'to eat' [IE *ed- 'to eat'].
esvas (ezvas), esb 'a horse' [IE *ekwo- 'a horse'].
gagila 'a jackdaw' [Slavic *gala 'a jackdaw'].
gaidrus 'bright, clear' [Lith. gaidrus 'bright, clear (cloudless)', Greek phaidrós 'shining,
bright, cheerful'].
gava(s) 'county, countryside' [Goth. gawi 'county', pre-Greek gaia, Att. gé 'land, region'].

92
genton 'a piece of meat'.
germas 'warm, hot' [IE *gherm-, Old-Ind. gharmá- 'heat', Armen. j^erm'warm', Greek
thermós 'the same'].
gesa 'stork kingfisher' [Old-Pruss. geeyse 'kingfisher', Latv. dzése 'heron, kingfisher'].
gin- 'to languish, to spoil, to dry out' [Old-Kurian Ginulle (a stream), Latv. g'nins 'to
spoil, to languish'].
haimos (-on), *saimas (-an) 'ridge, mountain chain' [Old-Ind. simán- 'ridge, boundary',
Irish sím 'chain'].
heris 'a hand' [IE *khesro- 'a hand', Greek kheir 'a hand', Hittite keššar 'a hand'].
ida (ide) 'tree; forest' [Old-Ir. fid, Gen. fedo 'tree, trees, forest'].
iet(e)r (= jeter-) 'quick, agile' [Old-HighGerman átar 'quick', Latv. atrs 'quick'].
iltea 'a chosen woman'.
íl(u )- 'silt, mud' [Greek ílys, -ýos 'mud, silt', Church Slavic il@ 'the same'].
iúras (=júras) 'water, river' [Lith. júra 'a sea', Old-Nord. úr 'drizzle'].
kaba(s) 'bog, swamp' [Engl. quab].
kalas 'district, border region' [Lith. galas 'end, border of a field, meadow or forest', Latv.
gals 'neighbourhood'].
kalsas 'dry, dried up' [Latv. kálst (-stu, -tu) 'to dry up, to wither'].
kamoles 'beloved'.
kapas 'hill, slope' [Latv. kapa, kape 'long mountain strip, dune, slope', Lith. kopa 'and
hill, dune'].
kel(l)a 'a spring' [Old-HighGerman quella, German Quelle 'a spring'].
kenthas 'a child, descendant' [Latv. re-cens 'fresh, young, new', with another suffix in
the New-Bulg chedo 'a child'].
kersas 'black' [Lith. kéršas 'on black and white spots', Bulg. cheren 'black', Old-Ind.
krsná 'black, dark'].
ketri-, ketre- 'four' [IE *kwetwores, Greek tetra 'four', Cymr. pedry- 'four-fold', Lith.
keturi, Latv. c'etri, Bulg. c'etiri 'four'].
kik - 'live, agile' [Anglo-Saxon cwicu, Old-Nord. kvikr, kykr 'live, agile', Engl. quick].
kiri- [or kira] 'mountain', 'forest' [Old-Ind. girí-h 'mountain', Avest. gairi- 'the same',
Lith. giria, gire 'forest, wood'. Latv.
dzira 'forest'].
knisa(s) 'eroded place' [Lith. knisti 'to dig'].

kupsela 'a heap, a hillock' [Lith. kupse.lis 'heap, hillock'].

kurp- 'to burrow' [Lith. kurpti (-i?) 'to burrow', Russ. korpat' 'to burrow'].
kurta 'groove, wood' [Old-Pruss. korto 'groove' from the Baltic *kurtá].
laza (-as) 'clearing (in forest), glade' [Serbo-Croat läz 'clearing', Russ. laz 'animal
pathway to a river (lake)', lazina 'clearing'].
lingas 'depression, meadow' [Lith. lénge 'low land', PN Linge, Bulg. long@ 'meadow'].
mandakes 'a binder for sheaves'
marieus 'lime' [IE *mar- 'dirty, unclear'].
mar- 'water, river, bog' ["European" *mar- 'sea', Gaulish mor- 'sea', Anglo-Saxon merisc
'swamp', Old-Icel. moerr 'swampy country'].
marka 'bog; swampy country' [Lith. mark? 'a pit for steeping flax or hemp', Ukrain.
morokva 'bog'].

93
melda(s) 'marshy reed' [Lith. melda, méldas 'marsh reed', Latv. meldi 'reed', Old-
HighGerman melta].
mér- 'large, great' [IE *mér-, Church Slavic personal name Vladi-mer@, Old-
HighGerman Volk-már, Hlodo-már, Old-Icel. már 'big'].
mezéna 'a horseman' [Alb. mes, mezi 'stallion', Roman. (substrat) mînz 'stallion'].
midne 'a settlement'.
muka 'seed, clan, posterity' [Iran. muka- in the Osset. mug? 'family', muggag 'seed,
clan'].
mukas 'swampy country, a bog' [Latv. muka 'swamp, where one can sink', mukls
'swampy', Lith. RN Múke.].
musas 'moss, mould' [Old-HighGerman, Anglo-Saxon mos 'moss, swamp', German
Moss 'moss', Church-Slav. m@h@ 'moss', Lith. musai, pl. 'mould on yoghourt'].
neos 'new' [IE *newo- 'new'].
nest- 'rumbling, roaring' [Old-Ind. nádati 'to rumlble, to roar', nadi- 'river, current'].
niva 'snow' [IE *sneigwh- 'snow'].
óstas 'river mouth' [Lith. úostas, uosta 'river mouth; a port', Latv. uosts-, uosta 'the same',
Latin óstium 'river mouth', Old-Bulg. uostije 'the same'].
pa(i)vis 'child, son' [Greek Homer pavis, Att. paus, pais].
paisa(s) 'soot' [Lith. paišai 'soot'].
pala 'swamp, bog' [Lith. palios, pl. 'big swamp. bog', Latv. pal,as, pal,i 'swampy banks
of a lake', Latin palus 'lake'].
palma 'swamp, bog' [from pala with the suffix -má].
pan(i) 'swamp, quagmire, peat-bog' [Old-Pruss. pannean 'quagmire', Goth. fani 'silt',
etc.].
para, phara 'settlement, village', marketplace [from the IE *(s)porá as 'village'].
paurakis 'small' [Latin paucus 'small'].
pauta(s) 'foam' or 'foaming' [Old-Pruss. RN Pauta, Lith. puta 'foam', putóti 'to foam',
Latv. putas 'foam'].
per 'boy, son' [Lat. puer 'child, boy, son'].
per(u)- 'a rock' [Hett. peruna- 'a rock', Old-Ind. párvata- 'mountain'].
pés 'boy, child' [Greek paus, pais 'child', Cypr. pas 'the same'].
pi - 'beside, more'
pinon 'a drink' [IE *poi-, *pi- 'to drink', Latin pibo 'I drink', Slavic *piti 'to drink'].
pitye 'a treasure'

piza(s) 'bog, meadow' [Latv. písa 'deep swamp', Greek písea, pl. 'damp places,
meadow'].
poltyn 'a fortress'
pras- (resp. *praus-) 'to wash, to splash, to bedew' [Lith. prausti 'to wash, to sprinkle',
Latv. prauslat 'to splash, to besprinkle', Old-Ind. prusnó'ti 'to splash'].
puis, pus , pys 'child, son' [-pu(i)s = Greek Att. paus 'child, son'].
pupa 'beans' or 'hill' (?) [Lith. pupa 'beans' or Alb. pupë 'hill'].
pura - 'maize, spelt' [Greek pyrós 'maize', Lith. púrai 'winter maize', Church Slavic
p@iro 'spelt'].
purda 'swampy, damp place' [Latv. purdul,i 'a snivel', Greek pardakos 'damp, wet'].
puris, poris, por, pyris, pyros, pyr 'son, boy' [Latin pure 'child, boy, son' in Latin PN
Marci-por, Nae-por, óli-por, Etr. nei-pur, naei-purs].

94
pus, pys 'child, son' - see puis.
pusinas 'spruce forest, pine forest' [Lith. pušynas 'spruce forest' from pušis 'pine,
spruce'].
putras 'bawler, squaller, babbler' [Old-Latv. personal name Putre, Latv. putruôt, putrât
'to cry, to speak fast'].
raimas 'motley' [Lith. ráimas 'motley, particoloured'].
raka(s) 'eroded place, a gully' [Lith. rakti 'to burrow'].
ramus 'quiet, calm' [Lith. ramus 'quiet', Old-Ind. rámate 'to stay quiet, to rest'].
raskus 'quick, agile, live' [Old-HighGerman rasc 'quick', German rasch 'the same', Engl.
rash].
rera 'stones, stony ground' (from an earlier *lera) [Alb. lerë, -a 'stones, fallen stones'].
rézas (resas) 'king' [Latin rex 'king', Old-Ind. raj- 'the same'].
ring- (rink-) 'quick, skillful' [Old-HighGerman (ge)-ringi 'light', Middle-German ge-
ringi 'light. quick', Greek rhimpha 'quickly, skillfully'].
romfea 'an arrow, a staff'
rudas 'red, reddish' [Lith. RN Rud-upe., adj. rudas '(red-) brown, reddish', Latv. ruds
'reddish'].
rumba(s) 'edge; rapids' [Lith. rumbas 'periphery', Latv. rumba 'waterfall, rapids'].
rús-a (-as, -is) 'a pit' or rus- 'slowly flowing' [Old-Pruss. PN Russe (a village and a
swamp), Lith. rúsys (and rúsas) 'potatoe's pit; hut', Latv. rúsa 'pit; or the Litv. ruse.ti 'to
flow slowly'].
sabazias 'free' [Old-Bulg. svobod' 'free'].
saldas, saltas (instead of *zaldas) 'golden' [Old-Bulg. zlato (from the Proto-Slavic
*zalta) 'gold (noun)' , New-Bulg. Zlato 'gold', zlaten 'golden'].
sara 'current, stream' [Old-Ind. sará 'river, stream'].
sartas 'light-red' [Lith. sartas 'light-red (for horses)', Latv. sarts 'red'].
satras (satrus) 'live, quick, agile' (?) [Lith. šatrus 'live, quick, agile, row'].
saut-is (-as) 'lazy' [Latv. sautis 'lazy man, who sleeps all the time'].
sei(e)tuva 'deep place in the river' [Lith. sietuve. 'deep place in the river'].
seina(s) 'village, settlement' [Armen. šén, Gen. sini 'village', Greek Rhod. kroina
'residence'].
sékas 'grass, greenery; hay' [Lith. še.kas 'recently mowed down grass', Old-Ind. s'áka-
'vegetable'].
sem(e)la (= zeml'a) 'land, earth' [Old-Bulg. zemlja, Russ. zemlja, Lith. zeme, Latv.
zeme].
serma, sermas 'current, stream' [Old-Ind. sárma-h 'current', Lith. RN Sérmas].
siltas 'warm, pleasant' [Lith. šiltas 'warm, pleasant', Latv. silts 'warm', Cymr. clyd 'warm,
warming'].
sind(u)- 'river' [Old-Ind. sindhu- 'river', Old-Pers. hindus 'the same'].
singas 'low land, depression' [Goth. sigqan, Old-HighGerman sinkan, German sinken 'to
sink, to collapse'].
siros 'a granary'
skaivas 'left' [Greek skaiós 'left', Latin scaevus 'the same'].
skalme 'a sword'
skalp- 'to beetle, to hit' [Lith. skalbti (-biu, -biau) 'to beetle, to dolly (for laundry)'].
skaplis 'axe' [Lith. skaplis 'axe'].
skapt- 'to dig' [Lith. skaptúoti 'to cut, to carve (in wood)', Greek skápto 'to dig'].

95
skaras (-is) 'quick' [Old-Bulg. skor@, Russ. skor@j 'quick', etc. (Proto-Slavic *skar@)].
skarké 'a coin'
skarsas 'transverse, slanting' [the Greek en-kársios, epi-kársis 'curved, bent, transverse',
Lith. skersas 'transverse, oblique].
skilas 'quick, impetuous' [Lith. skilti 'set fire' and 'run mad']
skreta 'circle, circumference' [Lith. skrete. 'a (round) disk', skrite. 'circumference'].
skumbr-as (or -is) 'hill, mountain' [Lith. kumbrys, kumbris 'hillock, hill, mountain peak,
small mountain'].
spinda(s) 'clearing (in the forest)' [Lith spindis 'clearing in the forest'].
spinos 'coal'
stra (from an earlier *strava) 'current, torrent' [Lith. srava 'current', Latv. strava
'current, torrent'].
strambas 'stubble-field' [Old-Pruss. strambo 'stubble-field', the Latv. struobs 'a spray, a
stem, a straw'].
strumá, strumón 'current, river' [Old-HighGerman stroum, German Strom 'current'
river', Lith. sraumuo, -ens 'fast current',
srúti (srúvu, dial. srúnu) 'to fill with water' and 'to flow, to outflow the banks (for a
river)'].
strúna 'current, river' [Lith. sriti 'to fill with water, to outflow'].
stur(ia) 'country, countryside' [Old-Bulg strana (Proto-Slavic *starná) 'country', Bulg.
pro-stor 'expanse, space'].
suchis, sukis, suku(s) (-os) 'girl', resp. 'boy, juvenile' [Cymr. hogen 'girl', hogyn 'boy,
lad', Lith. súnus 'son', Old-Bulg. s@in 'son', etc.].
suka 'a crack, a gorge, a pass', [Lith. šuke. 'a gap, a crack'].
sula 'groove' [Greek hýle 'forest, groove'].
sunka 'sap, fluid' [Lith. sunka 'sap (of a tree); fluid'].
sura (zura) 'current, stream' [Old-Ind. sirá 'current. stream'].
suras 'strong, brave; a hero' [Old-Ind. súra-h 'a hero, a warrior', Avest. súra- 'brave,
courageous; a hero'].
suras 'salty, bitter' [Lith. súras 'salty', Latv. surs 'salty, bitter, sour'].
svit- 'to shine, to twinkle' [Lith. švite.ti 'to shine, to twinkle', Old-Bulg. svüteti sia) 'to
shine'].
tarpas, terpas 'a gap, a crack' [Lith. tárpas, térpü 'an interstice, a crack', Proto-Slavic
*tarp@ 'a pit, a ditch'].
taru- 'spear' [Greek dóry 'tree' and 'spear', Hett. taru- 'tree, trees', Old-Ind. dáru- 'tree'].
therm 'a tribe'
thin- 'to hold, to carry' [Latin teneó, -ere 'to hold'].
thurd- 'to crash, to collapse' [Old-HighGerman sturzen, German stürzen 'to overthrow,
to fall'].
tirsas 'thicket' [Lith. tirštis 'density, thickness' and 'thicket, brush-wood', tiršti (tirštu) 'to
thicken'].
titha 'light, radiance' [Greek titó' 'morning glow; morning, day', Alb. ditë 'day'].
tón 'a present' [IE *dó- 'to give'].
tranas 'rotting' [Lith. RN Tranys, trene.ti 'to rot, to decompose'].
traus- 'to break, to crumble' [Lith. traušti 'to break, to crumble', traušus 'brittle', the Latv.
trauss, trausls 'brittle, fragile', Old-Russ. troh@ 'lazy; sad'].
tri 'three' [IE *treyes, *trí 'three'].

96
tund- 1. 'to push, to knock'; 2. 'river' [1. Latin tundó, -ere 'to push, to knock', Old-Ind.
tundaté 'to push'. 2. Old-Icel. ?und 'river'].
tuntas 'a flock, a flight; a heap' [Lith. tuntas 'a flock, a flight; a heap, a pile'].
turm- 'a run, a flight' [Old-Ind. drámati 'to run', Greek drómos 'a run'].
udra(s) 'otter' [IE *wed-, *wod-, Old-Ind. udráh 'water animal', Avest. udra- 'otter',
Greek hydros, Old-HighGerman ottar, Lith. údra, Bulg. vidra 'otter'].
udrénas 'water, aquatic' [IE *wed-, *wod- 'water'].
úkas 'mist; misty, turbid' [Lith. úkas 'a mist; clouding; fume, vapour', úkanas 'cloudy,
turbid'].
upa 'river' [Lith. úpe. 'river', Latv. upe 'river, stream'].
-upula 'apple?' [IE *amlu-, *samlu- 'apple'].
urda(s) 'stream' [Lith. urdulys '(mountain) stream, pool', Latv. urdavin,a 'stream'].
usku- 'water; aquatic, marshy' [Old-Ir. u(i)sce 'water', Old-Cymr uisc, Irish esc 'water,
bog, swamp'].
utos 'water, river' [IE *wed-, *wod-, Old-Ind. ud-án- 'water', Greek hydos 'the same'].
vair-as (-us) 'spinning' [Lith. vairus, vairas 'spinning', Swed. vírr 'a spiral'].
varpasas 'whirlpool' [Latv. várpats 'whirlpool', the Lith. varpyti (-pau, -piau) 'to dig, to
burrow'].
veger - (resp. *veker-) 'damp; to bedew' or 'haymowing' [Dutch wak 'damp', Latv.
vedzere etc.].
veleka(s) 'place for washing' [Lith. vele.kles 'a place, used for washing', vele.ti 'to wash
(with a paddle)'].
ver- 'to spring, to issue' [Lith. vírti (vérdu, viriau) 'to boil, to bubble', the Old-Bulg. v'reti
v'rion 'to spring, to boil'].
verza(s) 'a barrier used for fishing; dam' [Latv. varza 'dam'].
zalmos 'a skin'
zan 'a clan, a family' [IE *g'en- 'to give birth, a kin'].
zbel- (from an initial *zibel-) 'shining; a thunderbolt, a lightning' [Latv. zibele 'shining',
zibelêt 'to flash, to twinkle, to shine'].
zburul- 'light (noun); shining' [Lith. z'iburys 'light' (noun)'].
zeira 'a kind of chiton'.
zelas - 'wine'.
zelmis 'an offspring, descendant' [Lith. z'elmuo, -ens 'plant' and 'an offspring'].
zenis, zenés 'born, born in' [=genes in the Greek personal name of Dio=génes, from the
IE *g'en- 'to give birth' in the Old-Latin geno 'to produce, to give birth'].
zéri - (from an earlier *zvéri-) 'an animal, a beast' [Lith. z've.ris 'a beast', Old-Bulg.
zver@ 'the same', Greek thér].
zetraia 'a pot'.
zi - 'god' [shortened from ziu-, zia- and similar, IE *deiwo- 'sky god', Greek Zeus].
zilas 'grey, turned grey' or 'blue' [Lith. z'ilas 'grey-haired', Latv. zils, zilš 'blue'].
zilma(s) 'greenery' [Latv. zelme 'green grass or wheat'].
zombros 'a bison?' [Slavic *zo.brü, Latv. subrs 'a bison', Old Prus. wissambris 'a bison',
Old Icel. visundr 'a bison'].
zum-, zuml- 'dragon' [Old-Bu WordGumbo Indo-European Comparative Indo-
European

97
 Dicţionar Hitit60

Sources:
60
http://www.wordgumbo.com/ie/cmp/hitt.htm, 12 iulie 2012.

98
 1. Ivanov, V. The Hittite Language. Moscow, 1963.
2. Ivanov V. Common Indo-European, Proto-Slavic and Anatolian Language
Systems. Moscow.
3. Gamkrelidze T., Ivanov V. The Indo-European Language and Indo-Europeans.
Moscow, 1984.
4. Bajun, L. The Experience of the Comparative Studies of Hitto-Luwian Languages.
Moscow, 1990.
5. Bajun, L. The Language of Hittite Hieroglyphs. Moscow, 1986.

Dictionary:

agniš - fire
aia, ai - to do, to make
aiš - a mouth
ak - to die
alkistan - a branch
alpa – white (alb, în geto-daco-română)
anda - in, inside
annijazi - he does, makes
aráí - to pray
arawa - free
arija - to ask
arkamijala - a musician
arma - moon
arnumi - I bring
arsina, Nesian harsi - bread
arš- - the same
aruni - a meal
aruwa- - to respect
as, Nesian es- - to sit
asa, asana - a chair (aşeza, în geto-daco-română)
asa, sa, Nesian es-, Palaic aš- - to be
así - to love
aššu - good, kind
asu, aswa - horse
at, Nesian et-, ud-, Palaic ata- - to eat
atiman - a name
da - to give (fără comentarii!!)
dalugaeš - long
dankui - dark
daššuš - strong
ekw, akw, Palaic aku- - to drink
epp - to take, to seize
erha - a boundary

99
ešha - an owner
ešhar - blood
etri (Nesian) - a meal
gank - to hang
genzuwala – friendly (genzuwala-zenzuvala-senzuala, în geto-daco-română)
gienu, kinuwaaš (dat.-loc.sg.), Palaic ginu - a knee (genunchi, în geto-daco-română)
gima- - a winter
gurta - an enclosed place (curte, limba daco-română)
halki - grain, bread
halugan - a message
hantezzija - first, front, fore
hap-, Palaic hapari - wealth, to make a bargain
hapa, Palaic hapna - a river (apa, în geto-daco-română)
happár - a price
happaraizzi - sells
hara - to destroy, to pound
haraš - an eagle
harawa - a road
hark - to have
harkiš - white
harmahi - a head
harš - to loosen
hartagga - a bear, a wild animal
harti - to call
haruna - a barn
has - to derivate, to generate
hasmi - a kin, kinship
hašša, hams - a grandson
hastijas, haštái – bones (osteo, ca în limba greacă)
hatuas, hatuars - a letter
hatura - to write
hilan - a yard
hišša - a beam
huha - a grandfather
huiš - to live
hulana - wool
humati - a base, a foundation
hurnái - to splash
hurta - to damn
igái - to grow numb
ilalija - to wish (ila-ila, refren popular la geto-daco-român)
irhai - to limit
irmalant - sick, ill
išha - an owner, a master
išhamai - a song
iškallái- - to break, to divide
išnija - to link, to tear

100
istanza - a soul
istark - an illness
iúkán - a yoke
kardi-, kir, Palaic kart- - a heart
keššar - a hand
keta - he lay
kikla - grass
kikkula - a vessel
kinu - to break open, to burst
kinun - now
kiš - to become (medium voice)
kiša - to scratch
kišt, kastas - famine,
kišt- (Palaic) - to extinguish
kula - an army
kurant - a cripple
kusatara - to build, a wall
kwen - to kill
lala - a language
lamen - to name, to call
lami - to strengthen, to fortify
lapani - to graze
lila- - expiation
lilái - to release
lukkái - to light, to shine
luttais - window
mald - to ask
malla- - to grind
maninkuwant - shortened (participle)
mehur - time, a month
meikki -, much, many
mekiš - large
melit, Palaic malit – honey (miere, în geto-daco-română)
mema - to speak
mina, mini - a city
miti - a servant
mugái- - to complain, to oppose
muri - a berry (mure, în geto-daco-română)
murijan - a bunch of grapes
nahhan - respect
namešha - spring
namuwaí - a son
naršam - a head
nasusara - a queen
natta - no
nega - a sister
neku - to get dark

101
nekumanza - naked
nepiš - sky
newa- - new (nou, în geto-daco-română)
ninikzi - he lifts, raises
pahši, pahhaš - to protect, to graze
pahwár - fire
pai, pija - to give
pai - to go
palhi - wide
paltanaš - a shoulder
pangarija- to spread
pankur - a conference, a meeting
papparš- - to splash
papratar - desecration
parái - to blow
parjanaza (Hieroglyphic) - to know
parku - high
parkui - pure, clean
parkunu - to clear
parn, pir - a house
paš - to swallow
pata - a foot
pattar - a wing
pedan, pieti, pídi - a place (piaţă, în daco-română)
pera - a bird
peruna- - a rock
piddái - to run
piddái - to pay
sái - to press
šakhar - dirt
šakuwa - eyes
šaligai- - to spit
šalli - large
salp - sewage
šamana - a base, foundation
sanawaí - kind
sarlata - a libation
šarnink - to reimburse
šarpa - a sickle
sasa - printing
šašta - a bed
šehur - urine
šipantahhi - I sacrifice
šittar - a star (stea, în geto-daco-română)
šiu, šiun - a god (zi, ziua, în geto-daco-română)
šiwat - a day, daylight (ziua, în geto-daco-română)
šumanza - a cord

102
šupparija - to sleep
uppi - pure, sacred
surna - a horn (goarnă, în geto-dac-română)
šuwái - to fill
suwana - dog
ta- - to take
ta- - to come
tahukappi - a vessel
taištai - to load
tájezzi - he steals
takš - to make
takšan - a half
tamaš - to torment
tanata - a wall
tapariála - to rule
tar- - to speak
tarh- - to win
tarkasni - a donkey
taru - a tree
tati - a father (tată, în geto-daco-română)
tawana - exact, correct
te- - to put
tekan, Hieroglyphic takama - ground
tepu - small, low
tešha - a dream, a revelation
tethima - thunder
tija - to come, to approach, to become
tijaz, tiuna (Palaic) - a god
tupi - to beat
turp - bread
tuwarsa - a rod, a vine
tuzzi- - an army
uija - to send
uitti - a year (dat.-loc. sg.)
uraí - large (uriaş, în daco-română)
usamuwami -, esteemed,
usanuwa - esteemed (participle)
usiti - to purchase, to buy
uwate - to bring, to lead
walá - to lift
wali - great
wappija - to bark
warsa - dew
wasa - to esteem
wasu - the good
waša- - to put on
waštai - a sin

103
 watar (gen.sg.), wetenaš - water
wawa - a bull
werija, Palaic wer- - to speak, to call
wete- (Palaic) - to build
wiána – wine (vin-băutură, în geto-daco-română)
zamankur - a beard
zena - summer, autumn

Dicţionar sanscrit61

Glossary of Sanskrit Terms

sa.nskR^ita shabdArtha

AUM = Primordial Sound

OMkaara = the syllable om

61
http://www.srimadbhagavatam.org/downloads/SanskritDictionary.html, 12 iulie 2012.

104
a = not (sau cu sensul de „fără” în daco-română şi greacă, de ex.
„ATOM,AMORF,etc.)
agastamaasa = month of August
agni = fire
agniH = fire
adadat.h = gave
adya = today (azi, în daco-română)
antare = between (între, în daco-română)
apsu = in water
asti = (2 pp) is (este, în daco-română)
asthi = Bone
akShi = (n) eye
aakaasha = ether (acasă este cerul daco-românilor)
aakhya = named (chemat, în daco-română)
aakhyaa = (f) name
aapaH = water
aapah = water
aaplutaa = immersed ( a pluti, în daco-română)
aarya = wise man (arienii=înţelepţii, nobili).
aaryaa = (f) a respected woman
aas.h = to sit (a aşeza, în daco-română)
ishhTa = of all desirable things (zeiţa IŞTAR din Babilonul semitic).
ishhTaM = leading to heaven
ishhTaan.h = desired (IŞTEN= Dumnezeu, în limba maghiară).
ishhTvaa = worshiping
ugra = powerful, noble (popoarele fino-ugrice-turcii, hunii, finlandezii)
ugraM = terrible
ugraH = terrible
udaka = (n) water
udadhi = sea
uddharati = to draw up (water from a well)
ushhmapaaH = the forefathers (moş, în daco-română)
eko.ahaM = I the one single being (ego-egu-ehu-eu, în daco-română)
kaH = who (care, în limba daco-română)
kishora = son (fecior sau, în limba străromână veche, fişior).
kishorii = daughter
kha = sky, aakaasha (acasă, cerul este casa daco-românilor). (KAGA-KAGO-KOGA-
GOGA-HAGA-HAGI-KOGAION= ceresc, sfinţit, consacrat, în limba daco-română).
khaM = ether
khaga = one traversing in the sky, a name of Sun, also birds (KAGA-KAGO-KOGA-
GOGA-HAGA-HAGI-KOGAION= ceresc, sfinţit, consacrat, în limba daco-română).
khagaH = bird (literally the sky-goer, 'khah' meaning sky (KAGA-KAGO-KOGA-
GOGA-HAGA-HAGI-KOGAION= ceresc, sfinţit, consacrat, în limba daco-română).
khagolashaastram.h = astronomy (KAGA-KAGO-KOGA-GOGA-HAGA-HAGI-
KOGAION= ceresc, sfinţit, consacrat, în limba daco-română).
khe = in the sky (cer= ke,r în daco-română)
gaN^gaa = river Ganga

105
giri = mountain
guDa = jaggery
gotra = family, race (GOTRA=ZOTRA=SOTRA=SATRA=ŞATRA, în daco-română)
chakra = Circle, wheel, psychic centre in humans (cerc, în daco-română)
chatvaari = four
charchaa = discussion
chuTati = to pinch
jaanu = (n) knee
jaanunii = knees (genunchii, în daco-română, nu este împrumut din latină sau slavonă)
jivyate = remain alive
jii = to live
jiiv.h = to live
jiiva = life
jiivaH = life
jiivati = while living (without earning)
jiivana = life
jiivanaM = life
jiivita = life
jiivitena = living
tamas.h = darkness
tamasa = darkness, inertia, ignorance
tamasaH = to darkness
tamasi = the mode of ignorance
taataH = father (tata, în daco-română)
trayaM = three
trayaaNaaM = three
trayii = triplet
traye = in the three
tri = three
trikoNa = a triangle
triiNi = three
triin.h = three
tva = suffix meaning property of.
tvaM = you
dattaM = given
dattaan.h = things given
dadati = give, donate
dadaami = I give
dadaasi = you give , confer upon
dadau = gave (from daa : to give)
dasha = ten
dakSha = a lord of created beings (Domn al fiinţelor create)
daa = to give (a da, în daco-română, nu din latină sau slavonă).
daaH = giving (a da, în daco-română)
daatavyaM = worth giving
daataa = (masc.Nom.S) the giver (dătător, în daco-română).
daataaraM = the giver

106
daataaram.h = one who gives
daana = the act of giving (a dona, de origine daco-română şi nu latină sau slavonă)
daanaM = charity
daane = in charity (danie, de origine daco-română, nu slavonă).
daanena = by charity
daaneshhu = in giving charities
daanaiH = by charity
daayinii = giver
dina = Day
divaM = to heaven
divasa = day
divaa = during the day (ziua, în daco-română)
divaakara = sun
divi = in heaven
divya = divine
divyaM = transcendental
divyaaH = divine
divyaan.h = celestial
divyaanaaM = of the divine
divyaani = divine
divyaayudhaH = the man with divine weapons
divyau = transcendental
diiyate = is given (este de dat, în l. daco-română)
deyaM = is to be given
deyam.h = to be given
deva = God (DEVA-DEUA-DIUA-DZIUA-ZIUA, în daco-română)
devaM = God
dvi = two, both
dve = two
dhavala = white (dalb, alb, bălai, bălan, în limba daco-română)
naktaM = in the night
naviinam.h = (adj) new
navaiH = (instr.) new
naantaM = no end (neant, în l. daco-română))
naama = Name
naaman.h = name
naava = a boat
naasikaa = nose
pa.ncha = five
path.h = road
pathi = on the path
pathika = traveller
parastaat.h = transcendental (parastas, în daco-română).
pitaraH = fathers
pitaa = father
pitaamaha = (m) grandfather (father's father)
pitaamahaH = the grandfather

107
pitaamahaaH = grandfathers
pitaamahaan.h = grandfathers
pitaamahi = (f) grandmother (father's mother)
= yellow sacred clean cloth worn by gods and priest
pitR^i = father
pitR^in.h = fathers
pitR^ivrataaH = worshipers of ancestors
pitR^iiNaaM = of the ancestors
pitR^iin.h = to the ancestors
piteva = like a father
pure = in the city
pradaana = giving (predanie, de origine daco-română, nu slavonă).
pramaathi = agitating (pramatie, în daco-română).
pramaathiini = agitating
priya = dear ( prieten, care nu vine din limba slavonă, ci e din limba daco-română)
priyaM = the pleasant
priyaH = dear
priyataraH = dearer
bandii = prisoner, detainee
bhraataH = brother
bhraataa = brother
bhraatR^i = brother
matR^i = mother
man.h = to think
manu = father of the human race
manuH = the father of mankind
maata = mother
maataa = mother
maatR^i = mother
maasa = month
mukha = mouth ( moacă, în daco-română).
mukhaM = mouth
mR^ita = Dead (murit, în daco-română)
mR^itaM = dead
mR^itasya = of the dead
mR^ityu = of death
mR^ityuH = death
mR^ityuu = death
me = mine (meu, daco-română)
yama = the god of death, also the five moral commandments
yamaH = the controller of death
yuddha = Planetary War
yuddhaM = war
yuddhe = in the fight
yudhi = in the fight
yudhya = fight
yudhyate = (4 ap) to fight

108
yudhyasva = fight
yuyutsavaH = desiring to fight
yuyutsuM = all in a fighting spirit
yuvan.h = young (IOVAN-HIOBAN-GIOBAN-CIOBAN, în daco-română)
yauvana = youth
yauvanaM = youth
rama.nte = revel; enjoy (Vr.Pr.III P Pl.AP)
ramanti = enjoy transcendental bliss
raajaa = a ruler, king (rege, în daco-română, nu din latină)
lalita = (a) playing, sporting, dallying; amorous, lovely, beautiful; grace, charm
lalita = lovely, beautiful, elegant, graceful
lalitaa = A women (leliţă, în daco-română); wanton woman; musk; a form of goddess
Durga; various metres
vidaH = who understand (unul care le „vede”, în daco-română).
vidyaa = knowledge
veditavyaM = to be understood
vedituM = to understand
shata = Hundred
sharma = grace
shruta = knowledge
shrutaM = heard
sapta = seven
sarpa = snake
sura = god
ha = the sun
ha.nsa = (masc) swan, goose
ha.nsaH = (m) swan
kShatriya = the caste of princes and warriors

Dicţionar sumerian62

62
http://www.sumerian.org/sumerian.pdf, 12 iulie 2012.

109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
 DICŢIONAR LAROUSSE DE FRANCEZĂ VECHE MEDIEVALĂ
(originalul este în limba franceză, între paranteze fiind traducerea în limba română)

Dictionnaire de l' ancien francais: le Moyen Age 1992

de ALGIRDAS JULIEN GREIMAS
1979-1997

Traducerea şi comentariile sunt scrise cu caractere italice.

ALBAIN (cca 1180) = cheval blanc (cal alb).

ALBE = blanc (alb,tunică robă albă, padure albă).
ALBORNE = blanc, blond (alb, bălan, bălai).
ALBUN = blanc d´oeuf (albul ochiului).
ARSER = broulure, incendie (arsură, incendiu).
BA (sec. XII) = desapprobation (dezaprobare, ba!) - în franceza modernă "PAS" se
citeşte "PA").
BAER, BAIER (s. XII) = ouvrir, etre ouvert (a deschide, a fi deschis, de unde
sintagma "baierile pungii", care se pot deschide sau închide, după cum e darnic sau
zgârcit un ins).
BAN (cca1312) = ordre, interdiction, rendre public un ordre, proclamer (ordin,
interdic- ţie, a face cunoscut un ordin, a proclama; extins putem spune că un şef, un
conducător poate emite aceste ordine, interdicţii. Mihai Viteazu a fost, de exemplu,
Ban al Olteniei. În limba poloneză avem cuvantul "PAN", care înseamnă „Domn”,
„Stăpân”; aşadar, în limba franceză medievală, în limba poloneză şi în limba română
avem acelaşi cuvânt cu acelaşi sens!).
BANIR (cca1190) = convoquer par Ban, lever les troupes, ordre, commandament,
droit d’ Ban (convocat de Ban, ridicare de trupe pentru război, ordin, comandament,
drept de Ban-şef. Se vede deja ce prerogative are acest Ban!).
BAR, BAIRE (s. XII) = barriere, porte (barieră, poartă-uşă).
BASTON (cca 1080) = baton (baston sau băţ).
BESTE (1080) = bete (bestie).
BON, BUON (s. X), BUEN (s. XI) = bon (bun).
BOR (BUER) = bien (bine).
BUER, BOER, BOR, BUR = bien, avec raison, l´éncouragement, allez, courage (bine,
cu raţiune, încurajare, hai, curaj. Cu ocazia aceasta aflăm şi ce însemna numele
tribu- lui dacic "BUR". Noi explicăm cu a fi "Puternic","Bărbat".
CANE (cca 1180) = petit vase, urne, mesures de liquides, flacon (vază mică, urnă,
măsură de lichide, flacon, cană).
CAR, CHAR (cca 1180) = char (car, căruţă).
CASE (cca 1265) = maison rurale (casă ţărănească).
CAUTE, CHAUTE (se citeste COT, SHOT) = cabane (cabană, cotcioabă, coteţ, cat.
Rădăcininile: CAS, CAT, COT, CUT, CUS, CUŞ, CUŢ, HUS, HUŞ, UŞ, UŢ au
generat o mulţime de cuvinte şi familii de cuvinte în aproape toate limbile
pământului, cu sen- sul de „Locuinţă, Construcţie").
CEL, CELE, CELUI, CELI, CELOR (s. X) = pronom demonstratif eloigne (pronume
demonstrativ de depărtare) qui s'opose a CEST, CESTE, qui indiquent un terme
rapproche (care se opune lui CEST, CESTE, ce indică un termen de apropiere).

129
(N.B. Era franceza vorbită în sec. X şi semăna perfect cu româna!).

PRONUME DEMONSTRATIV DE APROPIERE

Masculin Feminin Neutru

singular CIST CESTE CEST
CEST CESTE CEST
CESTUI CESTEI ---

plural CIST CESTES ---

CES CESTES ---

PRONUME DEMONSTRATIV DE DEPĂRTARE

Masc Fem Neutru

singular CIL CELE CEL
CEL CELE CEL
CELUI CELEI ---

pural CIL CELES ---

CELS CELES ---

CEP (s. XII) = piece de bois, tronc d'arbre (piesă de lemn, trunchi de arbore, cep de
butoi).
CERCEL (cca 1164) = cercle (cerc, cercel).
CERCE (1268) = cercle (cerc).
CHALT (s. X) = chaud, brulant (cald, arzător).
CINC (1080) = cinq (cinci).
CIU, CIEU (1112) = aveugle, obscur (orb, chior, obscur).
CORB (1175) = corbeau (corb).
CRESTIEN (842) = chretien (creştin).
CROCE (1080) = crosse (cruce).
DIAVLE (s. X) = diable (diavol, nu din slavonă, era în Franţa sec. X).
DECI, DESI (s. XII) = compose de la preposition "de" et de la l'adverbe "ci" (compus
din prepozitia "de" şi adverbul "ci", deci).
DESCOVRIR (s. XII) = decouvrer (descoperi).
DESCRIRE = ecrire (a scrie).
DOER (s. XII) = faire don (a face danie, a dona, a dărui, dar).
EL = pron personal, pers. a 3-a, singular.
ERBE (1080) = herbe (iarbă).
ESTRE (1080) = exister (a exista, este, a fi).
FEMENIE (1160) = sexe femenin (femeie, sex feminin).
FENESTRE (1175) = fenetre (fereastră).
FESTE (1080) = fete (festival, sărbătoare).
FLOC (1160) = flocon (floc).

130
FLOR (1080) = fleur (floare).
FORC (1160) = fourche (furcă, furculiţă).
FUM (s. XII) = fumee (fum).
LAIE (s. XII) = coffre, boite (cufăr, cutie, laiţă, laviţă).
LAINE ( s. XII) = laine (lână).
LIN (s. XII) = leger, delicat, lin (lejer, delicat, lin).
MACEL = carnage, boucherie (carnagiu, măcel, măcelarie).
MAISTRE (1080) = maitre (maestru, maistru,stăpân).
MARE (1080) = plus grand (mare,uriaş).
NATE (1155) = naissance, origine (nat = ins, individ, în limba populară veche ţără-
nească daco-română, naştere, origine. În sec. XII era folosit şi în franceza veche şi în
româna veche!!!).
NIGRE = negre, noir (negru).
NOSTRE (1080) = notre (nostru).
OIT (s. XI) = huit (opt).
OME; OM (842!!!) = homme (om).
OM = homme vassal (om vasal, supus, rob).
ORB = aveugle (orb, chior).
ORE (1080) = heure (oră).
ORS (1080) = ours (urs).
OS = os (os).
PALME (s. XI) = paume (palmă).
PAS (s. X) = action de mettre un pied avant l'autre (acţiune de a pune un picior
înaintea celuilalt, a păşi).
PASTOR (s. XI) = berger (păstor).
PECAT (s. XII) = peche (păcat).
PEL (1080) = peau (piele).
PENE (s. XI) = plume d'oiseau (pene de pasăre).
TOT (980) = tout, la totalite (tot, totalitatea).
VOSTRE (980) = votre (vostru).

131
 INELUL DE LA EZEROVO

Propunem, cu toată seriozitatea, câteva variante de traducere ale inelului de la

Ezerovo, încercând o sinteză a traducerilor prezentate până acum. Rămâne ca cei care
citesc aceste traduceri să aleagă singuri variantele ce li se par convingătoare:

132
 POLISTENEAS
NEPE NEAT!
ILTEA
NESCOA
PACEA
DOME!
AN TI LECUIT
A MIIE
PAC(E)-ILTA!

I.Dicţionar:

POLISTENEAS = probabil nume prorpiu, mai poate fi scris şi înţeles POLIS-

TENEAS sau POLI-STENEAS. În primul caz ar însemna multe ţinea, în al doilea,
multe stâne. Poate fi şi un Polistai = călugăr-preot zalmoxian. Se zicea că aceşti
călugări pluteau în ceaţă, fără a atinge pământul.

NEPE = ceaţă, nori (vezi limba italiană, NEBIA = ceaţă).

NEAT = om, ins, individ (aici cu sens de fiu, dar nu trupesc, ci unul care e unit cu
ceaţa care îl apără, vezi exemplul de mai sus cu Polistene - Polistai).

ILTEA = Aleasa, Preacurata, Preaînalta (posibil să fie HESTIA).

NESCOA = (să) nască.

PACEA = pacea.

DOME = casei (casa).

AN = Zeul suprem al Treimei sumeriene, posibil a fi subînţeles ca Dumnezeu-Tatăl

(Zeul Melc→MelchiSeDec→ZeMelce→ZaMolce/ ZaMolxe/ ZalMoxe/ Zeul Moş/
Dalb Moş).

TI = te, pe tine.

LECUIT = vindecat, lecuit, însănătoşit.

A = prin, pentru.

MIIE = mine.

PAC-ILTA = pace Alesei, Preacuratei, Preaînaltei.

133
O traducere ar fi:

POLISTENE,
FIU AL CEŢII!
CEA ALEASĂ, NASCĂ
PACEA-N CASĂ! (sau PACEA CASEI!)
AN TE-A LECUIT
PRIN (sau PENTRU) MINE.
PACE ALESEI! (sau PREACURATEI!)

II.Dicţionar:

ROLISTENE = nume propriu

A = genitiv, a, al, ai, ale
SN = fiu, deci fiu a(l) lui Rolistene.
E RE NEAT = e născut Rege sau e os domnesc.
ILTEA NESCO A = Cea Aleasă (Alteţa, PreaÎnalta) Îl născu la (în)
RAZE'A DOM = casa regelui (palatul regal)
----------------------------------------------------------------------------
EAN TI LEZ V = Ian! (Ia!) (să) te(ti) leg (vrăjesc) să te
IITA MIE = uiţi, priveşti (numai) la mine
----------------------------------------------------------------------------
RAZ'ILTA = regina Cea Aleasă (Alteţa, PreaÎnalta) sau Aleasa Regelui
RAZE'A-RAGE'A = a Regelui
RAZ'ILTA-RAG'ILTA = regina Aleasă sau Aleasa Regelui

EAN l-am tradus, cf. DEX, unde IAN, interj. (pop.) Ia! (de la verbul. „a
lua”) Ia + ni (= ne); „e” se poate schimba cu „i”, ca în exemplul „bine-bini”, „ce-ci”,
etc. În Moldova (mai ales în Bucovina), se mai foloseşte şi astăzi expresia, „Ian să te
vad ce faci acu'!” , adică „Ia să te văd cum te descurci!”.
În această traducere, ideea de poezie de dragoste se sublimează. Doi copii de
nobili sau din familii regale (un băiat şi o fată) se îndrăgostesc, poate urmare a vreunei
alianţe, fiind un caz fericit, în care căsătoria politică este dublată de iubirea dintre cei
doi. De obicei, în cazul căsătoriilor la acest nivel tinerii sunt sacrificaţi, întrucât ei se
căsătoresc fără a se iubi.
Sau, poate, o soţie iubitoare (Regina) îi dăruieşte soţului ei iubit (Regelui) un
inel vrăjit (legat), ca el (Regele) să n-o uite şi să nu se uite după alte prinţese sau alte
femei, ci doar pe ea (Regina Aleasa) să o privească şi să o iubească.
Sau o femeie simplă, dar care este Aleasa Regelui i-a dăruit acestuia (lui
Rolistene) un fiu. Ca Rolistene să nu uite că ea a fost cândva Aleasa, îi dăruieşte un
inel în care îi aminteşte că i-a născut un fiu, care e os domnesc şi că îl leagă să n-o uite
sau să o vadă numai pe ea, Cea Aleasa.

Limba în care au fost scrise cuvintele de pe inel este asemănătoare cu limba

134
română de astăzi! Se poate ca în peste două milenii o limbă să se schimbe atât de
puţin?
Priviţi texte vechi din alte limbi! Franceza din sec. IX d.Hr este destul de
dife- rită de cea de astăzi, nu poate fi înţeleasă uşor de francezii din zilele noastre; la
fel grea- ca veche nu mai este înţeleasă de grecii de astăzi. Aşadar, după 2500 de ani
de migraţii ale unor populaţii, care mai de care mai diferite din punct de vedere
genetic şi lingvistic, ce s-au perindat prin spaţiul carpato-danubiano-pontic,
amestecându-se cu traco-geto-dacii, e greu de crezut că limba română de astăzi mai
poate fi asemănătoare, sută la sută, cu limba traco-geto-dacică. Doar urme ale acestor
limbi pot fi găsite în limba română actuală! Procentul asemănării dintre limba română
de astăzi şi limba daco-geto-tracică s-ar putea apropia de 50% (aici includem nu doar
lexicul sau declinările şi conjugările, ci şi sintaxa sau, de ce nu, chiar capacitatea unei
limbi de a fi sintetică - adică în cuvinte puţine să exprime multe informaţii, cum sunt,
de exemplu, limbile latină şi engleză). Limba în care s-a scris pe inel este mai sintetică
decât limba română de astăzi; ea folo- sea mai puţine cuvinte, dar era uşor de înţeles.

EAN TI LEG VI ITA MIE = Ian să ti leg să mă priveşti numai pe mine, sau
Ia să te leg să te uiţi numai la mine, sau
Ia sâ ti leg, te-i uita la mine.

În toate cazurile, traducerea în limba română foloseşte mai multe cuvinte

(conjuncţii, pronume, etc.) care nu apar în limba scrisă pe inel, dar se subînţeleg;
putem obseva acest fenomen în următorul exemplu tipic pentru limba română, dar nu
şi pentru alte limbi indo-europene: „Eu merg” = „Merg”, eliptic de pronume şi/sau
subiect. În alte limbi indo-europene nu există această stare, subiectul şi/sau pronumele
sunt totdeauna prezente.
Exemplu: „I go”, în limba engleză, niciodată nu se va spune doar „go”, fără
pronumele „I” sau „You”; la fel şi în alte limbi indo-europene.
Această caracteristică sintetică a limbii române o găsim şi în stilul lapidar,
sin- tetic al limbii de pe inel, în care (chiar mai mult decât în româna actuală) multe
sensuri şi cuvinte (conjuncţii, pronume, etc.) se subînţeleg. Textul este foarte sintetic
şi este po- sibil să fie aşa datorită spaţiului mic avut la dispozitie pentru a scrie pe
suprafaţa inelu- lui. (De exemplu, în SMS-uri scriem prescurtat, fără a respecta
normele gramaticale, pentru a ne încadra în spaţiul limitat, de 160 de caractere al unui
SMS).
După cercetările noastre, „z” şi „g” îşi pot schimba locurile între ele (unele
triburi traco-geto-dacice pronunţau „z”, altele, în cadrul aceluiaşi cuvânt şi cu acelaşi
sens, pronunţau „g”).
De exemplu: În limba greacă şi latină avem GENES, pentru naştere-născătoare. În
lim-ba traco-dacică, avem ZENES, care a dus la slavonul JENA = femeie, născătoare
şi la daco-românul zână.
Dar şi „g” şi „c” îşi pot schimba locurile între ele după pronunţia diferită a
unor triburi traco-geto-dacice.
De exemplu: BABADAG = BABA DAG = BABA DAC = bătrânul dac.
La întrebarea: „De ce scriem o dată numele propriu, Polistene şi altă dată Ro-
listene?” vom răspunde că traco-geto-dacii, cunoscând foarte bine alfabetele grec şi
latin, dar neputând să se hotărască pe care să-l folosească permanent (în defavoarea

135
celui- lalt), ar fi scris o literă în grafia latină, o alta în grafia grecească, amestecând
cele două alfabete. Se cunosc astfel de cazuri, cu inscripţii care au ambele scrieri. O
altă explicaţie ar fi aceea că scribul nu ştia bine alfabetele grecesc şi latin,
amestecându-le. Prin urmare, atât Polistene, cât şi Rolistene au valoare egală grafică.
Am făcut comparaţii pe mai multe traduceri şi transliterări şi am găsit
diferenţe între variantele expuse de Andrei Vartic, Adrian Bucurescu şi cea de pe
adresa: http:// en.wikipedia.org/thracian_language (20. 08. 2006); cea mai importanta
diferenţă fiind, de exemplu, „EANTILEZY/PTAMIEE”, din Wikipedia, faţă de
EANTILEZV/IITAMI- EE, în transliterările lui Adrian Bucurescu şi Andrei Vartic.
Am optat pentru varianta Vartic-Bucurescu, privind cu atenţie fotografia
inelu- lui, mărită de câteva ori; „y”-ul final de la EANTILEZY nu pare deloc „y”, ci
mai degrabă „v”, iar „p”-ul de la PTAMINE, deşi destul de neclar din acel unghi şi
lumino- zitate, nu pare a fi litera greaca „pi”, ci mai degrabă, doi de „i”. Oricum totul
este discu- tabil, nefiind clare toate semnele grafice.
Cu aceste rezerve, am încercat o nouă traducere.Transliterarea cu caractere
latine ar fi următoarea (preluată din Wikipedia şi cu transliterareaVartic-Bucurescu):

ROLISTENEASN/ ERENEATIL/ TEANESKOA/ RAZEADOM/ EANTILEZV/

IITAMIEE/RAZ/ELTA.

Cuvintele traco-geto-dacice (străromane adică) presupuse ar putea fi acestea:

ROLISTENE'A SN/E RE NEAT/ILTEA NESCO A/RAZE'A DOM/E ANTILEZ

VI/ITA MIE(E)/RAZ-ILTA

III.Dicţionar:

ROLISTENE (ROLIS-STENE) = Roles (rege geto-dac) şi Stene = piatră, stană,

stâncă (cf. limbii engleze, STONE şi limbii germane, STEIN). Traducerea ar fi piatra
rostogo- litoare sau Roles, (tare ca) piatra.
'A = genitiv (a, al, ai, ale)
SN = fiu (cf. limbii engleze, SON, limbii germane, SOHN, limbii slavone, SÂN-
SÂNA)
E = este
RE = rege
NEAT = nat (cf. limbii populare, străromâna) = om, ins, individ. De exemplu: „tot
natul” = fiecare, oricare, toată lumea.
Corolar:
Este posibil ca E RE NEAT (e rege om) să fie ERE NEAT, unde ERE = era, fuse şi s-
ar traduce era om.
ILTEA = femeie aleasă sau cea (prea)aleasă, preaminunată (v. OLTEA, nume propriu
vechi, daco-român, cf. dicţionarului tracic din Anexă).
NESCO = născu (participiu trecut de la a naşte)
A = la, al (genitiv)
RAZE = nume propriu sau rege
DOM = casă, locuinţă, castel

136
EANTILEZ = veşnic, fără sfârşit (cf. limbii engleze, ENDLESS)
VI ITA = (te) vei uita, vei privi
MIE(E) = (la) mine
RAZ-ILTA = Raze-Aleasa sau Regina aleasă
Traducerea ar fi:
ROLISTENE'A FIU (Fiul lui Rolistene)/ E OM REGE (sau ERA OM)/ ILTEA-L
NĂSCU LA-L (Cea aleasa îl născu la)/ RAZEI DOM (Casa Razei, Reginei sau casa
regelui)/ VEŞNIC TE-/ I UITA LA MINE/ RAZ(E)-ILTA (Regina aleasă, Raze
Aleasa).

Urmăriţi ritmul silabelor în textul original (1) şi în traducerea românească modernă

(2):

1.ROLISTENE'A SN/
ERE NEAT/ sau (E RE NEAT)/
ILTEA NESCO A/
RAZE'A DOM/
E ANTILEZ VI/
ITA MIE(E)/
RAZE-ILTA

2.ROLISTENE'A FIU/
ERA OM/ sau (E OM REGE)/
ILTEA-L NASCU LA-L/
RAZEI DOM/
VESNIC TE-/
I UITA LA MINE/
RAZE-ILTA.

Asemenea traducerii lui Bucurescu (sau chiar a traducerii lui Andrei Vartic)
şi această traducere are ritm (asemănător ritmului popular al baladelor, Mioriţa, de
exemplu). Credem că o traducere trebuie să conţină şi acest ritm egal şi constant, cu
concluzie finală, diferită de ritmul precedent, pentru a convinge că este cât mai
aproape de adevăr. Se ştie că Legile Belagine erau versificate şi aveau ritm pentru a fi
uşor memorate şi citate (dealtfel, geto-daco-tracii erau recunoscuţi ca fini poeţi şi
muzicieni, astfel că nu se poate concepe o traducere fără ritm, cel puţin, pentru a avea
credibilitate).

137
 TABEL DE CORESPONDENŢE DIN LIMBILE VELŞĂ,
IRLANDEZĂ-GALICĂ, SCOŢIANĂ-GALICĂ, GOTICĂ, SUEDEZĂ
ŞI DACO-ROMÂNĂ

daco- galeză(velş)63- irlandeză- scoţiană- gotică66 suedeză67

română valahă galică64 galică65

unu un aon aon ains en

doi dau, dwy do, dha da twans tva
trei tri tri tri treis tre
patru pedwar, ceathair ceathir fidwor fyra
pedair
cinci pump cuig coig fimf fem
şase chwe, chwech se sia saihs sex
şapte saith seacht seachd sibun sju
opt wyth ocht ochd ahtau atta
nouă naw naoi naoi niun nio
zece deg deich deich taihun tio
unsprezece un ar degg aon deag aon deug ainlif elva
doisprezece dau ar degg do deag da deugh twalif tolv
treisprezece tri ar degg tri deag tri deug treistigius tretton
douăzeci dau degg fiche fichead tjugo
o sută cant cead ceud hund hundra
o mie mil mile mile tusund
om dyn, gwr daonna duine, fear manisks maniska
(ca VIR=
bărbat în
limba
latină)
bărbat dynol fear guma, wair man
femeie dynes bean qens, qino kvinna
an bliain bliadhna ar
apă uisce uisge watô, wn.,
aŁa, sf.
63
http://www.geiriadur.net/, 12 iulie 2012.
64
http://www.irishdictionary.ie/dictionary, 12 iulie 2012.
65
http://www2.smo.uhi.ac.uk/gaidhlig/faclair/sbg/lorg.php?
faclair=sbg&seorsa=Beurla&facal=water&eis_saor=on&tairg=Lorg, 12 iulie 2012.
66
http://www.freelang.net/online/gothic.php?lg=gb, 12 iulie 2012.
67
http://en.bab.la/dictionary/english-swedish/, 12 iulie 2012.

138
râu afon abha abhainn aŁa, sf. a
copac coed crann craobh
stejar derwen dair
genunchi glin gluin
mamă mathair mathair áiţe wf. mama
tată tad athair athair atta
mare mawr mor mor
piatră, stains sten
stană,
stâncă
lână gwlan olann
lemn coed
eu fi me mi iag
tu chi, tithau tu thu du
el e, ef e, se e
ea hi i
noi ni
pe ar ar air pa
spre, la ar
ţară tir tir aírţa, sf.,
peisaj de tirlun
ţară
dârz dewrder
vacă buwch bo bo
cal cefful capal
oră awr uair uairean
câine ci cu cu
zeu duw dia guţ gud
a da dodi
ziuă dyd, diwrnod
sare halen salan salann
dor dolur, dolurus
galben gul
casă teach gards hus
lapte llaeth
viaţă bywyd beo
aur aur oir, or orach
argint arian airgead
păcat pechu, pechod peaca
Sân(ţâţă) cioch
oţel dur
pod, punte pont
sus shuas, suas
corp corff corp corp kropp

139
 Comentariu:
Să notăm marea asemănare a numeralelor din limba velşă cu cele din limba
română (chiar şi formarea numeralelor peste zece); în traducere directă, de exemplu,
UN AR DEG = unsprezece, unde UN = unu, AR = pe sau spre şi DEG = zece.
Deosebit de limba română ar fi numeralul CANT = sută, ce pare apropiat de limbile
indo-europene, din grupa CENTUM.
Să mai notăm asemănarea limbilor irlandeză-galică şi scoţiană-galică cu
limba română, inclusiv numeralul CEAD (irlandeza-galică) şi CEUD (scoţiană-galică)
= sută (mai ales scoţiana-galică unde CEUD - care se pronunţă SIUD - sună
asemănător cu românescul sută). S-ar părea că atât scoţiana-galică cât şi irlandeza-
galică, precum daco-româna, sunt apropiate de limbile indo-europene, din grupa
SATEM. Deşi toate aceste patru limbi (velşa, irlandeza-galică, scoţiana-galică şi daco-
româna) sunt destul de înrudite, trebuie să remarcăm faptul că primele trei se află la
mare distanţă geografică de spaţiul limbii daco-române. Sunt posibile două explicaţii:
prima ar fi o migrare din ţinuturile carpato-dunărene spre insula britanică, în decursul
a câtorva milenii; a doua explicaţie ar fi că la început se vorbea o singură limbă care
semăna foarte mult cu limba daco-română vorbită în spaţiul carpato-dunăreano-pontic.
Această a doua explicaţie întăreşte teza lui Nicolae Densuşianu prin care afirma că
limba strămoşilor noştri era limba pelasgă, limbă ce era vorbită în aproape toate
teritoriile locuite de oameni. Acest lucru mai dovedeşte faptul că limbile străvechi,
mai ales cele din familii asemănătoare, erau destul de apropiate; astfel galii, daco-
geţii, latinii, slavii se puteau înţelege relativ uşor între ei. Dacă astăzi, după mai mult
de 2000 de ani, după o mulţime de influenţe lingvistice ce au dus la evoluţii diferite,
aceste patru limbi mai păstrează cuvinte iden- tice sau asemănătoare, cum vor fi fost la
început, când abia se despărţiseră una de alta?
Să notăm numeralele CEATHAIR (irlandeza-galică) şi CEATHRAR
(scoţiana-galică) = patru, ce seamănă cu numeralele identice din limbile, slavonă
(CETIRE), franceză (QUATRE), italiană (QUATRO).
Să notăm în limba velşă DYNES = femeie, care este apropiat cu daco-getul
ZENES (zână), cu slavonul JENES (JENA în limba rusă înseamnă femeie, soţie) sau
greco-latinul GENES. Toate cuvintele enumerate mai sus înseamnă acelaşi lucru,
adică femeie sau mai exact născătoare, generatoare de urmaşi (la început oamenii nu
aveau noţiuni şi nume abstracte pentru lucruri sau fiinţe, ci denumeau concret rolul,
scopul, utilitatea, etc.).
Să notăm velşul COED (copac, lemn) şi să comparăm cu daco-românul
codru sau irlandezul-galic CRANN (copac) şi scoţianul-galic CRAOH (copac), cu
daco-românul creangă; acestea nu sunt „împrumuturi”, ci doar vestigii ale unui fond
comun protoindo-european.
Să mai notăm velşul TAD (tată) sau MAWR (mare) dimpreună cu irlandezul-
galic şi scoţianul-galic MOR (mare); velşul GWOLAN (lână) şi irlandezul-galic

140
OLANN (lână) sau velşul AFON (apă, râu) şi irlandezul-galic ABHA (apă, râu)
dimpreună cu Irlandezul-galic TU (tu - pr. pers., pers. a 2-a sing.) şi scoţianul-galic
THU ( tu - pr. pers., pers. a 2-a sing.), velşul NI (noi - pr. pers., pers. întâi pl.) sau
velşul şi irlandezul-galic TIR (ţară) dimpreună cu velşul TIRLUN (peisaj de ţară -
vezi Tîrlungeni, localitate în judeţul Braşov sau râul Tîrlung), goticul HAUSJAN (a
auzi), velşul DOLUR-DOLURUS = SORROW, în limba engleză (dor, necaz, durere),
dimpreună cu irlandezul-galic BEO = grecescul BIO (viaţă) sau velşul BYWYD
(viaţă); scoianul-galic ORACH (aur), irlandezul-galic OIR, OR (aur) şi velşul AUR
(aur) sau irlandezul-galic PEACA (păcat), dimpreună cu velşul PECHU, PECHOD
(păcat), şi exemplele pot continua.

141
 INDEX DE LOCALITĂŢI DACO-ROMÂNE DIN
ROMÂNIA ŞI DIN ALTE ŢĂRI

Toate numele de plante, copaci, animale, pietre sau unele profesii şi produse ale
unor meserii sunt de origine geto-dacică, păstrate aproape nealterate, în limba română,
urmaşa directă a limbii daco-gete.

De exemplu:
„VADU-OII”, „PICIORUL-LUPULUI”, „LUPENI”, „URDARI”,„BRÂNZENI”,
„STĂNEŞTI”, „STOENEŞTI”, „PIATRA-NEAMŢ”, „BRAZI”, „FĂGET”,
„NUCET”, „SALCIA”, „VÂNĂTORI” etc.

Sunt denumiri ce vin, unele din timpul geto-dacilor, altele din timpul daco-
românilor, iar altele din perioada medievală. Aceste nume de localităţi ne arată ce
populaţii migratoare au sosit în Dacia şi dacă au fost sau nu asimilate ulterior.

De exemplu:
„COMANA”, „COMĂNEŞTI”, ca şi numele propriu „COMAN”, ne indică prezenţa
cumanilor, sosiţi aici în sec.XI d. Hr., apoi numele de „GALAŢI” şi „CALLATIS”,
care semnifică localităţi locuite vremelnic de popoare răsăritene, venite din Asia.
Aceşti răsăriteni au căpătat numele de celţi (răsărit). În limba maghiară, la Răsărit- Est
se spune „Keleti” (de aici Calati-Galaţi sau Calatis, Callatis”). Este adevărat că aceşti
keleţi (celţi), au locuit vremelnic în Dacia, fiind izgoniţi definitiv de către Burebista
(împotriva celţior s-au luptat mai mulţi regi geto-daci de-a lungul a trei secole,
neputând fi înfrânţi decât după ce Burebista a unit toţi geto-dacii într-un singur stat).
Vom vedea pe judeţe, aceste localităţi străvechi. Suntem convinşi că dacă se vor
asculta tradiţiile şi legendele fiecărei localităţi în parte, povestite de localnici, un
arheolog cu „intuiţie” şi cu mare dragoste de Neam, Adevăr şi Istorie va putea găsi o
mulţime de izvoare, scrise şi nescrise, despre neamul nostru. Aici, pe fiecare metru
pătrat sunt îngropate milenii de istorie!

JUDEŢUL ALBA
Horea (Gorea – Zorea – Zuria – Suria = zori sau soare), Dârleşti, Suceşti (locuit de
Suci, trib dacic), Vadu-Moţilor, Roşia- Montană, Corţeşti, Almaşu Mare (Zalmoxe cel
Mare), Glod, Galaţi (celţi), Vinţu, Daia Română, Săliştea (zeul lumini i= ZA-LIHT,
unde ZA = zeu şi LIHT = lumină), Cut, Sântimbru, Blaj, Panada, Sânmiclău.

JUDEŢUL ARAD

142
Peregu Mare, Pecica, Sânpaul, Şiria, Sânmartin, Vărşand, Zărand, Craiva, Hăşmaş
(Zalmoxe), Bârsa, Almaş (Zalmoxe), Dieci, Dezna, Gurahonţ, Hălmagiu (Zalmoxe),
Hălmăgel (Micul Zalmoxe - Iisus Hristos), Bârzava, Vărădia de Mureş.

JUDEŢUL ARGEŞ
Bucşeneşti (Focşani, Bocşa au legătură cu cultul Soarelui sau focului), Cuca,
Cotmeana (Cot-Cat-Cos-Cas-Cus-Huş-Huţ-Uţ = rădăcina pentru casă, construcţie,
etc.), Uda (cf. Ida - râu, în limba sumeriană sau Iza, cu acelaşi sens), Cocu, Moşoaia
(moşi, sfinţi, zei sau cu sensul de frumoasa), Broşteni (Buro-stene, cu pluralul Buro-
steni, unde Bur-Buro = puternic sau bărbat şi Stene = stâncă, stană. Traducerea ar fi
puternici ca stânca, piatra), Costeşti, Godeni (Godeanu = zeu, God-Gott, în limbile
engleză şi germană; geţi = goţi = divini, sfinţi), Muşăteşti.

JUDEŢUL BACĂU
Filipeşti (Vulpeni sau Lupeni ar fi putea fi tradus, „Filipeşti” , „Filipeni” sau „Filipi”
din Sudul Dunării), Buhuşi, Balcani, Hemeiuş, Zemeş, Coşnea, Valea Uzului, Asău,
Berzunţi, Bârsăneşti, Parava, Gura-Văii, Oituz, Caşin, Filipeni.

JUDEŢUL BIHOR
Sâniob (Sân-Iov sau San-Ciob = sfântul cioban), Almaşu Mare (Zalmoxe Mare),
Derna, Sântandrei, Sânmartin, Sânnicolau român, Cociuba Mare, Remetea (eremitu,
sihastru), Meziad, Bratca, Remeţi (eremiţi), Roşia, Pomezeu, Nucat, Zece Hotare (la
daci cifra zece era importantă, ei foloseau sistemul zecimal).

JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Romuli, Parva, Zagra, Breaza, Spermezeu, Braniştea, Sângeorz, Cuşma, Bozieş,
Galaţii-Bistriţei (locuit de celţi), Sânmihaiu de Câmpie.

JUDEŢUL BOTOŞANI
Coţuşca, Havârna, Vlăsineşti, Borzeşti, Nicşeni, Roma, Costeşti, Vlădeni, Coşula,
Dobârceni, Stânca, Albeşti, Berza, Santa Mare, Doina.

JUDEŢUL BRAŞOV
Bela (alb), Dacia, Şoarş, Crihalma (Zalmoxe de aur, Cri-Cris-Hris = aur şi Halma =
Zalmoxe), Hălmeag (Zalmoxe), Cuciulata, Şinca, Vlădeni, Bran, Sânpetru, Moeciu
(moşu-moţu-frumosu), Poiana-Braşov, Recea, Şercaia.

JUDEŢUL BRĂILA
Brăila, Grădiştea, Siliştea (zeul luminii, Si-Zi = zeu, sfânt şi Liştea-Liht = lumină).

JUDEŢUL BUZĂU
Siriu, Cireşu, Cătina, Cozieni, Băbeni, Blăjani, Berca, Salcia, Breaza, Costeşti,
Brădeanu.

JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

143
Ruşchiţa, Rusca Montană (etrusca = het-rusca, adică geţii ruşchiţeni, strămoşii
etruscilor şi toscanilor de azi şi ai limbii italiene moderne, formate în Toscana),
Zăvoi, Borlova, Soceni, Bocşa (ca Focşani şi Bucşeneşti, este legat de foc sau soare),
Berzovia, Doman, Rusca, Domaşna, Vărădia, Vrani (urani, brani, frani sau cereşti),
Vrăniuţ, Berzasca, Cozla, Dalboşeţ (albuleţ), Bănia (stăpânia).

JUDEŢUL CĂLĂRAŞI
Ileana, Lupşanu, Vâlcelele, Gruiu, Căscioarele, Borcea, Frăsinet.

JUDEŢUL CLUJ
Căşeiu, Cuzdrioara, Sânmartin, Sântejude, Buza, Mociu (moşu, moţu sau frumosu),
Rimetea (eremitu), Buru (puternicu), Băişoara, Sâncraiu, Huedin (ued, curs de apă),
Vlaha (Blaha-Balaha = alba, blonda, bălana, bălaia), Floreşti, Baciu, Sânpaul.

JUDEŢUL CONSTANŢA
Grădina, Capidava, Mioriţa, Cioban, Piatra, Corbu, Runcu, Seimeni (şase oameni),
Siliştea, Tortoman, Castelu, Basarabi, Aliman (preot zalmoxian), Oltina, Cuzgun,
Coşluga, Almălău (Zalmoxe), Băneasa, Cetatea, Casicea, Cotu-Văii.

JUDEŢUL COVASNA
Vărghiş, Filia, Brăduţ, Bixad, Micfalău, Sânzieni, Moacşa (frumoasa, sfânta),
Dobârlău (DA-BUR-LAU= locul sfinţilor (albilor, blonzilor) puternici. DA = alb,
sfânt şi BUR = puternic), Sărămaş, Zagon, Barcani.

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA
Glod, Pietroşiţa, Runcu, Moroeşti, Buciumeni, Moţăieni (moşi, frumoşi sau sfinţi),
Brăneşti, Bucşani (ca Focşani, Vicşani, Bocşa), Vlădeni, Nucet, Băneşti, Braniştea (ca
Bran, Vran, Uran, Fran = cereasca), Costeşti, Gura-Şuţii, Dragodana (dătătoare de
dragoste, Drago = dragoste şi Dana = dona, dărui), Dărmăneşti, Brezoale.

JUDEŢUL DOLJ
Argetoaia, Almăj (Zalmoxe), Bălăciţa (albuţa, blonduţa), Carpeni, Brădeşti, Moţăţei,
Rast, Siliştea Crucii, Boureni, Bârca (Bur-ca), Sadova (sfîntul alb, Sa-Za-Da = alb,
zeu, sfânt şi Dova-Dava-Deva = zeu, sfânt), Zănoaga, Coşoveni, Padea.

JUDEŢUL GALAŢI
Bălăneşti, Blânzi, Oancea (Vancea, Bancea), Bujor (buir-boier, puternic), Vlădeşti,
Brăneşti, Cudalbi, Barcea, Mânjina, Călmăţui (Zalmoxe), Pechea, Cuca, Lupele,
Frumuşiţa, Şiviţa, Costi, Buciumeni, Poiana.

JUDEŢUL GIURGIU
Ulmi, Grădinari, Bucşani, Pietrele, Băneasa, Daia, Vlaşin, Stoeneşti (pietrari),
Stăneşti (pietrari).

JUDEŢUL GORJ
Novaci, Baia de Fier, Muşeteşti, Bârzei, Broşteni (Burosteni - tari ca piatra), Brăneşti,
Bălăneşti, Runcu, Sâmbotin, Stăneşti (pietrari), Hobiţa, Bârseşti, Băleşti, Tismana,

144
Godineşti (zeu eşti - God, Gott = Dumnezeu în limbile engleză, germană; sau hodin-
eşti, adică eşti odihna-sufletelor credincioase; sau Odin eşti - Odin, zeul suprem la
popoarele nordice; sau Adin eşti, Adin = unul, singurul, unicul, în limba slavonă, adică
eşti Singurul, Unicul-Zeu), Padeş, Polovragi.

JUDEŢUL HARGHITA
Bilbor, Capu-Corbului, Tulgheş, Recea, Sărmaş (Zalmoxe), Gălăuţaş (celţi), Remetea
(eremita), Buciu, Bălan, Sândominic, Dăneşti, Cuşmed, Şolmuşu Mare (Zalmoxe),
Lupeni, Zetea, Vărşag, Izvoare, Vlăhiţa, Sânpaul, Dârju, Crăciuneţ, Sâncrăieni,
Sânsimion, Sânmartin, Cozmeni, Casinu, Nou, Valea Uzului,Armăşeni, Ciuc-
Sângeorz, Frumoasa.

JUDEŢUL HUNEDOARA
Blăjeni, Deva, Simeria, Lupeni, Ţebea, Almaş-Sălişte (Zalmoxe, Zeul luminii),
Godineşti (v. ca în judeţul Gorj), Zam, Burjuc, Gurasada, Dobra, Brănişca, Stânceşti
(pietroasa), Sântuhalm (Sfântu Zalmoxe sau Sfântul Acoperământ, de exemplu,
HALM, în limba germană = coif, cască, similar cu HELMET, în limba engleză),
Şoimoş (Zalmoxe), Streisângeorgiu ( trei îs sângeorgiu sau strein sângeorgiu - aluzie
la apariţia creştinismului şi a sfinţilor săi, într-un loc unde până atunci era
zalmoxianismul, astfel că noua credinţă părea străină celor de acolo), Costeşti, Balşa,
Grădiştea de Munte, Haţeg, Sântămăria (deja, numele este din perioada creştin-
ortodoxă), Orlea, Densuş, Sarmisegetuza, Baru, Brad.

JUDEŢUL IALOMIŢA
Ciocârlia, Cotorca, Coşereni, Grădiştea, Arţari, Sălcioara, Vlădeni, Cosâmbeşti,
Balaciu, Albeşti.

JUDEŢUL IAŞI
Coarnele Caprei, Cotnari, Focuri (ca Focşani, Bocşa, etc.), Paşcani, Moţca, Cucuteni,
Sârca, Brăieşti, Strunga, Bârnova (BUR-NOVA = bărbat nou), Costuleni, Covasna,
Moşna, Cozmeşti, Dagâţa (dăciuţa), Frenciugi (Vrânceni , Franci), Bălţaţi, Vânători.

JUDEŢUL ILFOV
Vidra

JUDEŢUL MARAMUREŞ
Remeţi (eremiţi, sihaştri), Săpânţa („Cimitirul Vesel” - se ştie că dacii plângeau pe cel
ce se năştea şi se bucurau când pleca la Zalmoxe, prin moarte - la fel ca şi martirii
creştini de mai târziu), Vadu-Izei, Mara, Bârsana, Nistru, Bârsău, Ulmeni, Borşa,
Săliştea de Sus (Zeul luminii de sus), Moisei.

JUDEŢUL MEHEDINŢI
Baia de Aramă, Godeanu (Dumnezeul, cf. God-Gott, limbile engleză, germană),
Husnicioara (cf. Huşi, Buhuşi, Huţ, Uţ, Cuţ, Cuş, Căuş, Ceauş = casă, construcţie,
vale, vas, etc.), Jiana (Ziana-Diana), Almăjel (Micul Zalmoxe - probabil în plin proces

145
de creştinare, geto-daco-românii îl considerau pe Dumnezeu-Tatăl, Zalmoxe cel Mare,
iar pe Fiul Său, Zalmoxe cel Mic), Vlădaia, Gruia, Gura Văii, Izvorul Bârzii.

JUDEŢUL MUREŞ
Stânceni (Pietreni), Deda, Borzia, Aluniş, Brâncoveneşti, Cozma, Breaza, Frunzeni,
Moisa, Sărmaşu (Zalmoxe), Sânpetru, Şăulia, Zau de Câmpie (zeu de câmpie),
Sântana, Berghia, Eremitu, Sângeorgiu de Mureş, Sâncraiu, Sânpaul, Coroisânmartin,
Zagăr, Gogan, Cuci, Bobohalmo (Bătrânul Zalmoxe, Bobo-Baba = vechi, bătrân şi
Halmo- Halma- Zalmaş = Zalmoxe), Şaeş, Daia, Vânători.

JUDEŢUL NEAMŢ
Borca, Sabasa, Farcaşa, Stânca, Bălan, Bălţăteşti, Ceahlău, Grinţieş, Bicaz, Brateş,
Bărgăuani, Cordun, Bâra, Dochia (Dachia, Dacia), Zăneşti, Burleşti, Costişa, Valea
Ursului.

JUDEŢUL OLT
Vultureşti, Scorniceşti (de la a scrie, a scorni, a scrijeli), Balş, Piatra-Olt, Bârza,
Coteana, Bălăneşti, Stoeneşti (pietrari), Fărcaşele.

JUDEŢUL PRAHOVA
Azuga, Buşteni, Sinaia, Breaza, Poiana-Ţapului, Cosminele, Baba Ana, Brazi,
Dumbrava, Boldeşti-Grădiştea, Filipeşti de Târg, Gura Vitioarei, Gura Ocniţei.

JUDEŢUL SATU-MARE
Halmeu (Zalmoxe), Bixad, Dobra.

JUDEŢUL SĂLAJ
Aluniş, Coşeiu, Sărmăşag, Bocşa, Şimleu, Gâlgău-Almaşului (Gâlgău lui Zalmoxe),
Bălan, Sânmihaiu Almaşului (Sf. Arhanghel Mihail al lui Zalmoxe - se vede din plin
procesul sincretic al religiei vechi zalmoxiene cu cea nouă, creştină), Almaşu
(Zalmoxe), Halmăşd (Zalmoxe).

JUDEŢUL SIBIU
Bazna, Dârlos, Dumbrăveni, Boian, Mediaş, Moşna, Jina (Zina), Cisnădie (ca şi
Tuşnad, înseamnă nod al câmpiilor), Tălmaciu (Dalmaciu-Zalmaciu-Zalmociu-
Zalmoxe), Cârţa, Scoreiu (a scrie, a scrijeli, a scorni), Şomartin, Arpaşu.

JUDEŢUL SUCEAVA
Muşeniţa, Vicşani, Siret, Frătăuţi, Zolomestra (Zalmoxe), Zamoştea (Zalmoxe),
Zvoriştea, Argel, Breaza, Frumosu, Molid, Sadova, Cârlibaba, Ţibău, Coşna,
Cozăneşti, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dârmoxa (moşul dur), Broşteni (Buro-steni, tari
ca stânca, unde Bur = puternic, tare şi Stene = stană, stâncă, piatră), Cotârgaşi,
Poiana Mărului, Râşca, Boroaia, Baia, Basarabi, Bosanci, Arbore, Putna, Cacica.

146
JUDEŢUL TELEORMAN
Teleorman, Siliştea (zeul luminii, Zalmoxe), Udupu, Balaci, Zambreasca Trivalea-
Moşteni, Cosmeşti, Baciu, Blejeşti, Gălăţeni (celţi), Călmăţui (Zalmoxe), Moşteni,
Bujoru, Zimnicea, Brânceni, Salcia, Crângu, Scrioastea ( a scrie, a scrijeli), Băbăiţa,
Drăgăneşti-Vlaşca.

JUDEŢUL TIMIŞ
Beba Veche, Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Comloşu Mare (Zalmoxe-Mare, Tatăl),
Sânandrei, Sânmihaiu-român, Coşarii, Bulza, Moşniţa Nouă, Coşteiu, Bârna, Buziaş,
Şemlacu Mare (Zalmoxe-Mare, Tatăl).

JUDEŢUL TULCEA
Cataloi, Dăeni, Rahman, Casimcea, Cerbu, Hamangia, Babadag (bătrânul dac).

JUDEŢUL VASLUI
Duda, Dăneşti, Laza, Huşi (Cuş, Cuţ, Uţ, Huţ, etc = casă), Vaslui (al lui Bess - trib
geto-dacic din Sudul Dunării şi Anatolia), Costeşti, Puieşti, Zorleni, Vetrişoaia,
Bârlad, Albeşti.

JUDEŢUL VÂLCEA
Voineasa (războinica-amazoanca), Boişoara, Câineni, Brezoi, Cozia, Suici (suci - trib
dacic), Dăeşti, Stoeneşti (pietreşti), Runcu, Bujoreni, Vlădeşti, Frânceşti (vrânceni,
franci), Băbeni, Grădiştea.

JUDEŢUL VRANCEA
Vrancea (Ţara Cerului, unde Vran-Uran-Fran-Bran = cer şi Cea-Cşa = casă, ţară),
Moşinoaia, Mărăşti, Vidra, Bârseşti, Burca, Vrâncioaia, Mera, Panciu, Broşteni (Buro-
stene, tari ca stânca), Coteşti, Gugeşti (sfinţiţi, cf. Kaga = sfnţit, consacrat), Focşani,
Ciuşlea.

147
LOCALITĂŢI DIN AFARA ROMÂNIEI

BASARABIA
Cotlujeni, Coteala, Sauca, Moşana, Frasin, Brânzeni, Cotova, Coşăuţi, Băxani, Danu,
Cuzmin, Coşerniţa, Cuşmirca, Glodeni, Caşunca, Scorţeni (a scrie, a scrijeli, a
scorni), Sadova, Costuleni, Scoreni, Coşniţa, Bujor, Călmăţui (Zalmoxe), Bardar,
Costeşti, Grădiştea, Coştangalia, Basarabeasca, Coşcalia, Căuşani, Brezoaia, Tiraspol.

UCRAINA
Cuşniţa, Dolha, Frasini, Vrânceni (cereşti), Sâniatin ( Sfântul cel Unic sau Unul Sfânt
Dumnezeu, unde Sân = sfânt şi Iatin-Adin = unu, primul , singurul, unicul), Cozmeni,
Costeşti, Boian, Cotelău, Cozăreni, Moşanaţi, Seliştea (Zeul luminii, Zalmoxe), Bacşa,
Burilove, Brânzari, Bârzula, Coşari, Dacin, Şaba-Târg.

BULGARIA
Arman, Balcic (albuţ).

SERBIA
Barza, Moşna, Sălaş, Bor, Sălişte, Vlaşca, Bala-Novac (blondul, bălaiul, albul novac),
Donia (dania, darul), Grădişte, Vranici, Coştela, Vârşeţ.

UNGARIA
Szeged (Sighet), Balastyo (Balaci-Dio, zeul bălan-alb, Zalmoxe sau zeul Valahilor
adică al daco-românilor, Zalmoxe), Szentes (sânţii, sfinţii), Gyula, Devavanyo (Deva-
vanyo, Baia (mina) zeului, unde DEVA = zeu şi Vanyo = baie, mină).

148
 INDEX ALFABETIC AL INTRĂRILOR (NOŢIUNILOR)

CAPITOLUL I

ADAMCLISI, pag. 20
AGATÂRŞI, pag. 20
AHEI, pag. 20
ALPI, pag. 20
ARAD, pag. 21
ARCADIA, pag. 21
ASIRIA, pag. 21
BALCANI, pag. 23
BALTICĂ, Marea, pag. 23
BĂRĂGAN, pag. 24
BÂRSA, pag. 24
BEKESCSABA, pag. 24
BELAGINE, legile, pag. 25
BESSI, pag. 25
BLAJINI, pag. 25
BLOH, pag. 26
BRAHMAN, pag. 26
BRAŞOV, pag. 27
BUCEGI, pag. 28
CAUCAZ, pag. 28
CELŢI, pag. 28
CIMERIENI (SUMERIENI), pag. 28
COSMOS, pag. 29
COSTOBOCI, pag. 29
DACI, pag. 29
DACIA, pag. 29
DAVA, pag. 30
DEVA, pag. 30
ETRUSC, pag. 31
FELACI, pag. 31
GERMAN, pag. 31
GOŢI, pag. 32
GRAD, pag. 32
HARGHITA, pag. 33

149
HISTRIA, pag. 33
HITIŢI, pag. 33
LOMBARDIA, pag. 33
MACEDONIA, pag. 33
MASSA- GEŢI, pag. 34
MUCENIC, pag. 34
OM, pag. 34
ORADEA, pag. 34
ORAŞ, pag. 34
OSTROGOŢI, pag. 35
OURANU- URANU, pag. 35
PADOVA, pag. 35
PARŢI, pag. 35
PELASGI, pag. 35
PETRODAVA, pag. 36
REGGIO- EMILIA, pag. 36
ROMÂN, pag. 37
ROXOLANI, pag. 37
SARMISEGETUZA, pag. 37
SAXONI, pag. 38
SECUI, pag. 38
SIDON, pag. 38
SLAVI, pag. 38
SILIŞTEA, pag. 38
TARABOSTES, pag. 38
TESSALIA, pag. 38
THESSALONIC, pag. 39
TIRAGEŢI, pag. 39
TIROL, pag. 39
TRACI, pag. 39
VENEŢIA, pag. 40
VIZIGOŢI, pag. 40
VRANCEA, pag. 40
WESTFALLEN, pag. 42

CAPITOLUL AL II-LEA

ARGEŞ, pag. 43
ARPAŞ, pag. 43

150
BISTRIŢA, pag. 43
BORŞA, pag. 43
CLADOVA, pag. 43
CRIŞ, pag. 43
DANUBIUS, pag. 43
ISTRU-ISTROS, pag. 44
JIUL, pag. 44
MUREŞ, pag. 45
NISTRU, pag. 45
SOMEŞ, pag. 45
ŞOAREŞ, pag. 45
ŞOIMOŞ, pag. 45
TIMIŞ, pag. 45
TISA, pag. 46
VALEA IZEI, pag. 46

CAPITOLUL AL III-LEA

AHILE, pag. 47
ALEXANDRU, pag. 47
AMON- RA, pag. 47
ANITTAS, pag. 47
ANU, pag. 47
ANUBIS, pag. 48
ARARAT, pag. 48
ARDEAL, pag. 48
ARPAXAD, pag. 48
ARTHUR, pag. 48
ASAN, pag. 48
BABADAG, pag. 49
BALACI, pag. 49
BALACK, pag. 49
BALVANYOS, pag. 49
BELA BARTOK, pag. 49
BIRO, pag. 49
BLAKE, William, pag. 49
BRÂNCUŞI, pag. 49
BUDAPESTA, pag. 50
BUR, pag. 50
BUREBISTA, pag. 51
CAMASIS, pag.52
CAROL, pag. 52
CIBELE, pag. 52
CLOVIS, pag. 52

151
CRĂCIUN, pag. 52
CSABA, pag. 53
DAVID, pag. 53
DECEBAL, pag. 53
DECENEU, pag. 54
DINA, pag. 54
DOMOKOS, pag. 54
DRAGOŞ, pag. 54
DROMIHETE, pag. 54
EMANUEL, pag. 54
EUROPA, pag. 55
FLACCO, Horatiu Quintus, pag. 56
GETUSA, pag. 56
GOD, pag. 57
HAMANN, pag. 57
IAFET, pag. 57
IOV, pag. 57
IOVAN, Iorgovan, pag. 57
ILEANA, Cosânzeana, pag.57
KAGA, pag. 57
KOCSIS, pag. 57
LANGUE D`OC, pag. 58
MELCHIOR, pag. 58
MIODRAG, pag. 59
MOHACS, pag. 59
MOISE, pag. 59
MUŞAT, pag. 60
ODIN, pag. 61
OLVIAN, pag. 61
ORFEU, pag. 61
PALLAS ATENA, pag. 61
PECS, pag. 61
RUMMENIGE, pag. 61
SION, pag. 61
SOLOMON, pag. 61
SPARTACUS, pag. 61
SUPPILULIUMA, pag. 62
SZABO, pag. 62
TOMA ALIMOŞ, pag. 62
ULFILA, pag. 62
URIE, pag. 62
VALOIS, pag. 62
VĂRĂDIA, pag. 63
VILMOS, pag. 63
VIOREL, pag. 63
VIRGILIU, pag. 63
VLAD, pag. 63

152
VLAICU, pag. 63
WALLACE, pag. 63
WILHELM, pag. 63
WOTAN, pag. 63
ZALMOXE- ZAMOLXE, pag. 64
ZÂNĂ, pag. 67
ZENOVIA, pag. 68
ZOTICOS, pag. 68
ZYRAXES, pag. 68

CAPITOLUL AL IV-LEA

ALDĂMAŞ, pag. 69
A AVEA, pag. 69
A FI, pag. 69
AI (Usturoi), pag. 69
A IUBI, pag. 69
BA, pag. 69
BABA, pag. 70
BARBAR, pag. 70
BAZILICĂ, pag. 70
BIO-, pag. 70
CAP, pag. 70
CHIP, pag. 70
COCIOABĂ, pag. 71
COPÂRŞEU, pag. 71
DA, pag. 71
DRAG- DRAGOSTE, pag. 71
ELF, pag. 72
EON, pag. 72
FRATE, pag. 72
GALBEN, pag. 73
IZVESTIA, pag. 73
MILK, pag. 73
MORMAN, pag. 73
MOŞTENITOR, pag. 74
NOU, NOUĂ, pag. 74
NEA, pag. 74
NOAPTE, pag. 74
POTECĂ, pag. 74
PATRIE, pag. 74
RĂZBOI, pag. 75
ROŞU, pag. 75

153
SANSCRITĂ, pag. 75
SÂRBĂ, pag. 75
SCUT, pag. 76
STANĂ, pag. 76
TARABOSTE(S), pag. 76
TÂRZIU, pag. 76
TERRA-COTA, pag. 76
TUS- (TUSTREI, TUSPATRU), pag. 76
ŢIGAN, pag. 76
ŢINTIRIM, pag. 76
VERDE, pag. 77
VIITOR, pag. 78
VLĂSTAR, pag. 78
ZIUREL DE ZIUĂ, pag. 78

154
 HĂRŢI68

HARTA ROMÂNIEI

Se poate observa cum Tisa şi Siretul izvorăsc la mică distanţă unul de celălalt
închizând la Nord hotarele României; Tisa închide şi Vestul României până se varsă în
Dunăre; Siretul şi Prutul închid graniţa de Nord, Nord-Est şi Est până se varsă în
Dunăre; Dunărea închide graniţele de Sud-Vest, Sud, Sud-Est şi Est vărsându-se în
Marea Neagră. Astfel toată ţara Havila şi Cuş, adică România de azi, este înconjurată de
cele patru fluvii izvorâte din Eden. Numai aşa are logică enumerarea acestor fluvii ca
delimitări ale ţărilor Havila şi Cuş. Explicaţia tradiţională cum că cele patru fluvii ar fi
Dunărea, Nilul, Tigrul şi Eufrat se loveşte de incapacitatea acestor ape curgătoare de a
delimita un spaţiu închis. Se va vedea bine acest lucru privind următoarea hartă:

68
Hărţi preluate de pe programul „Google Map”

155
HARTA EUROPEI – AFRICII DE NORD – IRAKULUI

Dunărea curge de la Vest la Est, Nilul de la Sud la Nord. Aceste două fluvii nu pot
delimita nici o un teritoriu, decât, cu bunăvoinţă Marea Mediterană. Tigru şi Eufrat
din Irak, ce curg de la Nord-Vest către Sud-Est, delimitează într-adevăr teritoriul
dintre ele, teritoriu denumit în antichitate Mesopotamia, adică „Ţara dintre râuri”; însă
aceste două râuri nu pot delimita nimic împreună cu Dunărea şi Nilul întrucât sunt la
mare distanţă de acestea şi nu pot închide împreună nici un teritoriu.

156
 FOTOGRAFII DIN MUNŢII BUCEGI69

Vestigiile cetăţii BABA MARE, din Masivul Bucegi.

Ce a mai rămas până în zilele noastre din această cetate?... Resturi de ziduri ale căror
plan arhitectural este un pătrat...
O drumeţie pe traseul de la poalele cetăţii va face posibilă înţelegerea celor afirmate de
noi şi anume că o civilizaţie străveche a locuit pe aceste meleaguri.

69
Fotografii din colecţia personală, realizate de autori în august 2010.

157
Zidul unei alte cetăţi de pe Piciorul Babelor.

158
Ruine ale unui pavaj ce acoperea platoul Bucegilor.

159
 BIBLIOGRAFIE

Avram, Mioara, Brâncuş, Grigore, Bulgăr, Gheorghe, Ciompec, Georgeta,

Diaconescu, Ion, Hristea, Teodor, Bogza-Irimie, Rodica, Şuteu, Flora, Sinteze de
limba română, ediţia a II-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

Balmuş, Elvira, Georgescu-Fuerea, Anca, Kahane, Zelma, Borănescu, Constantin,

Dicţionar Român-Francez, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967.

Bantaş, Andrei, Dicţionar de buzunar englez-român, român-englez, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.

*** Biblia, Editura Societatea Biblică Interconfesională, 1988, ediţie apărută cu

binecuvântarea Patriarhului Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române şi cu aprobarea
Sfântului Sinod, printed by United Bible Societies UBS-EPF, 1992-55M.

Ceram, C. W., Secretul hitiţilor - Descoperirea unui imperiu antic, traducerea

Andreea Boldura, Editura Aquila `93, Oradea, 2004.

Charroux, Robert, Cartea trecutului misterios, traducerea Emil Coltofeanu, Editura

Elit, Ploieşti, 2000.

Denuşianu, Nicolae, Dacia Preistorică, prefaţă Dr. C. I. Istrati, Editura Arhetip,

Bucureşti, 2002, reproducere în facsimil, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti,
1913.

Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei Republicii Socialiste

România, Bucureşti, 1975.

Drimba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

Eliade, Mircea, Sacrul şi profanul, traducerea Brânduşa Prelipceanu, Editura

Humani- tas, Bucureşti, 1995.

Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, traducere şi postfaţă Cezar

Baltag, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.

Greimas, Julien Algirdas, 1992, Dictionnaire de l' ancien francais: le Moyen Age,
Editura LAROUSSE.

Glodariu, Ioan, Iaroslavschi, Eugen, Rusu-Pescaru, Adriana, Stănescu, Florin,

Sarmizegetusa Regia Capitala Daciei Preromane, Editura Acta Musei Devensis,
Deva, 1996.

160
Guţu, G., Dicţionar Latin-Român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1983.

Haşdeu, B. Petriceicu, Pierit-au dacii?, ediţie îngrijită de Grigore Brâncuş, Editura

Dacica, Bucureşti, 2009.

Iordan, Raluca, Dicţionar român-german, Editura Corint, Bucureşti, 2006.

Kernbach, Victor, Dicţionar de mitologie generală, Editura Albatros, Bucureşti,

2004.

Kernbach, Victor, Miturile esenţiale, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.

Oltean, Dan, Religia dacilor, Editura Saeculum I. O., Bucureşti, 2002.

Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei Române, Bucureşti

1987.

Adrese de internet:

Cuddeback Folkmar, Elnora; Folkmar, Daniel, Dicţionar de rase sau popoare, 1911,
p.117, paragraf tradus din limba engleză de Marian C. Ghilea), https://sites.
google.com/site/hutzul/hutulii, 6 noiembrie 2011.

http://indoeuro.bizland.com/project/glossary/illy.html, 12 iulie 2012.

http://indoeuro.bizland.com/project/glossary/thra.html, 12 iulie 2012.

http://www.wordgumbo.com/ie/cmp/hitt.htm, 12 iulie 2012.

http://www.srimadbhagavatam.org/downloads/SanskritDictionary.html, 12 iulie 2012.

http://www.sumerian.org/sumerian.pdf, 12 iulie 2012.

http://en.wikipedia.org/thracian_language , 20. 08. 2006.

http://www.irishdictionary.ie/dictionary, 12 iulie 2012.

http://www2.smo.uhi.ac.uk/gaidhlig/faclair/sbg/lorg.php?
faclair=sbg&seorsa=Beurla&facal=water&eis_saor=on&tairg=Lorg, 12 iulie 2012.

http://www.freelang.net/online/gothic.php?lg=gb, 12 iulie 2012.

http://en.bab.la/dictionary/english-swedish/, 12 iulie 2012.

161
CARPATHIAN-DANUBIAN-PONTIC SPACE,
SPACE OF THE PROTOINDO-EUROPEAN
LANGUAGE
- MILLENARY CONTINUITY-
Short etymological essay

Anişoara Munteanu
Sebastian Vîrtosu

Preface by
Prof. Dr. Cezar Boghici

162
 PREFACE

A Sufi story told by Jean-Claude Carrière tells us about a very

famous dervish who went meditating along the river, when he heard a
human voice singing a koly hymn, as holy only in the proper place to
speak syllables Ya Hu, but instead, voice sang U, Ya, Hu. Dervis
immediately felt compelled to correct this. He took a boat and rowed to
a dry patch in the middle of the water, where they heard unusual scales.
Here, in a reed hut, he met a humble man, who had inadequate recite
prayers. The wise monk taught him how to pray, and the man agreed,
humble, his advice. Dervish walked away pleased, for he had done a
good deed: Who speaks after standing prayers - they say - can walk on
water. But when he reached the middle of the river, he heard the same
voice singing U Ya Hu. Despair, the monk began to ponder the
weaknesses of human nature. Soon, however, he saw the island singer
walking on the water toward him, and when he reached the edge of the
boat, saying: "Forgive me, brother. Keeping my weak mind. I forget
which correct utterance is. Vouchsafe but also shows me once again. "
More than a story about the power of faith - as we are tempted to
interpret at first sight - we forward a story about the virtues of long
forgotten languages, recoverable only by some insiders, who serves as a
tool to access the world of eternal truth and the meaning of the
fundamental. For what is the language of Sufi fable humble man
addresses his god if "tongues of angels", the original language, lingua
Adamica before the Tower of Babel? It is not limited to evoke the
power of signification of the word, it invokes and communicates
intimately with what claims. Finding them is reserved philologists less
scientific rationality as imaginative intuition prophets, poets and artists
of all kinds, in any case, people "inspired" and powerful, robust, as he
describes Plato - the adjective krataiós - those who dare to go to regain
vigor originating verb. Such people are the authors of this book.
Their company, although research evade canonical requirements
and proves to be opened soon heresiarchs and creative thinking myth is
not less interesting than any similar achievement.
It can be seen as apocryphal history of the Romanian language.

Prof. Dr. Cezar Boghici

163
 ARGUMENT

How was born this essay?

What spurred us to achieve?
Such work is necessary?
It helps to awaken the Romanian people?

Passion for history, literature and Romanian people brought us

in a position "to plow in a foreign field" as says an old Romanian
saying. In doing so, we did not want to replace those who have
thoroughly studied the above subjects or find us above them. However,
it happens that some people outside our field of activity, find solutions
which we, in the field, because we're missing the daily routine ("not
seeing the forest for the trees"). One example we give in support of the
claims, it will remember the amateur astronomer Edwin Hubble, who
observed "expansion of the Universe" and red shift wavelength of light
as a result of this. No professional astronomer hitherto not noticed this
phenomenon.
Answering these questions, we say that we felt that we must be
active participants in building and national building, which are called,
in fact, all members of this nation.
It is not for us to stand back, careless, on the collapse of our nation.
Thus, love of country, pride of Romanian boosted "birth" of this essay,
we were given the power to form and thus emerged as a necessity that
we could not escape.
And, Yes, we help our Romanian nation will remain an attempt
if not singular, isolated, but will be perfect for multidisciplinary
scientific research that will follow these directions.
As far as we are concerned, not necessarily waiting for
unequivocal scientific evidence, but go guided by the idea that all lead
to the development of dignity and national pride is good and true, as a
nation builds! If there will be scientific evidence, the better!

164
The human brain has two hemispheres, the left, responsible of rational
thinking, scientific, and right thinking responsible intuitive, mystical.
What does this mean? In our view, this means that we must have in
mind a balance between these two directions, so do not neglect mystery,
myth, exacerbating side purely scientific and rational. Equally true is
that the reverse is true, let's not get too prone to irrational intuition at
the expense of reason and science. In everything we do we must be
fully balanced, and our brain that has both sides, not just one. Arthur C.
Clark said that to remain perennial story must have value of myth,
mystery and symbols should be. Well, religions will survive standing in
people's consciousness, despite science that seeks, through reason, to
dismantle them, precisely because the right hemisphere constantly asks
her rights, rights that people cannot escape, consciously or
unconsciously. Science should not be disavowed and annulled, on the
contrary, we must strive to affirm them in plenary. But we must be
careful not to idolize.
Returning to our theme, thesis uninterrupted continuity of
Carpatho-Danubian population, many millennia before Christ until
today. This means that our model predicts, as a consequence of the
thesis stated that the language of this population will be consistent
across complex, homogeneity from the fact that the language would
have been spoken for thousands of years continuously in that space.
This language does not mean that there will be changes and alterations
over time, as a living language, but these changes will not alter the
language being intimate. Supporting this thesis uninterrupted continuity,
we oppose the same time, some theses established, of which the most
important is that the population Romanization of Dacia, following its
conquest by the Roman legions, led by Emperor Trajan. The model
proposed by this thesis faces a serious impediment that must explain it
satisfactorily, namely the Romanian language homogeneity across
geographical area of Dacia, while the lack of state for over a thousand
years left population under the influence of various migrating peoples,
each with its own language. This should lead to the formation of
different languages and dialects Carpatho-Danubian area as

165
Romanization, spent too short a time (165 years) and only fill a third of
Dacia by the Roman armies, could not oppose a language readymade,
strong, stable, in the different languages of the peoples migrating,
finally yielding and blending with the latter, to varying degrees, by
geographic region.
This essay does not want to highlight similarities and kinship of
languages between them, have been dealt serious on the subject, but
rather attempts to show that the so-called loans are not fully lexical
borrowing from one language or another, as, rather a serious
percentage, vestiges of a primordial single Protoindo-European
language. We decided to do a linguist-etymological archeology, digging
deep words, seeking common Protoindo-European fund. It's not a word
etymology, the origin of a word in meaning staying in one language or
another, but finding that unique primordial pool. We do not know if the
first language appeared in history, but the language parent who started
all Indo-European languages. As an example we use the word ALB
who read from right will form BLA root, which is reflected, meaning
white, in Slavonic (BAL, USA), French (BLANC, BLOND), Italian
(BIANCO) in Old Romanian langage (Balan, Balai). If we liable for
Romanian a Slavonic loan for the BĂLAN, BĂLAI, for BLANC
BIANCO of French and Italian and we cannot have the same
explanation, since we know that Slavs did not arrive in solid contact
with the French and Italians. However, we need an explanation for these
similarities. How Slav migration can not be brought as an argument,
remains rooted WHITE-ALB, BLA explanation that comes from a
common linguistic background both Romanians and Slavs, French,
Italian. This pool is what we have called the single primary language
Protoindo-Euro-pean. We believe and affirm that occur where the
primary language is the Carpatho-Danubian-Pontic.
In this book, we use the term naturalized "Indo-European"
Aryan populations to name, but the term "Indo-European" has no
scientific basis, since not scientifically proven migration from Asia to
the white race. Any migration leaves behind the original population, not
all populations migrate en masse. It would be the first case in history to

166
happen. For example, the Roman Empire had settlers across Europe,
Asia and Africa, but the Italian peninsula was not emptied completely
original population. So it is in the United Kingdom, Spain, Portugal,
Holland, France, who, though they had colonies all over the world have
not emptied completely original populations of those countries from
colonial world. Therefore, if the white race migrated from Asia, where
the original full whites in Asia that currently exist? This lack nowadays,
a white populations originating in the Far East is for us only one thing,
namely, that (only) Europe is the cradle of the white race. We can see
that the Americas are the cradle of the red race, Africa and Australia, the
cradle of the black race, the Middle East, the cradle of the Semitic race
and the peoples of India, Pakistan, Iraq and Asia, the cradle of the
yellow race. Why Europe as the cradle of the white race? If there was a
migration of white race from Asia to Europe, perhaps in reverse, i.e.
from Europe to Asia was? Chinese archaeologists have discovered in
the Gobi desert dozens of mummies of Caucasian, aged between 2000
and 4000 years. So who visit Asia four millennia ago?
Birthplace white race is, as we have seen in Europe. But
where? We know that the last ice age, Wurm, about 75,000 to 12,000
BC. BC, ended about 12,000 years ago and that the thick layer of ice
and snow reached to the 45th parallel, therefore, people and animals
could live below this parallel. In Romania Ploiesti could live in the
Danube. To live, people need other items such as a river, a plain to raise
animals and build houses and villages, reserves of salt for human and
animals, forests, etc. What area of Europe has all these items on hand?
Perhaps some of the items were still in other parts of Europe, but all
together were not found only in one place, namely, in the Carpathian-
Danubian-Pontic. Only there one could find people clamp where to
withstand harsh times. Danube River, lakes, forests, mountains, plains
and salt were on hand, making it easier to transport, work and life.
Overall, great civilizations arose near major rivers, Egypt near the Nile,
Ganges Hindus addition, our ancestors near the Danube.
Our approach is not meant patriotism dry and landlocked, but
we want to find ourselves in the Great European Orchestra, with dignity

167
and confidence in our values. You cannot be universal without being
national before. If until now the peasantry was the guardian of values
and traditions of our people, the intelligentsia's time to give back what
he received and help to revive the Romanian peasant, completing a
round of rebirth of the Romanian people. Our work is not complete
dictionary, it cannot cover all the vocabulary words in language
analysis, but the reader, using the algorithm we proposed can find
further one other etymologies, i.e. proving and experiencing our
method, as the Chinese proverb that says man hungry to learn to fish
and not ready to give it caught fish.
The proposed model is based on the following new sentence:
1) existence in the past of a single primordial Protoindo-European
language from which derived all Indo-European languages existing
today;
2) the unique Protoindo-European language originated in the
Carpathian-Danubian-Pontic;
3) Carpatho-Danubian-Pontic population spoke the language Protoindo-
European millennia BC Daco-Romanian language as her successor, as
the other Indo-European languages today;
4) uninterrupted continuity of living of the population and the language
spoken in the Carpathian-Danubian-Pontic, from ancient times until
today;
5) formed exclusively white race in Europe, in the Carpathian-
Danubian-Pontic, during the last glaciation (Wurm) ago roughly 60,000
-70,000 years;
6) absence of genetic or linguistic kinship between people Danubiano-
Carpathian-Pontic (Geto-Dacian ancestors-Vlach-Romanians) and
Asian Indians (Gypsy ancestors). The similarity between Sanskrit (SAN
= Holy, SCRITĂ = written) and Romanian descent does not proves the
Indian-Asian origin of the white race, but shows that in Asia have
reached many thousands of years ago, members of the white race, who
founded religions, states, dynasties, caste. These whites were appointed
by the local population Indian as Brahman. The term BRAHMAN is a
corrupt form of the ethnonym "ra (h) man", which means “people of

168
sun” (blond, white) or people kings (proud, noble), root RA, if is read
from right is AR, and root AR is the name of population whites, i.e.,
Aryan. ARIAN term means, man proud, noble, right. Ethnonym
"Aromanian" therefore means noble man, proud as.
Based on these papers, our model predicts the following:
1) the existence of a homogeneous languages spoken throughout the
Carpathian-Danubian-Pontic area, speaking the language due to several
millennia, and can thus blend;
2) the existence of vestiges of Protoindo-European single primary
language in Indo-European languages existing today;
3) genetic homogeneity of the population lived in the Carpathian-
Danubian area pontic, due to the many millennia of living in the same
space;
4) lack of a Caucasian population originating in Asia today, as a starting
point past a massive migration to Europe. Not empty completely
original migration of the population, leaving a vacuum;
5) the existence of a small-scale migrations of white race from Europe
to Asia.
The book starts with a table showing the various
transformations that speech sounds may suffer from each other in the
same language or in different languages. This table will be useful to the
reader, as it will explain the manner and method of forming derivatives.
Derivatives are options exchanged letters and sounds of a word
analyzed variants that can be found even in the form derived in some
languages. For example, Zeus (Greek), Deus (Latin), Deva (Sanskrit),
Dava (Geto-Dacian language), ZI (Romanian), or BAN (ruler in
medieval Romanian and French languages), PAN (Lord. , in Polish).
These derivatives (options) can have the same meaning in different
languages or different meanings. Following the table, we present a
small dictionary Pelasgian, axiomatic that will be used in this book.
Next chapter I will address the names of countries, nations, peoples and
place names, chapter II, of hydronyms, Chapter III, of proper names
and chapter IV, on common words, names different. This short essay
concludes with an appendix, containing various dictionaries (Illyrian,

169
Thracian, Hittite, Sumerian, Sanskrit etc.), Maps that will help you
locate and view some information contained in the book, they bring
evidence to support our claims such that this region of the Carpathian-
Danubian-Pontic existed and formed an ancient civilization (Pelasgians,
after N. Densuşianu) civilization that knew no metals. We may add that
this civilization did not appear out of nowhere, but was the result of
creation of highly advanced spiritual beings humanoid type.
Testimonies and names are from Bucegi, such as Obârşia, Bătrâna,
Doamnele, Babe, Omu, Caraiman, Peak Dor. Also, it can be seen that
Bucegii traces of a very strong confrontation between the humanoid
civilization Carpathian-Danubian Pelasgians and another belonging,
why not a reptilian civilization (to maintain an atmosphere of science
fiction). In any case, ancient ruins today stand testimony. The question
remains: How is it that two civilizations could have such rudimentary
energy weapons, which we now barely discern the mechanism of
production and the scientific faced so violent? Because, let alone
science fiction element, still remain unexplained technology that left
those traces (buildings, ruins) and the reason for life and death
confrontation between the two civilizations. It seems that humanoid
race was defeated. But there is another possible hypothesis, namely that
Bucegii have been built by giants, and then their destruction was a
punishment for their pride to measure gods. Also in the appendix, we
find an index of localities that preserves ancient Dacian resonance both
in our country and in neighboring countries. Then follows an
alphabetical list of entries, notions of the four chapters of the work.
For a better understanding of the information we present how we
designed the entries, definitions, explanations, translations, derivatives,
variants. Thus, inputs, roots are in alphabetical order and are
capitalized. Definitions and explanations, and the translation entry (if
any) are normally written with lowercase. Derivatives and variants
resulting from entry are capitalized, some in others, just below the
entrance to be able to easily see what sounds and what letters and what
turns. Translating a derivative or variant or derivative variant appears
beside those written in lower case italics (as opposed to translating an

170
entry that is written in bold, small). Brief comments are intended to
bring further clarification, where the authors thought it necessary.
We close by to thank SC PAN ALEX MILLS LLC, Jaristea-Vrancea,
represented by Nicuşor Epure, who supported the printing of this work.

A
uthors

TRANSLITERATION TABLE OF WRITTEN AND SOUNDS

SPOKEN

sounds A Ă Â B C
and
letters
changes O, E, Ă E, Y, U V, P, GH G, K, P, H, Ş
in:
example *DoCHIA- examples *RoMâN- *bAbILON- *cIOBAN-
s DaCHIA same as according to vAvILON sheperd
DaCIA the letter the rules according to the
A. spelled *AbRAHAM- rules spelled
*BăUTURĂ Romanian. AvRAAM Romanian.
(Drinks)-
spelled as *IACOb
RuMuN- şIOBAN- sheperd
Romanian IACOv
In slavonic in moldavian
language
languges, speeking.
rules *vIU- alive
român is
(romanian language)
written gIOBAN-
BaUTURĂ- bIO-bIU- life (greek
rumun. gIOVAN- young
Moldovan- language).
(italian language).
speech .
* of Greek See further the
* GIObAN- came
letters and letter "B".

171
 BeUTURĂ- sounds "Y", from cioban – sheperd
Transylvanian "OY" is (see at letter „C”).
*OcTO- eight
speech . transliterated
(latine).
in Romanian, GIOvAN- young
OpT- eight
"U", "I" or (italian language).
(romanian ).
"Q".
AhT- eight
IOvAN-
(german).
ballad character.
*NOcTAM- night
Iov- character of Old latine)
testament NOApTE- night
(romanian).
*bAN- lord, ruler (in NAchT- night
medieval romanian (german).
and french languages). NIhTA- night
(greek).
pAN- ruler, lord
(polish language). * cAŢA- coţofană
, magpie
*CANNAbIS (latin) (romanian).
= gAZZA- coţofană
CÂNEpĂ – hemp , magpie (italian).
(romanian language).
*LAc- lake
*bINE- good (romanian).
according to the rules LAc- lake
spelled Romanian (french).
ghINI- in moldavian LAkE- (english).
speeking LAgO- lake
(italian).

sounds D E F G H
and letters

changes Z, DZ, T I, A, Ă V, H, Ş, PH, P, Th Y, Z, H, J, I, G, F, Ş, C

in: C, K, B

examples * dEUS- god *ZeUS- god * in German *AhILE- character from

(latin). (greek). language "V" is Iliada.
zEUS- god ZiUA- day or pronounced as "F". AgILE- fast, rapid, agile.
(greek). god (romanian).
zIUA- day or *gARD- fence (romanian).
* in Greek, French,
god (romanian). *BINe- yARD- (english). Through
English "Ph" is
. according to the the anagram became,
pronounced "F".
*zIUA- day or rules spelled GRAD-city, town (slavonic
god (romanian). Romanian language).
dzÎUA- day or BINi- local *SĂ fIE- GRĂDINĂ, garden
god (old speaking. conjunctive mood (romanian).
country from verb “to be” GIARDINO, garden
romanian * ZeU- god (romanian). (italian).
language). (romanian). SĂ hIE- ( old JARDINE, garden (french).
ZăU- vow country romanian GARDEN (english).
*tU- you (romanian). language ). GARTEN, garden (german).
(romanian). SĂ şIE-

172
 dU-you *FeLAHI- conjunctive mood *gENA- generating (latin).
(german). mythical people from verb “to be” jENA- wife, woman
mentioned by (romanian in (slavonic language)
Homer in the Moldova). zENA- fairy, zână
Iliad and (romanian).
Odissea. *fELAHI- mythical
people mentioned by *AghIASMĂ- holy water.
VeLAHI Homer in the Iliad AiASMĂ- holy water
VaLAHI- and Odissea. (regionalism).
ethnonym for
the Romanian vELAHI Examples same as the letters
Middle Age. vALAHI- ethnonym „C”, „F”, „G”.
for the Romanian
. Middle Age.

sounds I (Y) Î J K L M N
and
letters
changes G, Y, E Y, U Z, G G, C R -- R
in: -
examples Examples Examples Examples same Examples *POPOr- see
same as the same as as the letters same as romanian. examples
letters „B”, the letters „G". the letters at letter
„C”, „D”, „”. „C”. „R”.
„E”, „G”. *jOC- game,
POPOLO-
RoMâN- play (clasic
italian.
*AghIASMĂ according romanian)
- holy water. to the gIOC- game,
PEOPLE-
AiASMĂ- rules play (old
english.
holy water spelled country
(regionalism) Romania romanian).
The Slavs,
. n. gIOCCO-
latins, gals
. game, play
use often
(italian).
RuMuN- the sound
*yARD-
In and letter
curte *gARD- fence
slavonic „L”.
(english). (romanian).
languges, Dacians,
gARD- yARD- curte,
român is gets,
fence îngrăditură
written tracians,
(romanian). (english).
rumun. use the
Through the
sound and
anagram
letter „R”.
became,
GRAD-city,

173
 town (slavonic
language).
GRĂDINĂ,
garden
(romanian).
GIARDINO,
garden (italian).
JARDINE,
garden (french).
GARDEN
(english).
GARTEN,
garden
(german).

*gENA-
generating
(latin).
jENA- wife,
woman
(slavonic
language)
zENA- fairy,
zână
(romanian).

sounds O P Q R S Ş
and
letters
changes U, A B, C -- L, N Z, X F, H
in:
examples *BuN- good *bAN- lord, ruler Examples *sALMOsE- god Examples
(romanian) (in medieval same as the of gets and same as
BoN- good romanian and letter „L”. dacians. Spell the letters
(french, italian). french languages). rare in ancient „F”, „H”.
Examples same *IrEMĂ- works.
as the letters pAN- ruler, lord heart (old zALMOxE-
„A” şi „”. (polish language). country clasic spelling.
romanian)
RoMâN- *CANNAbIS InIMĂ-
according to the (latin) = heart
rules spelled CÂNEpĂ – hemp (romanian)
Romanian. (romanian
RuMuN- language). *GErUNCHI-
In slavonic knee (old
languges, român country
is written romanian)
rumun. GEnUNCHI-
knee
(romanian)

174
sounds T Ţ U V X Y Z
and
letters
change D, CI X, CI V, O, Y, U, F, B CS, CŞ, S, U, I, Î, S, D, DZ,
s OY, OU, Î, Ş, CE, CI, Â, G G, J
in: Â KE, KI,
T, Ţ
exampl Examples same Examples *ZIuA- day Examples *DAcşA Examples Examples
es as the letters same as or god same as DAciA same as same as
„D” the letter (romanian) the letters DAkiA the letters the letters
„T”. DIuA „B”, „F”, „”, „D”, „G”,
*tIMIŞOARA- DIvA „U”. *ZALMOx „G”, „I”, „J”, „S”.
city in Banat- DEvA- E „Δ, „U”.
Romania day or god SALMOsE
cIMIŞOARA- in the
pronounciation language of *MOxE,
in Banat- gets and MOxA
Romania. dacians, MOş
the mother MOţ
POt, POţI- to language of MOEciU
can (romanian). sanskrite. (locality în
POcI- to can Braşov
(romanian from county).
Banat speaks in
this way).

*PRIEtENIE-
friendship
(romanian)
PRIEceNIE-
friendship
(romanians
from Banat
speaks like
this).

175
PELASGIAN DICTIONARY (PROTOINDO-EUROPEAN)

Alp, Alb = White

Ap-a, Apa = water
Ar = noble, wise
Ar-u, Aru = gold (noble metal)
Ar-g, Arg = silver (noble metal)
Aum = man
Bal, Bla = white
Bu-r, Bur, Buir = strong, man
Ciob, Giob, Giove, Şiob, Şiub, Job, Job = shepherd
Cot, Cat, Cas, Cuţ, Cuş, Cus, Huş, Hus, Huţ, Uţ = home, building
CŞA = home, country, land
Da = white, bright, God
Deva-Diva-Ziva-Siva-Ziua = God or calendaristic day
El = God or personal pronoun of the third person singular
G, Ge, Gh = earth

176
Ida, Uda = water flowing
Lu = many, people
Mon-Men = World
Ma, Mu = mother, female
Man = man
Moş, Maş, Mah, Mag = great, leader, priest, mage, initiated
Pa, Ta = parent, father
Ra, Re = king, sun
San = holy
Ter = earth, ground, land
Ur, OR = city
Uran, Vran, Bran, Fran = sky, cosmos
Vo-aume = woman
Zi, Si = God, soul

177
178