Liceul “Spiru

Teoretic Haret”

Echilibrul
Pietei
Prof. coordonator: Doina
 Preţul
Tranzacţionarea bunurilor marfare are loc la un anumit preţ. Într-un sistem concurenţial,
preţul se formează în mod liber, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă. El apare ca fiind
determinat de piaţă. Formarea preţurilor este un fenomen esenţial colectiv, rezultat din
confruntarea numeroaselor cereri şi oferte individuale.

Preţul format în mod liber oferă satisfacţie celui mai mare număr de vânzători şi cumpărători.

O creştere a preţurilor determină scăderea veniturilor reale ale cumpărătorilor şi a cererii,

totodată, măreşte veniturile vânzătorilor şi oferta, şi invers.

Creşterea cererii face să sporească preţul, iar o urcare a preţului va face, la rându-i, să se
reducă cererea. La urcarea preţului, cantitatea oferită se măreşte, iar aceasta poate genera o
reducere ulterioară a preţului.

Preţul determină mărirea cererii şi ofertei satisfăcute, adică a cererii care efectiv se
transformă în cumpărare şi a ofertei care devine vânzare efectivă.

În funcţie de nivelul preţului, cererea şi oferta pe o piaţă concurenţială vor fi diferite, dar
cererea şi oferta satisfăcute vor fi egale, aşa cum se prezintă ipotetic în tabelul 1.
Cererea, oferta şi preţul la morcovi
Preţul Cererea Oferta Cererea şi Exces de Exces de
(u.m./kg) (kg) (kg) oferta cerere ofertă
satisfacute (kg) (kg)
(kg)
1.000 500 100 100 400 -

2.000 400 200 200 200 -

3.000 300 300 300 - -

4.000 200 400 200 - 200

5.000 100 500 100 - 400

6.000 0 600 0 - 600

 Formarea preţului de echilibru pe o
piaţă concurenţială
Exces de oferta
Px
Qx’
6000
Cx
5000

4000
E
Pxe 3000

2000
Cx’
1000 Qx Exces de cerere

O 100 200 Qxe 300 400 500 600 Qx Fig. 2

Exemplul de mai sus relevă că există un anumit preţ, 3.000 la care cererea şi oferta sunt egale (qe = 300), şi
acesta este preţul de echilibru.

Cu alte cuvinte, preţul de echilibru (P0) este cel la care se realizează cel mai mare volum de tranzacţii pe
piaţă. Lui corespunde cantitatea de echilibru. La preţuri diferite de preţul de echilibru, cererea şi oferta
exprimate pe piaţă nu concordă şi apare, după caz, exces de cerere sau de ofertă, aşa cum se relevă în
tabelul 1 şi figura 2.

Pe o piaţă în care concurenţa este normală preţurile pieţei tind spre echilibru. De exemplu, dacă pe piaţa s-
ar practica un preţ, P1 (vezi fig. 3), superior preţului de echilibru, cererea ar scădea de la Qe la Q1 . Oferta
ar fi superioară cererii (Q2). Se va accentua concurenţa dintre ofertanţi : preţurile vor scădea , unii
producători se retrag de pe piaţă şi oferta se va diminua. Paralel cu reducerea preţului, pe piaţă vor fi atraşi
treptat noi agenţi ai cererii, ceea ce tinde spre reîntoarcerea la situaţia de echilibru.

Px

P1

Pe

P2

Fig. 3 Q1 Q1 Qe Q2 Q3 Qx
 Modificarea preţului de echilibru
Pe o perioadă îndelungată de timp, legea cererii şi ofertei determină modificarea preţului şi a cantităţii de
echilibru. Totodată are loc şi o creştere sau o reducere a eficienţei schimbului. Piaţa bunului X poate înregistra noi
niveluri de echilibru datorită următoarelor cauze :
Modificarea uneia din forţele pieţei, cealaltă rămânând constantă.

Figurile 1 şi 2 ilustrează creşterea şi , respectiv, scăderea cererii (C1), faţă de cererea iniţială (C0), în condiţiile
aceleiaşi oferte (O0). La noile niveluri de echilibru (E1) există alte combinaţii de preţ (P1) şi de cantitate (Q1).
Schimbarea ambelor variabile urmează direcţia cererii. Figurile 3 şi 4 evidenţiază reducerea, respectiv creşterea
ofertei (O1), în raport cu oferta iniţială (O0), cererea rămânând neschimbată (C0). În aceste condiţii nivelul preţului
(P1) şi al cantităţii (Q1) de echilibru evoluează în direcţii opuse. Influenţa schimbării cererii sau ofertei asupra
preţului şi cantităţii de echilibru sunt sintetizate în tabelul 1:
Modificarea ambelor forţe ale pieţei.

În situaţia în care se înregistrează o creştere concomitentă (sau o reducere concomitentă), atât a cererii cât şi a
ofertei, cantitatea (Q) de echilibru înregistrează aceeaşi evoluţie de creştere (sau de reducere), însă preţul de
echilibru poate înregistra o evoluţie diferită în funcţie de magnitudinea celor două forţe. În aceste situaţii, dinamica
preţului de echilibru nu poate fi precizată. În figura 5 , C0, şi O0 reprezintă cererea şi oferta iniţială, iar P0 şi Q0
preţul şi cantitatea de echilibru . Datorită creşterii concomitente a cererii (C1) şi a ofertei (O1) sau (O2), cantitatea de
echilibru creşte la Q1 sau Q2, însă noul preţ de echilibru poate fi P1 sau P2. Aceeaşi figură evidenţiază şi situaţia
opusă, a scăderii cererii şi ofertei, dacă inversăm sensul săgeţilor de la C1 la C0, respectiv de la O2 la O1 sau O0.
Când se înregistrează o modificare concomitentă a cererii şi ofertei, însă în direcţii opuse, dinamica preţului de
echilibru este aceeaşi ca şi a cererii, însă cantitatea (Q) de echilibru nu poate fi determinată. Din figura 6 se constată
că indiferent de magnitudinea creşterii ofertei şi reducerii cererii, noul preţ va fi sub cel iniţial (P0), determinat de
cererea şi oferta iniţială (C0 şi O0), în timp ce cantitatea de echilibru nu poate fi precizată, putând fi mai mare (Q1)
sau mai mică (Q2) faţă de cantitatea iniţială de echilibru (Q0). Situaţia opusă poate fi reliefată în aceeaşi figură dacă
schimbăm sensul săgeţilor (de la C2 la C1 sau C0, respectiv de la O1 la O0).
Rezultatele modificării cererii şi ofertei de pe piaţa bunului X sunt prezentate în tabelul 2.
 Creşterea cererii
P

C1
C0 O0

P1 E1
P0
E0

Fig.1
O Q0 Q1 Q
Efectele schimbării cererii (C) sau
ofertei (O)
Fig. C O PE QE

4
 Scăderea cererii
P

C0 O0
C1
E0
P0
E1
P1

Fig.2
O Q1 Q0 Q
Efectele schimbării cererii (C) sau
ofertei (O)
Fig. C O PE QE

4
Scăderea ofertei
P

O1
C0
O0
E1
P1
E0
P0

Fig.3
O Q1 Q0 Q
Efectele schimbării cererii (C) sau
ofertei (O)
Fig. C O PE QE

4
Creşterea ofertei
P

O0
C0
O1
E1
P1
E0
P1

Fig.4
O Q1 Q0 Q
Efectele schimbării cererii (C) sau
ofertei (O)
Fig. C O PE QE

4
Variaţia simultană în acelaşi
sens a cererii şi ofertei

O0
C1 O1
C0
O2
P1
P0
P2

Fig.5
O Q0 Q1 Q2 Q
Efectele modificării cererii (C) şi ofertei (O)
asupra cantităţii de echilibru (PE şi QE)

Fig. C O PE QE

1 ?
2 ?
3 ?
4 ?
Variaţia simultană în sens contrar
a cererii şi a ofertei
P
C0
C1 O0

P0
C2 O1

P1
P2

Fig.6
O Q2 Q0 Q1 Q
Efectele modificării cererii (C) şi ofertei (O)
asupra cantităţii de echilibru (PE şi QE)

Fig. C O PE QE

1 ?
2 ?
3 ?
4 ?
Importanţa preţului de echilibru
•Relevă condiţiile economice recunoscute ca normale pentru producerea şi consumul unui bun la un
moment dat;
•Minimizează riscul când activitatea producătorilor şi consumatorilor se desfăşoară la nivelul
preţului de echilibru;
•La acest nivel de preţ cererea şi oferta tind să se apropie sau chiar să fie egale ;
•Creşte gradul de satisfacţie a producătorilor şi consumatorilor când se acţionează pe baza preţului
de echilibru ;

Fiecare produs are la un moment dat propriul preţ de echilibru. El se modifică în timp sub incidenţa a
numeroşi factori :
-dacă venitul cumpărătorului sau numărul cumpărătorilor va creşte, va creşte şi cererea iar
echilibru se va forma la un preţ şi o cantitate superioare. Dar situaţia poate evolua şi invers.

Guvernele, autorităţile publice intervin adesea asupra preţurilor atât direct fixând anumite niveluri sau
plafoane de preţ cât mai ales indirect. În acest ultim caz ele adoptă măsuri de politică economică prin care
acţionează, după caz, în direcţia stimulării sau reducerii cererii ori ofertei :
-de exemplu statul poate acţiona asupra cererii făcând achiziţii din acel bun sau majorând veniturile unor
categorii de consumatori( de exemplu pensionarii şi bugetarii). În felul acesta cererea va creşte, probabil şi
nivelul preţului de echilibru.
-dacă se conturează o ofertă insuficientă care ar putea genera situaţie de penurie(lipsă) şi creşterea
preţurilor, guvernul poate acorda unele prime producătorilor pentru sporirea producţiei sau poate reduce
unele taxe de import, facilitând pentru o perioadă creşterea importurilor şi oferta.