REGIUNEA RUHR

Germany

Regiunea Ruhr
(In limba german Ruhrgebiet, sau Ruhr-, Kohlenpott ori Revier) este o zon
urban din Renania de Nord-Westfalia, Germania, format dintr-o serie de orae
industriale mari ncadrate de rurile Ruhr la sud, Rin la vest i Lippe la nord. La sud
vest, regiunea Ruhr se nvecineaz cu Landul Bergisches. Zona este locuit de
aproximativ 5,3 milioane de oameni i este considerat ca fcnd parte din zona
metropolitan Rin-Ruhr, cu o populaie de peste 12 milioane de locuitori. Regiunea
se ntinde pe o suprafa de 4.435 km pe partea dreapt a
cursului inferior al Rinului.
Regiunea include, de la vest la est, urmtoarele aglomerri urbane: Duisburg,
Oberhausen, Bottrop, Mlheim an der Ruhr, Essen, Gelsenkirchen, Bochum,
Herne, Hamm, Hagen i Dortmund ca i pri ale unor districte mai "rurale" Wesel,
Recklinghausen, Unna i Ennepe-Ruhr. Toate aceste districte au fost transformate
ntr-un mare complex care formeaz un conglomerat industrial de o dimensiune
uria, cu peste 5,3 milioane de locuitori, a cincea mare aglomerare urban din
Europa dup Moscova, Londra Mare, Madridul Mare i Parisul.
Pentru anul 2010 oraul Essen este declarat una din cele 3 capitale culturale ale
Europei, ca reprezentnd ntregul Bazin al Ruhrului, celelalte dou capitale
culturale fiind Istanbul, Turcia, i Pcs, Ungaria.

Primele cele mai mari orae din Ruhr sunt:

NUME

POP

SUPR(km )

Pop.
Pop.
Supr.
Nr per
2010
Nume
(km)
km

POP PER
KM

Dortmund

580,688

280.37

2,071

Essen

575,027

210.38

2,733

Duisburg

501,564

232.81

2,154

Bochum

385,626

145.43

2,652

Gelsenkirchen

268,102

104.86

2,557

Oberhausen

218,898

77.04

2,841

Hagen

196,934

160.36

1,228

Hamm

184,239

226.24

814

Mlheim an der Ruhr

169,917

91.29

1,861

10

Recklinghausen

121,827

66.42

1,834

Dortmund
Este unul dintre cele mai mari orase din zona Ruhr. A fost cunoscut multa
vreme ca orasul de otel, din cauza specificului sau industrial (productie de
otel, huila si bere). Orasul s-a schimbat de-a lungul timpului, ajungand astazi
o metropola cosmopolita, cu shop-uri de toate felurile, gastronomie
internationala, zone mari cu verdeata si o mare varietate culturala.

Evolutia orasului Essen

Pentru anul 2010 oraul Essen este declarat una din cele 3 capitale culturale ale
Europei, ca reprezentnd ntregul Bazin al Ruhrului, celelalte dou capitale culturale
fiind Istanbul, Turcia, i Pcs, Ungaria.Regiunea Ruhr nu are mai mult de 150 ani.
Inainte de procesul industralizarii, aceasta zona provinciala, detinand multe sate si
orasele. Printre acestea se afla si Essen, care exista inca din Evul Mediu, dar care sia pierdut de-a lungul timpului insemnatatea.
Inca de la inceputul secolului al XIX - lea acest orasel avea mai putin de 3500 de
locuitori, care isi castigau existenta din comert, diferite mestesuguri si agricultura. La
mijlocul secolului XIX carbunele a devenit principalul capital al regiunii Ruhr. De-a
lungul timpului s-au infiintat 15 mine noi, acestea influentand si construirea de
locuinte pentru oamenii care incet incet se stabilesc aici. Astfel s-au ridicat sate si
oarasele, dar fara o infrastructura clasica. Teatre, cinematografe, cafenele sau
retaurante elegante precum in marile orase nu existau. In schimb era un amalgam de
fabrici, halte pentru trenurile cu marfa, furnale, etc. Din aceasta cauza cultura nu
evoluase asa cum se intampla in celelalte orase. In regiunea Ruhr marii industriasi,
cei mai bogati oameni, au adus teatrele si muzeele.

RWE HQ, Essen- Germany

1996

RELIEFUL
Geologic, regiunea este definit prin apariia de straturi de crbune poart
din perioada superioar a Carboniferului, mai mult sau mai puin independente
de adncime lor. Straturi de crbune ajung la suprafata ntr-o band de-a lungul
rului Ruhr i golurilor n jos de la ru la nord. Sub Lippe River, straturile de
crbune se afl la o adncime de 600-800 de metri (2.000 la 2.600 de metri).
Grosimea straturilor de crbune variaz de unu la trei metri (la trei la zece
picioare). Aceast caracteristic geologic a jucat un rol decisiv n dezvoltarea de
industria minier n Ruhr.
Potrivit The Regionalverband Ruhr (RVR, Asociaia Regional a Ruhrului),
37,6% din suprafaa regiunii este construit. Un total de 40,7% de teren din
regiune rmne folosit n scopuri agricole. Pdurile reprezint 17,6% din
suprafaa regiunii. Corpurile de ap i a altor tipuri de utilizare a terenului ocupa
restul de teren din Ruhr. Includerea a patru districte n mediul rural, n principal
industriale Ruhrului ne ajut s explicm mare parte a terenurilor agricole i
forestiere. n plus, cartierele orasului din regiunea Ruhrului au cartiere periferice,
cu un caracter rural.
Vzut pe o hart, Ruhrul ar putea fi considerat un singur ora, din moment cecel puin n partea de nord-sud- nu exist spaii vizibile ntre cartierele oraului
individuale. Din acest motiv, Ruhrul este descris ca o zon urban policentric.
Zona este caracterizat printr-o istorie similar de dezvoltare urban i
economic.

Datorit istoriei sale, Ruhrul este structurat in mod diferit de regiunile urbane
monocentrice, cum ar fi Berlin i Londra, care s-au dezvoltat prin fuziunea rapid
de orae i sate mici, cu un ora central n cretere. n schimb, trgurile
individuale oraului i cartierele urbane din Ruhr au crescut independent una de
alta n timpul revoluiei industriale. n timp ce oraele mari europene au de obicei
o densitate a populatiei de pn la 20.000 de locuitori pe kilometru patrat (circa
50.000 de kilometri ptrai), densitatea populaiei Ruhrului-central, cu doar
aproximativ 2.100 de locuitori pe kilometru ptrat (aproximativ 5400 de kilometri
ptrai), este subtire n comparaie cu alte orae germane.
Trecerea de la un ora la altul din regiunea Ruhrului const n suburbii relativ
deschise i cmpuri deschise sau chiar agricole. n unele locuri, frontierele dintre
oraele Ruhrului central sunt de nerecunoscut din cauza dezvoltrii lor continue.
Replantare terenurilor industriale dezafectate a creat noi parcuri i zone de
recreere. Landschaftspark Emscher se afla de-a lungul rului Emscher, practic un
fost canal deschis, din care au fost create noi restarri naturale. Acest parc
conecteaz benzi de parc de funcionare de la nord la sud, care au fost dezvoltate
prin amenajarea teritoriului n anii 1920, pentru a forma o centur verde ntre
oraele Ruhrului de la est la vest.

RETEAUA HIDROGRAFICA:

Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri
fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind
navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale
Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care
dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).
Reteaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita si din alte doua bazine: Marea
Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) si Marea Neagra (Dunarea). Rinul (este una
dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaza impreuna cu
afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest si centrala, Elba, Weserul
(805 km lungime) si Emsul (387 km) campia nordica iar Dunarea partea de sud,
izvorand din Muntii Padurea Neagra si strabatand teritoriul Germanieipe o distanta
de 650 km (navigabila pe 387 km).

SOLURILE: Podzolurile (apar sub padurile de conifere sau de amestec de

conifere cu foioase), argiluvisolurile (se formeaza la latitudini temperate) si
cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu clima temperat-continentala) fac
parte din solurile Germaniei.

Replantare terenurilor industriale dezafectate a creat noi parcuri i zone de

recreere. Landschaftspark Emscher se afla de-a lungul rului Emscher, practic
un fost canal deschis, din care au fost create noi restarri naturale. Acest parc
conecteaz benzi de parc de funcionare de la nord la sud, care au fost
dezvoltate prin amenajarea teritoriului n anii 1920, pentru a forma o centur
verde ntre oraele Ruhrului de la est la vest.
Trecerea de la un ora la altul din regiunea Ruhrului const n
suburbii relativ deschise i cmpuri deschise sau chiar agricole. n
unele locuri, frontierele dintre oraele Ruhrului central sunt de
nerecunoscut din cauza dezvoltrii lor continue.

Clima
Spre vest verile sunt mai calduroase si iernile mai reci. Precipitatiile
medii anuale insumeaza 585 mm, fiind mai scazute (cca 500 mm/an)
in campie ti mai ridicate in zona montana unde depasesc 1000
mm/an.

Economia
n ultimul timp bazinul Ruhr a pierdut din ponderea industrial; azi exist
nc unele firme mari ca RAG, Degussa, ThyssenKrupp care au 8,9 % din
muncitorii angajai din regiune. Tot aici i au sediul concernele RWE (energie
electric), E.ON (gaz natural), ca i concernele comerciale Aldi, KarstadtQuelle
i Tengelmann.
ThyssenKrupp este un concern industrial german cu 188.000 de angajai.
Principalele produse ale companiei sunt oelul, nave maritime, lifturi, etc. n
anul financiar 2008 a nregistrat o cifr de afaceri de 40,6 miliarde euro[1].
Compania este prezent i n Romnia prin toate cele cinci divizii ale sale,
respectiv metalurgie, auto, ascensoare, bunuri industriale i servicii[2]. C
Concernul german deine trei uniti de producie, la Galai (agregate minerale
din zgur de oelrie - DSU Romania SRL) i Sibiu (amortizoare auto ThyssenKrupp Bilstein Compa, respectiv arcuri lamelare i parabolice ThyssenKrupp Compa Arcuri). A nregistrat din activitile derulate n Romnia,
n anul fiscal 2003-2004, un volum total al afacerilor de 122,6 milioane de
euro[3].
RWE este o companie german de utiliti, avnd sediul la Essen.

Compania are peste 20 milioane de clieni pentru electricitate, iar pentru gaz, 10
milioane de clieni.
RWE este a patra companie electric din Europa
In ceea ce priveste carbunii superiori (28,6 mil.t in 2002), bazinul Rhur se
remarca cu rezerve importante de huila (cca 20 miliarde de tone). Straturi de
crbune ajung la suprafata ntr-o band de-a lungul rului Ruhr i golurilor
n jos de la ru la nord. Sub Lippe River, straturile de crbune se afl la o
adncime de 600-800 de metri (2.000 la 2.600 de metri). Grosimea
straturilor de crbune variaz de unu la trei metri (la trei la zece picioare).
Aceast caracteristic geologic a jucat un rol decisiv n dezvoltarea de
industria minier n Ruhr.Constituie cel mai mare complex carbonifer din Europa
Occidentala si unul dintre cele mai mari din lume, el favorizand, alaturi de alti factori
intre care si minereurile de navigatie dezvoltarea uneia dintre cele mai complexe
si importante regiuni industriala din lume.
Profilul economic al Regiunii Ruhr-Rheineste conturat de exploatarea
carbunilorsuperiori, productia de cocs metalurgic,energie electrica, siderurgie
(Duisburg,Dsseldorf, Essen, Dortmund, Bochum),masini-unelte, utilaje tehnologice,
instalatiiindustriale performante, produse chimice(Leverkusen), automobile (Bochum,
Kln),textile (Krefeld), rafinarea petrolului (Duisburg,Gelsenkirchen .In zona RuhrRhein intalnim importanteresurse precum carbuni, mimereuri de fier,paduri si terenuri
agricole

In zona Ruhr-Rhein intalnim importante resurse precum carbuni,

mimereuri de fier,paduri si terenuri agricole.
In regiuna industriala Ruhr-Rhein se practica activitatea
mestesugareasca cu traditi medievale; Exista un important potential
uman,specealizat printr-o veche tradietie, care dispune de cadre
calificate cu o mare capacitate de organizare a productiei industriale, a
peisajului geografic.
Mina din Ruhrgebiet
Aceasta colaborare intre cele 53 de orase ale metropolei Ruhr va fi incurajata
in special prin proiectul Local Heroes, care prevede ca fiecare dintre aceste
localitati sa se afle in centrul atentiei timp de o saptamana in 2010, indiferent de
marimea sau importanta ei. Alaturi de metropola Essen, in care se vor desfasura
principalele manifestari culturale ale anului 2010, vor fi promovate astfel si
celelalte orase din zona Ruhr.
Putem identifica o varietate a cailor de transport (rutiere, feroviare si fluviatile )
in regiunea Ruhr-Rhein.

SCURT ISTORIC
Datorit istoriei sale, Ruhrul este structurat in mod diferit de regiunile urbane monocentrice,
cum ar fi Berlin i Londra, care s-au dezvoltat prin fuziunea rapid de orae i sate mici, cu un
ora central n cretere. n schimb, trgurile individuale oraului i cartierele urbane din Ruhr
au crescut independent una de alta n timpul revoluiei industriale. n timp ce oraele mari
europene au de obicei o densitate a populatiei de pn la 20.000 de locuitori pe kilometru
patrat (circa 50.000 de kilometri ptrai), densitatea populaiei Ruhrului-central, cu doar
aproximativ 2.100 de locuitori pe kilometru ptrat (aproximativ 5400 de kilometri ptrai), este
subtire n comparaie cu alte orae germane.
n Evul Mediu, puterea local a fost nvestit n primul rnd n conilor
(Grafs) din Berg, Mark i Kleve. Malul stng al Rheinului a ajuns n posesia
Arhiepiscopului de Kln. Hellweg a fost o rut comercial important care
traverseaz regiunea de la Duisburg la Dortmund i dincolo de a Weser i Elba.
Cele mai importante orase din regiune au fost concentrate de-a lungul
Hellwegului.
Ca urmare a Congresului de la Viena ntreaga zon a intrat n totalitate sub
controlul Prusiei (au ctigat averile deja acolo). Acest eveniment a fost
aproape concomitent cu evoluiile care ar fi putut face n cele din urm o
regiune una dintre cele mai importante zone industriale din lume.
n 1946, ara Nordrhein-Westfalen a luat fiin, centrat n jurul districtul
Ruhr. Crbunele i oelul, ce anterior au reprezentat importante industrii au
sczut drastic, iar regiunea este ntr-o stare de re-ajustare.

Stiati ca:
1)O portiune de autostrada, lunga de aproape 65 km, din Germania, a fost inchisa
traficului, pentru a se organiza aici cea mai mare petrecere stradala de care a
auzit Europa. Evenimentul a avut loc in cadrul festivalulul Ruhr.2010, ce
sarbatoreste declararea regiunii Ruhr, din vestul Germaniei, drept Capitala
Europeana a Culturii in 2010.

2) APTE TERASE DESCHISE SPRE LUME, a carei deschidere a avut loc

duminic, 28 noiembrie 2010 n cldirea Sanaa, Zeche Zollverein, Essen.
Expoziia a fost prezentat n cadrul celei de a treia ediii a Zilelor Culturale
Romneti n regiunea Ruhr-ului i este aportul galeriei KunstART am Hellweg la
evenimentele legate de Capitala Cultural European RUHR2010

3) De la carbune si otel la teatre de rang international

In 1986 a fost inchisa si ultima mina din zona Ruhr, asa-numita Zeche Zollverein din
Essen, care a intrat chiar in patrimoniul cultural mondial. Astazi, in fosta mina sunt
organizate spectacole de teatru si musical de rang international. Zona Ruhr nu mai
respira doar praful industriei, ci a ajuns o regiune a culturii.
Aceste schimbari spectaculoase prin care a trecut regiunea constituie principalul
motiv pentru care juriul Uniunii Europene a ales zona Ruhr drept capitala culturala
europeana a anului 2010.
4)Fotbal si entuziasm
Oamenii din zona Ruhr traiesc cu entuziasm cultura fotbalului. Aproape nicaieri nu se
mai gaseste o zona cu atat de multe echipe de fotbal de rang international, poate cu
exceptia Londrei, povesteste Jens Hapke. Fotbalul influenteaza viata de zi cu zi a
comunitatii, iar entuziasmul este enorm de mare, iar astfel s-a nascut ideea de a lega
entuziasmul pentru capitala culturala a anului 2010 cu cel microbist, si de a crea in
acelasi timp o platforma europeana. Vom incerca deci sa organizam finala cupei
UEFA a anului 2010 aici in zona Ruhr, pe celebra arena Schalke din Gelsenkirchen.
Un astfel de proiect ar crea in acelasi timp o punte de legatura intre cultura clasica si
cultura maselor.

Stadionul Schalke

5) Potrivit The Regionalverband Ruhr (RVR, Asociaia Regional a

Ruhrului), 37,6% din suprafaa regiunii este construit. Un total de
40,7% de teren din regiune rmne folosit n scopuri agricole.
Pdurile reprezint 17,6% din suprafaa regiunii. Corpurile de ap i
a altor tipuri de utilizare a terenului ocupa restul de teren din Ruhr.
Includerea a patru districte n mediul rural, n principal industriale
Ruhrului ne ajut s explicm mare parte a terenurilor agricole i
forestiere. n plus, cartierele orasului din regiunea Ruhrului au
cartiere periferice, cu un caracter rural.