GERMANIA

Date statistice: suprafata: 356.970 km2; numarul de locuitori:

83,1 mil. (2006); densitatea populatiei - 235 loc./km2; capitala: Berlin
(3,5 mil.loc.); diviziuni administrative - 16 landuri.
Cadrul natural
Factorii fizico - geografici au determinat separarea a trei mari
unitati: Germania de Nord (Cmpia Germaniei), Germania Centrala
(masivele hercinice) si Germania de Sud (Podisul si Alpii Bavariei).
Germania de Nord
Cmpia Germaniei - parte integranta a cmpiei nord - europene,
se desfasoara ntre fluviile Ems si Oder (vest - est), Marea Nordului,
peninsula Iutlanda, Marea Baltica (n nord) si masivele hercinice (n
sud).
Tarmul baltic este marcat de prezenta golfurilor (Kiel,
Mecklenburg, Pomeraniei), care reprezinta pozitia ultimilor lobi
glaciari (Wrm).
Tarmul de la Marea Nordului este nsotit de cordoanele
nisipoase litorale ale insulelor Frisice de Est; prezinta trei mari
estuare, ale fluviilor Ems, Weser si Elba; relief de dune si zone
mlastinoase.
Din punct de vedere tectonic, reprezinta o vasta arie de
subsidenta, scufundata n partea de nord (aici s-au format Marea
Baltica si Marea Nordului).
Sectorul de uscat continental are fundament hercinic, acoperit cu
depozite foarte groase mezozoice, neozoice si cuaternare (de
acumulare glaciara).
Morenele frontale ale calotei glaciare au generat n relief doua
fronturi de coline morenaice, dispuse pe directie NV-SE: Colinele
Lausitz - Flming - Lneburg (se desfasoara n lungul Elbei, ntre
Dresda si Hamburg) si Colinele Mecklenburg (aproximativ ntre
Berlin si Rostock).
Importante resurse de carbune se gasesc n extremitatea sud vestica (bazinul carbonifer Ruhr), la contactul Cmpiei Germaniei cu
Podisul Renan.

Este cea mai ntinsa si productiva zona agricola a Germaniei si

una din cele mai mari din Europa.
Germania Centrala
Masivele hercinice germane au o pozitie centrala n cadrul marii
unitati a hercinidelor vest si central europene, cu orientare latitudinala;
constituie un ansamblu de munti josi si podisuri colinare.
Fundamentul hercinic apare fragmentat sub forma de masive
care afloreaza de sub cuvertura mezozoica si neozoica (Emilia Saulea,
1967).
Din punct de vedere geologic, aria hercinica este mpartita n
doua unitati, separate de valea fluviului Main (depresiunea Frankfurt):
- zona externa la nord (Podisul Renan sau Masivul sistos Renan,
Muntii Wesser, M. Harz, M. Padurea Turingiei si partea nordica a

Muntilor Metaliferi la granita cu Cehia) si zona interna la sud, ntre

Main si Dunare (Muntii Padurea Neagra, Muntii Jura Svaba si Muntii
Jura Franconiana).
Zona externa
Podisul Renan este traversat sud - nord de culoarul Rinului; are
aspect de podis puternic peneplenizat, alcatuit predominant din sisturi
strapunse de naltimi cuartitice (Hunsrck 816m, Taunus 880m).
Miscarile de subsidenta si eroziunea fluviatila au creat mici depresiuni
(Koblenz, la confluenta Rin - Mosel).
Muntii Wesser - Harz - Padurea Turingiei - munti josi (alt.max.
Vf. Brocken, 1142m) marginiti de falii (aspect de horst).
Zona interna
Muntii Padurea Neagra: culme joasa (Vf. Feldberg, 1495m),
ntre grabenul Rinului la vest (abrupt de falie) si cursul superior al
rului Neckar la est. Predomina sisturile cristaline paleozoice,
acoperite la est de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica.
Muntii Jura Svaba si Jura Franconiana: culmi joase
(altitudunea maxima 1053m) cu orientare SV - NE, la nord de Dunare;

relieful predominant este cel structural (cueste).

Germania Centrala beneficiaza de importante resurse de subsol:
minereuri de fier si complexe - n Podisul Renan, Muntii Harz,
Padurea Turingiei, Jura Franconiana; uraniu - n Muntii Metaliferi si
Muntii Padurea Neagra.
Regiunea este traversata longitudinal de cursurile mijlocii ale
fluviilor Rin, Wesser, Elba si transversal de Neckar, Main (afluenti ai
Rinului) si cursul superior al Dunarii.
Masivele hercinice sunt bine mpadurite, cu zone agricole
(cereale, plante tehnice, pomicultura) mai ales n lungul marilor fluvii
si depresiuni.
Germania de Sud
Podisul Bavariei depresiune marginala prealpina (ntre Alpii
Bavariei si valea Dunarii), umpluta cu depozite sedimentare neozoice
acoperite cu depozite cuaternare glaciare, fluvio-glaciare sau fluviale.
Suprafata podisului nclina dinspre Alpi spre Dunare (stratele
sedimentare au fost antrenate n miscari de ridicare pe marginea
prealpina, la naltimi de 600-800m).
Aici au fost determinate fazele glaciatiunii alpine (dupa pozitia
rurilor Gnz, Mindel, Riss si Wrm, afluenti ai Dunarii). Resurse de
carbune brun, petrol si hidroenergie; regiune de cultura a cartofului si
sfeclei de zahar.
Alpii Bavariei unitate alpina externa, orientata V-E, cu
naltimile cele mai mari din Germania (Vf. Zugspitze, 2963 m).
Formatiunile geologice sunt alcatuite predominant din sisturi
cristaline si calcare.
Vegetatia este submontana si montana etajata predomina
padurile de foioase, amestec si rasinoase, iar pe marile naltimi sunt
prezente pajistile alpine.
Importanta zona turistica, cu statiuni renumite: Garmisch Partenkirchen, Bosenheim).
Hidrografia
Trei fluvii sunt tributare Marii Nordului:

Rin (Rhein) - traverseaza vestul tarii; primeste pe teritoriul

Germaniei afluentii Neckar, Main, Ruhr; si are izvoarele n Alpii
Elvetiei si se varsa prin mai multe brate estuarice pe teritoriul Olandei.
Este una din marile artere navigabile ale Europei.
Weser izvoraste din muntii centrali Padurea Turingiei,
traverseaza tara spre nord si se varsa prin estuarul Bremen; este
navigabil pe cursul inferior si mijlociu.
Elba (cu Saale) izvoraste din Muntii Sudeti (Cehia),
traverseaza Germania estica si nordica, de la Dresda pna la estuarul
Hamburg; este navigabila pe teritoriul german.
n Marea Baltica se varsa Oder (mpreuna cu afluentul Neisse
constituie frontiera cu Polonia).
Dunarea (cu afluentii Mindel, Isar, Inn) traverseaza sudul
Germaniei (Bavaria), unde se afla numai cursul superior si izvoarele
(M. Padurea Neagra). Fluviul este navigabil n aval de orasul Ulm.
Numeroase amenajari hidrotehnice s-au realizat pe afluentii Dunarii.
Germania are un vast de sistem de canale : Kiel, Ems-WeserElba, Rhein-Main-Dunare.
Conditiile biopedoclimatice
Tipul de climat este temperat de tranzitie; n vest si nord se simt
influentele oceanice; n restul tarii predomina influentele continentale;
influente locale (foehn) se fac simtite n Bavaria.
Fig. 8 Zonele de vegetatie din Europa (dupa I. Marin, 1995):
1. tundra; 2. silvotundra; 3. taiga; 4. paduri de amestec; 5. paduri de foioase;
6. silvostepa; 7. stepa; 8. semipustiu; 9. vegetatie mediteraneana.
Temperaturile medii ale lunilor ianuarie si iulie sunt: -2oC,
+18oC n nord (Berlin) si de -3oC, +17oC n sud (Mnchen).
Precipitatiile medii anuale se ncadreaza ntre 500 700 mm/an,
cu un maxim de peste 1000 mm/an n zona muntilor Alpi.
Datorita prezentei pe 2/3 din tara a regiunilor de deal si de
munte, padurile, pasunile si fnetele au ponderi nsemnate (1/3
paduri).

Teritoriul Germaniei se ncadreaza n marea zona a padurilor de

foioase (fig. 8). Predomina speciile de stejar si fag, n regiunile mai
nalte apar padurile mixte sau de rasinoase (brad, molid, pin).
Majoritatea terenurilor joase, plate, au fost transformate n
terenuri arabile sau sunt ocupate n prezent de asezari.
Solurile predominante sunt cele brune de padure, podzolurile si
solurile cenusii.
Populatia si orasele
Germania avea n anul 2006 un numar de 82,3 mil.locuitori
(locul II dupa Rusia, n Europa).
Densitatea medie a populatiei: 235 loc./km2; n mediul urban
traiesc 84% dintre locuitori.
Densitatea populatiei este foarte mare de-a lungul axei Rinului
(Rin Ruhr: 5.000 loc./km2, Rin Main, Rin Neckar), n zona
conurbatiilor Hamburg (2200 loc./km2), Bremen (1800 loc./km2),
Berlin (500 loc./km2).
Valori scazute ale densitatii populatiei (60-70 loc./km2) sunt n
nord, la granita cu Danemarca si la Marea Baltica (landurile Schleswig
Holstein si Mecklemburg Vorpommern).
Valori medii (n jur de 150 loc./km2) sunt n landurile Bavaria si
Saxonia Inferioara.
Sporul natural este ntr-o permanenta scadere (0,8 ) dupa
1960, tendinta fiind de apropiere de zero, la fel ca media Europei
Occidentale.
Structura etnica 92 % germani; 8% imigranti - (turci, italieni,
polonezi, greci etc.).
MARILE AGLOMERARI URBAN INDUSTRIALE
Berlin
Este cel mai populat oras al Germaniei (3,5 mil.loc., 3,7 mil.loc.
aglomerarea urbana, 2006).
Fondat n 1230, membru al Ligii Hanseatice (din 1359), devine
capitala federala dupa unificarea Germaniei din 1871.

Divizat n doua sectoare (Occidental si de Est) dupa al doilea

razboi mondial, redevine capitala federala dupa reunificarea din 1991.
Este traversat de rurile Spree si Havel, afluent al Elbei (fig.9 ).
n 1920, Berlinul a ncorporat alte 8 orase mai mici si 60 de sate,
devenind una din cele mai mari metropole ale Europei (n 1940 avea
4,5 mil. loc.); n prezent, aria metropolitana cuprinde 883 km2, n
landul Berlin.

Are functii complexe: administrative - sediul guvernului federal;

politice - sediul Presedintiei, Parlamentului; industriale, comerciale si
culturale.
Industria este complexa, cu ramuri de vrf (chimie, farmaceutica,
constructii de masini - roboti industriali, electronica si electrotehnica,
optica, informatica).
Este cel mai mare centru financiar - bancar al Germaniei.
Important nod de comunicatii: autostrazi, trenuri de mare viteza
spre Hamburg, trei mari aeroporturi internationale (Tegel, Tempelhof,
Schnefeld), canale navigabile de legatura cu Elba si Oder.
Mare centru universitar (Universitatea Humboldt, Universitatea
Tehnica, Institutul de Cercetare Max Planck) si cultural - turistic
(muzeele Staatliche, Pergamon, Bode; Palatul Charlottenburg;
Galeriile de Arta, cladirea Reichstag, Poarta Brandenburg, Bulevardul
Unter den Linden, lacul Wansee, padurea Grunewald).
Axa Renana
Pe teritoriul german, grabenul Rinului desparte muntii Padurea
Neagra de muntii Vosgi francezi si separa n doua Podisul Renaniei;
descatusat, fluviul se ncadreaza apoi n cmpia germano - olandeza
pna la varsare.
n ansamblul ei, axa urban industriala a Rinului tine de la Basel
pna la Rotterdam; pe teritoriul Germaniei, se ncadreaza ntre orasele
Freiburg si Duisburg.
La baza dezvoltarii regiunii au stat resursele de subsol, caile de
comunicatii si comertul n lungul acestora. Dispune de mari rezerve de

carbune (bazinele Saar si Ruhr), minereuri de fier si complexe, saruri.

Este cea mai circulata axa fluviala a Europei (porturi: Duisburg,
Dsseldorf, Mainz etc.); la granita cu Franta, fluviul este dublat de
canalul Ron - Rin; alte canale navigabile sunt Rin - Main - Dunare,
Rin - Ems - Wesser - Elba. Culoarul Rinului este si o mare axa rutiera
si feroviara, ce leaga bazinul mediteraneean cu centrul si nordul
Europei (fig.10).
Densitatea populatiei este foarte mare (peste 500 loc./km2 n
aglomerarile Frankfurt, Mannheim, Ludwigschaffen; Bonn, Kln,
Leverkusen) si peste 4000 loc./km2 n Ruhr (Dsseldorf, Duisburg,
Essen, Dortmund).
Se individualizeaza trei axe secundare, n zona de confluenta si
n lungul a trei afluenti:
Axa Rin Neckar - aglomerare cu 1,5 mil.loc. (2006).
Orase principale: Stuttgart (595.000 loc., 2006) centru industrial
(auto, sediul Daimler Benz), comercial, nod de comunicatii; renumita
zona viticola. Oras cultural si universitar Muzeul National Schiller,
Universitatea), Heidelberg (150.000 loc.), industrie textila,
echipamente electrice, institut de cercetari renumit pe plan mondial.
Mannheim (320.000 loc.),oras situat la confluenta Rin - Neckar,
siderurgie, industrie constructoare de masini, chimie si petrochimie.
Axa Rin - Main (2,5 mil.loc.).
Metropola regionala este orasul Frankfurt (655.000 loc.), centru
industrial complex, comercial, financiar, port pe Main, mare nod de
comunicatii: aeroportul Rhein - Main nregistreaza un trafic de
pasageri de 30 mil./an, locul II n Europa.
Alte orase importante sunt Wiesbaden (270.000 loc.), statiune
climaterica si hidrotermala la poalele muntilor Taunus, produse
farmaceutice, textile si Mainz (190.000 loc.), port pe Rin la confluenta
cu Main, ind. chimica, instrumente de precizie, tipografii - muzeul
Gutenberg, arhitectura veche - catedrala gotica din secolul al XI - lea.
Rin - Ruhr (aglomerare urban - industriala cu 9 mil.loc.;
regiunea nsumeaza 40% din populatia urbana a tarii.
Resursele de subsol au stat la baza dezvoltarii industriei
(siderurgie traditionala, n prezent foarte diversificata: constructii de

masini si utilaje, chimie, petrochimie etc.).

Beneficiaza de o infrastructura de transport foarte moderna si
eficienta (n special rutiera, feroviara, fluviala - pe Rin si canale).
Orasele principale ale regiunii sunt:
Dsseldorf (580.000 loc., 2006) - capitala landului Renania de
Nord - Westfalia; mare port pe Rin, industrie siderurgica, de
automobile, chimica, textila; sediul unor mari companii germane:
Henkel (tehnologii n constructia de masini, traditional producator de
avioane), E.on (energie), Metro (retail).
Duisburg (505.000 loc., 2006) - cel mai mare port fluvial
european (pe fluviul Rin), mare centru siderurgic si comercial, nod de
comunicatii legat prin canale de Ems si Marea Nordului.
Dortmund (585.000 loc., 2006) - oras siderurgic n bazinul
carbonifer Ruhr; industria asigura n primul rnd utilaj minier si
material rulant; este legat prin canale de Rin si Ems).
Essen (583.000 loc., 2006) - oras siderurgic n bazinul Ruhr,
chimie, material rulant, sticlarie); sediu traditional al firmei metalurgice Krupp (azi Thiessen - Krupp) si al R.W.E. (una dintre marile
producatoare si distribuitoare de energie electrica a Germaniei).
Alte orase importante pe axa Rinului sunt:
Karlsruhe (280.000 loc., 2006), port, petrochimie import si
mici resurse locale de petrol, ind. chimica, constructii de masini;
sediul Curtii Constitutionale Federale;
Koblenz (110.000 loc., 2006), port la confluenta Rin Mosel,
centru comercial si turistic; industrie chimica, constructii de masini,
textila si hrtiei.
Bonn (300.000 loc., 2006), port pe Rin, fosta capitala a
Germaniei Federale ntre 1949 1990, centru universitar si turistic.
Kln (1 mil.loc., 2006), port pe Rin, nod de comunicatie ntre
axa Rinului si magistrala rutiera Berlin - Bruxelles Paris.
Mare centru comercial, industrial (telecomunicatii, sediul Ford
Europa) si turistic (Valea Rinului, Catedrala din Kln).

Agricultura complexa: cultura cerealelor (cmpia Kln), plante

tehnice, viticultura si pomicultura n regiunea Alsaciei, pe culoarele
Main si Neckar.
Triunghiul Saxon
Regiune urban-industriala n estul Germaniei, n landul Saxonia.
Fosta regiune a Republicii Democrate Germane, cunoaste azi o
dinamica activa a economiei.
Dresda (475.000 loc., 1,1 mil.loc.aglomerarea urbana, 2006);
port la granita cu Cehia; industrie chimica, metalurgie, produse de
nalta tehnologie (echipament medical, computere, optica), produse
din cristal si portelan.
Mare centru comercial, cultural si turistic (Universitatea Tehnica
si de Transporturi, Academia de Medicina Carl Gustav Carus, muzeele
Zwinger, Tehnic, Transporturilor si Militar, Opera).
Orase n aria metropolitana: Loschwitz, Blasewitz, Plauen,
Lobtau.
Halle - Leipzig.
Aglomerare urban - industriala, pe rurile Saale si Elsterul Alb,
afluente Elbei; bazin carbonifer (carbune brun), industrie siderurgica,
chimica si petrochimica. Leipzig - 485.000 loc., mare centru de
expozitii; tipografii, instrumente de precizie; Halle - 290.000 loc., nod
de comunicatii, resurse importante de sare, constructii de masini, ind.
alimentara, tipografica; oras cultural si universitar (Universitatea
Halle, Universitatea Wittenberg).
Aglomerarea urban-industriala germana de la Marea Nordului
Regiunea s-a dezvoltat n primul rnd datorita dinamicii
economice a marilor porturi Hamburg si Bremen (fig. 11).
Hamburg (1,7 mil.loc., 2006), a doua metropola a Germaniei.
Este cel mai mare port al Germaniei, situat la Marea Nordului, n
zona estuarica a fluviului Elba.
Dispune de mari santiere navale si de reparatii, precum si de o
flota de pescuit oceanic.

Industrie este complexa (siderurgie, autovehicule, aeronautica montaj de avioane Airbus, chimie, petrochimie, electronica si
electrotehnica etc.).
Membru fondator al Ligii Hanseatice (alianta militara si
comerciala) mpreuna cu Lbeck (1241) si Bremen (1249).
Oras cultural si universitar (cartierul vechi, muzeul Kunsthalle,
Universitatea Hamburg, Universitatea de Medicina, Scoala de Marina
si Arhitectura).
n jurul ariei metropolitane (746 km2) mai graviteaza orasele
Stade, Ahrensburg, Pinneberg, Wedel etc.
Bremen (560.000 loc., 2006), mare port la estuarul Wesser.
mpreuna cu avanportul Bremerhaven, formeaza un complex
portuar, inclusiv pentru nave de mare tonaj, oceanice.
Dispune de mari santiere navale si de o flota de pescuit oceanic.
Industria este moderna, cu ramuri de vrf (echipamente
electrice, electronice, cercetare si montaj n domeniul aerospatial Airbus), dar si chimie - petrochimie, rafinarea zaharului, prelucrarea
bumbacului, tutunului si iutei.
Hanovra - Braunschweig - Wolfsburg: aglomerare urban
industriala n centrul Cmpiei Germaniei.

Hanovra (530.000 loc., 2006), centru industrial (autovehicule,

masini industriale, petrochimie), nod de comunicatii, oras universitar
(Universitatea Tehnica).
Braunschweig (260.000 loc., 2006), centru industrial (metalurgie
feroasa, motoare de automobile) si comercial.
Wolfsburg (130.000 loc., 2006), cu industrie de automobile
(sediul Wolkswagen).
Regiunea este traversata de canalul Ems - Wesser - Elba
(Mitteland Canal) cu rol esential n economie.

 Bavaria
Regiunea urban - industriala primara este partea centrala a
landului Bavaria, axata pe centrele Mnchen - Ingolstadt - Nrnberg.
Beneficiaza de magistrale rutiere si feroviare moderne si cu
trafic intens. Un element de mare dinamica economica este si canalul
Rin Main Dunare.
Mnchen (1,3 mil.loc., 2,7 mil.loc. ablomerarea urbana - a treia
metropola a Germaniei).
Este capitala Bavariei si cel mai important oras din sudul tarii,
traversat de rul Isar, afluent de dreapta al Dunarii.
Mare nod de comunicatii (magistrale rutiere, feroviare, mare
aeroport international).
Industrie complexa: constructii de masini - automobile (sediul
BMW), echipamente electrice si electronice, instrumente de precizie si
optica, industrie alimentara - centru traditional al industriei berii).
Centru cultural, universitar si turistic (Deutsche Museum,
Bavaria Museum, Opera Bavareza, Palatul Regal, Teatrul National,
Universitatea Ludwig Maximilian, Universitatea Tehnica).
Nurnberg (500.000 loc., 2006) este traversat de Ludwigs Canal,
ce leaga Mainul de Dunare.
Oras industrial (constructii de masini - motoare auto, industriale,
echipament electric si electronic, instrumente de precizie) si comercial
(nod de comunicatii rutier, feroviar, aeroport, port fluvial).
Conurbatiile din vestul Germaniei, mai putin Hamburg,
alcatuiesc Megalopolisul German .
Agricultura
Cteva trasaturi esentiale ale agriculturii Germaniei trebuiesc
subliniate si anume: caracterul intensiv, acoperindu-se astfel mai mult
de jumatate din nevoile alimentare ale populatiei prin resurse proprii;
mecanizarea si chimizarea, extrem de avansate, de unde si
randamentul mare al productiei; atentie deosebita pentru utilizarea
rationala a pamntului, dar si conservarea si protectia lui; atentie
deosebita asupra cresterii animalelor.

Dintre cereale se cultiva grul, secara si ovazul, cele mai ntinse

suprafete aflndu-se n Germania de Nord si n subregiuni ale
Germaniei Centrale.
n structura plantelor tehnice predomina sfecla de zahar, tutunul,
hameiul (zonele Brde, Cmpia Rinului Superior).
Pomicultura si cultura vitei de vie se practica n culoarul
Rhinului si a afluentilor acestuia (Neckar, Main, Mossel), iar orasul
Mainz este specializat n desfacerea vinurilor.
Se cresc ndeosebi bovine, mai ales n Bavaria, Neckerland,
porcine n Saxonia si landul Schleswig-Holstein, Magdeburg; ovine n
regiunea Suabo-francona.
Transporturile.
Pentru transportul feroviar, Germania are circa 45.000 km de
cale ferata, din care aproape 12.000 km electrificati. S-au format mari
noduri feroviare (Kln, Hannover, Mnchen, Leipzig) si cteva
magistrale: Rostock-Berlin-Hanover, Hamburg-Frankfurt-Basel s.a. O
mare densitate a retelei feroviare se nregistreaza n zona Rhin-Ruhr.
Transportul rutier are la ndemna cei peste 250.000 km de
autososele si autostrazi, remarcndu-se autostrada Hansalinie care
leaga orasele-porturi Hamburg si Bremen de regiunea Ruhr.
Navigatia fluviala se realizeaza fie pe mari artere hidrografice,
fie pe canale. Pe unele din acestea au acces si nave de tonaj mai mic.
Rurile navigabile sunt: Elba, Saale, Oder, Rhin, Ems, Weser, Dunare,
Main, Neckar, Moselle iar principalele canale: Elba-Havel;
Ludwigskanal. Principalele porturi fluviale sunt: Duisburg, Kln,
Mannheim, Ludwigshafen, Frankfurt am Main, Berlin, Dresda, Riesa,
Magdeburg.
Transportul maritim se desfasoara la Marea Nordului si Marea
Baltica. Principalul port este Hamburg, cu un trafic de marfuri anual
de 63 milioane tone; alte porturi sunt: Wilhelmhaven, Bremen,
Bremerhaven, Rostock, Emden, Lbeck, Warnemnde, Wismar,
Stralsund.
Sunt si porturi situate la canalul Kiel, ce leaga Marea Nordului
de Marea Baltica peste peninsula Iutlanda.
Pentru transportul aerian, un flux nsemnat de pasageri l

nregistreaza aeroporturile din Berlin, Frankfurt pe Main, Mnchen,

Hamburg.
Turismul constituie o veche si importanta activitate socialculturala, cu implicatii n economia Germaniei.
Se remarca n mod deosebit culoarul Rhin, al Dunarii, Alpii si
Prealpii Bavariei precum si o serie de centre ca: Hamburg, Berlin,
Frankfurt, Kln, Mnchen.
Comertul exterior constituie o latura importanta a dezvoltarii
economiei tarii. Germania exporta produse finite; mijloace de transport,
masini unelte, produse ale industriei chimice si importa materii prime
(cocs, petrol, bumbac, lna), produse ale industriei lemnului, agroalimentare.

ITALIA
Cadrul natural
n Peninsula Italica exista doua sisteme montane importante:
Alpii si Appeninii, acestia din urma formnd coloana vertebrala a
peninsulei Italice; al treilea sistem se dezvolta n cele doua mari insule
din vest, Sardinia italiana si Corsica franceza.
Muntii Alpi (versantul intern al arcului Alpilor) se desfasoara de
la vest la est, de la pasul Altare n apropierea Savonei (golful Genoa)
si pna la nord de Trieste; se mpart n trei grupe principale:
Alpii vestici (Alpii Ligurici, Alpii Maritimi, Alpii Cotici, Alpii
Graici) se desfasoara de la nord la sud, de la Aosta (n nord) pna la
pasul Altare (Cadibona).
Alpii Centrali (Alpii Pennini, Alpii Lepontini, Alpii Rhaetici,
Alpii Lombardiei - pna la pasul Brenner (1372 m): Mont Blanc
(Monte Bianco), Monte Cervino, Monte Rosa; pasuri - Gran St.
Bernard, Simplon.
Alpii Estici (Alpii Dolomitici, Alpii Carnici) - de la vest catre
est, de la pasul Brenner pna la Trieste; forme carstice;
Regiunea prealpina este situata ntre aceste grupe montane si
valea Padului; este alcatuita n special din calcare si alte roci
sedimentare; relief carstic (cursuri subterane, pesteri) mai bine
dezvoltat n cadrul platoului Carso, situat ntre Alpii Estici si Illyria.
Muntii Appenini reprezinta un sistem de munti si dealuri care
se dezvolta n lungul peninsulei italice, ntre pasul Cadibona pna n
Calabria, continundu-se mai departe n Sicilia. Sunt individulizati n
orogeneza alpina.
Se mpart n trei sectoare:
Appeninii Nordici - de la pasul Altare pna la rul Arno; se
submpart n Appeninii Ligurici si Appeninii Toscano-Emiliani (vf.
Cimone-2165 m); prezinta numeroase bazine intramontane;
Appeninii Centrali (ntre rurile Arno si Volturno, prezinta
numeroase forme carstice). Subregiuni: Muntii Abruzzi (prezinta urme

glaciare datorita naltimii mari - Vf. Gran Sasso 2914 m), Muntii
Sabini, Appeninii Umbrici;
Appeninii Sudici se submpart n: Appeninii Napolitani (cu
vulcanul Vezuviu, 1279 m), Appeninii Campani, Appeninii Lucani,
Appeninii Calabriei.
Subappeninii (est) si Preappeninii (vest) fac tranzitia catre
cmpiile marginale, litorale.
Cmpiile acopera mai putin de un sfert din suprafata Italiei;
Cmpiile Padului si Apuliei sunt de fapt foste golfuri, umplute cu
aluviuni si sedimente marine;
Cmpia Padului este o regiune de scufundare (fost golf), cu
umplutura aluviala groasa. La contactul cu muntii sunt piemonturi si
glacisuri, iar la tarmul Marii Adriatice (Venetia) - lagune.
Alte regiuni de cmpie se ntlnesc n regiunile Toscanei si
Latiumului, fiind n general mlastinoase sau cu dune de nisip: cmpia
Agro, Campania din jurul Vezuviului, Cmpia Apuliei n sud - estul
peninsulei.
Sicilia - relieful major este dat de Muntii Peloritani (prelungire a
Appeninilor, cu vulcanul Etna, 3340 m), cmpia Marsala - Gela si
depresiunea (cmpia) Catania.
Sardinia - doua masive montane alpine (Gennargentu, 1834 m)
sunt separate de cmpia Campidano (Cagliari - Teralba).
Vegetatia
n Piemont si Alpi vegetatia este etajata. Paduri de foioase,
amestec, conifere (specii comune padurii temperate), tufisuri si pajisti
alpine se desfasoara n benzi de la baza muntelui pna la altitudini de
peste 4000 m.
n Bazinul Padului vegetatia spontana a fost aproape cu totul
nlocuita de culturi agricole.
n Muntii Appenini, datorita reliefului accidentat, se mai gasesc
nca suprafete mari de paduri (stejar, fag, pin de Alep).
Maquisul, vegetatie mediteraneana de tufisuri arborescente este
caracteristica zonelor litorale, periferice Appeninilor, precum si n

Corsica sau Sardinia.

Tot n aceste zone, pe mari suprafete, vegetatia spontana a fost
nlocuita de plantatii subtropicale si mai ales de vita de vie, vinul fiind
un produs traditional la export al Italiei.
REGIUNI GEOECONOMICE
Italia de Nord
Regiunea se suprapune n mare parte cmpiei Padului (fluviul se
varsa n Marea Adriatica printr-o delta. n nord si sud, sunt regiuni
colinare, de legatura cu Alpii si Apeninii.
Climat mediteraneean, influentat de prezenta Alpilor si Apeninilor.
Formatiunile vegetale mediteraneene au fost nlocuite cu terenuri agricole (cereale, legumicultura, viticultura, citrice, masline). Cea
mai importanta zona agricola a Italiei.
Se pot separa trei axe urban - industriale (nordica - prealpina,
axa Padului si axa preapenina) si o aglomerare portuara (Genova).
Axa nordica - Milano (1,5 mil.loc., 4,3 mil.loc. conurbatia),
metropola Lombardiei, al doilea oras al Italiei; industrie complexa
(automobile - Alfa Romeo, aeronautica, chimica, sticlarie, textila);
functie comerciala si financiar - bancara, mare nod de comunicatii,
turism activ.
Brescia, Verona, Vicenza - orase prealpine, metalurgie feroasa si
neferoasa, automobile; Venetia - activitati portuare, industriale,
comerciale, turism.
Axa Padului.
Centrele urbane se desfasoara de-a lungul fluviului Pad.
Torino (900.000 loc., 2,2 mil.loc. aria metropolitana), metropola
regiunii Piemont; situat pe cursul superior al Padului, este oras al
industriei automobilelor (Fiat);
Pavia, Piacenza, Cremona, Mantova, Ferrara - centre situate pe
cursul mijlociu al fluviului, au functii agroindustriale si de prelucrare a
gazelor naturale din zona.

Axa Emiliei (preapenina).

Situata pe rama nordica a muntilor Appenini; axa de comunicatie veche, ntre Marea Adriatica su Marea Mediterana.
Centrele mai importante sunt Parma, Reggio Emilia, Modena,
Bologna, Rimini (fig.16); au activitati agroindustriale, comerciale,
culturale.
Genova - aglomerare urban industriala monopolara, situata la
Golful Genova al Marii Ligurice, are ca centru polarizator orasul
Genova (650.000 loc., 920.000 loc. aria metropolitana, 2006).
Activitatile traditionale sunt cele de comert, portuare si
industriale.
Este unul dintre marile porturi mediteraneene, cu santiere
navale, industrie chimica si petrochimica (tranzit intens de produse
petroliere importate si distribuite prin conducte spre zona industriala
de nord). importanta zona agricola.
Roma
Aglomerare urban industriala n zona central - vestica a
Peninsulei Italice (2,8 mil.loc., 3,8 mil.loc. aria metropolitana).
Functia determinanta este cea politica si administrativa (capitala
Italiei n perioada antica si dupa reunificare - din 1791).
Functii complexe: industriale (chimie, petrochimie, constructii
de masini, textila, etc.), comerciale, financiar - bancare.
Oras universitar; turismul ocupa un rol foarte important (vestigii
ale Romei Antice - Colosseumul, Columna lui Traian, Forumul
Roman; Catedrala San Pietro, muzeele etc.).