Germania

Denumirea oficiala: Republica Federal Germania

Capitala: Berlin (3,4 mil. loc.)
Limba oficiala: germana
Suprafata: 357.000 km2
Locuitori: 8l,77 mil. (229 loc./km2)
Religia: protestantism 40%; catolicism 35%; neoprotestantism
Moneda: marca germana
Forma de guvernamnt: republica
Ziua nationala: 3 octombrie
Este asezata n Europa Centrala, cu deschidere la M. Nordului si M. Baltica.
Limite: M. Nordului, Danemarca, M. Baltica (N), Polonia, Cehia (E), Austria(si SE),Elvetia
(S), Franta, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V)
2.PERSONALITATE FIZICO-GEOGRAFICA

Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari uniti naturale: Cmpia
Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc i Alpii Bavariei cu
platourile care i preced.
n M. Nordului afl numeroase insule, cele mai mari fiind: Frisicele de Est, Helgoland, Sylt
etc.
Campia Germaniei de Nord
Structura geologica este reprezentata de depozite neconsolidate de pietrisuri,nisipuri
precum si de argile,peste acestea aflandu-se depozite de origine glaciara,exista doua
aparitii oarecum caudate in acest context peisagistic si anume falezele de creta din insula
Rengen si falezele alcatuite din gresia triasica Bunter din Insula Helgoland.
Campia Germaniei de Nord se imparte in doua subunitati estica si vestica,divizarea
realizandu-se da catre valea Elbei,regiunea nordica si estica au fost afectate de glaciatiunea
cuaternara ,marturie fiind depozitele de morene terminale cu directia SE-NV
A doua treapt: n centrul Germaniei, masive muntoase vechi (hercinice), foarte erodate
(500-l000 m. alt.),Munii Harz, Masivul Renan, Munii Pdurea Turingiei, Jura Suab,
Munii Metaliferi, Pdurea Bohemiei, Pdurea Neagr (vf. Feldberg l493 m). A treia
treapt: sudul G. unde se nal munii Alpii Bavariei (vf. Zugspitze, 2963 m) n mare parte
calcaroi, n faa crora se ntinde un platou neted (Pod. Bavariei) nclinat spre Dunre,
strbtut de ruri ce izvorsc din Alpi.
Reeaua hidrografic este bogat i legat printr-un sistem de canale folosite n economie i
transport. Canalul Mitteland, Canalul Dunre-Main-Rin etc. Sunt trei mari bazine: din
Marea Nordului Elba, Weser, Ems, Rhein/Rin, din M. Baltic: Oder i afluenii si, din M.
Neagr: Donau/Dunrea (cu afluenii si). n sud, la grania cu Elveia, Lacul
Boden/Konstantz, de origine glaciar
1

Regiunile de coasta germane sunt caracterizate de prezenta insulelor Frisice de Est si de

Nord ,se remarca de asemenea tarmul cu watt(Wattenmeer)caracterizat de prezenta paturilor
de flux,alaturi de acestea,alte elemente importante sunt estuarele Elbei,Wesser-ului si Emsului precum si golfurile Kiel, Mecklenburg, Lubeck si Pomeraniei.
Regiunea lacurilor si campiilor centrale poloneze este impartita in trei sectoare de catre vaile
cu dezvoltare mare :regiunea lacurilor Pomorskie,regiunea lacurilor Mazurskie situata la
est de cursul inferior al Vistulei ,Marea Campie Poloneza a lacurilor Wielkopolskie.
In acesta regiune se intalnesc forme de relief izolate ,modelate de catre calota glaciara ,
aspectul general ramanand insa, monoton,morenele se prezinta sub forma unor arce de cerc
paralele,corespunzatoare glaciatiunilor succesive,morenele blocheaza spre nord drenajul
raurilor ,cele care traverseaza sunt adnacite si au aspect de defileu,lacurile postglaciare au
fost umplute treptat cu sedimente.
Bazinele marilor rauri impart la randul lor regiunea in Campia Sileziei,care se gaseste pe
cursul superior al Oder-ului,Marea Campie Poloneza ,situata pe cursul inferior al
Wartei,Campiile Mazoviei si Polesiei care sunt situate pe cursul mijlociu al Vistulei.
Zona centrala a Germaniei reprezinta o regiune cu complexitate ridicata,suprafetele plane
ramasite ale vechilor structuri montane hercinice au fost fragmentate si inaltate in
blocuri,intre acestea aflanduse depozitele sedimentare cantonate in zona joasa si de
platouri.In partea sudica a Germaniei masivele hercinice au o extindere limitata.
Masivul Padurea Neagra a fost odata unit cu Vosgi fiind in prezent separati deno structura de
tip graben grabenul Rhinului(300km lungime) sunt formati din sisturi cristaline imbracate
la poalele estice de o cuvertura sedimentara mezozoica si neozoica(in acestea s-a format un
relief structural) Padurea Neagra atinge inaltimea maxima de 1493 m in Vf Feldberg
,coborand treptat catre nord sub depozitele de cuvertura mezozoice ,inainte de a reapare in
masivul Odenwald(care apartine regiunei francofoniei)
Zona joasa a Gremaniei sudice este delimitata in nord de un arc format din masive
herncinice si platouri foarte bine impadurite.
n sudul Germaniei se desfoar Alpii Bavariei (cei mai nali muni de pe teritoriul rii 2963
m n vrful Zugspitze), constituii din lanuri orientate de la vest la est, n mare parte
calcaroase. La poalele acestora se ntinde platoul Dunrii. Alpii Bavariei sunt formai din trei
masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaz la 2589 m n vf. Hochvogel), Prealpii
Bavariei, ntre Lech i Ill (2963 m n vf. Zugspitze, alt. maxim din ar) i Alpii
Berchtesgaden (Watzman 2700 m)
3ZONARE BIOPEDOCLIMATICA
Clima este temperata, de tranzitie intre cea a Europei de Est si cea a Europei de Vest si intre cea maritima si,
respectiv, continentala.
2

De la nord catre sud clima Germaniei prezinta diferentieri astfel :in vest si nord este prezenta clima temperat
oceanica,iar in est temperat continentala ;in sezonul cald temperaturile sunt mult mai moderate in
vest(18C)si mai accentuate in est(21C) In Berlin temperatura medie in ianuarie este de 10 grade C, in iulie
19 grade C, in Hamburg in aceleasi luni este de 0 grade C si 18 grade C. Partea sudica a tarii este mai calda:
in Mnchen in ianuarie sunt 2 grade C, in iulie 20 grade C. In muntii din zona centrala cantitatea de
precipitatii anuala este de 100-150 cm.,in Germania Centrala se intalneste un climat temperat de
tranzitie ;avand in vedere topoclimatele ,fosa renana si malurilelacului Bodensee se considera un adevarat
MIDI german.In Germania de Sud se simt miscarile foehnice,sectorul alpin inregistreaza mari cantitati
de precipitatii(peste 2000mm/an).Vanturile dominante sunt cele de vest,umiditatea fiind mai mare in vest si
diminuandu-se catre est.
4.VEGETATIA SI FAUNA
Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere(peste din suprafata este acoperita de paduri de
pin,fag,stejar,in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringie si in Muntii
Metalici cea de conifere).Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei
Nordice,cat si Estice si Sud-Estice :caprioara, jderul,pisica salbatica,harciogul.sturzul,
privighetoarea.bufnita pitica,etc
5TIPURILE DE SOL CONFORM CLIMEI
Podzolurile(apar sub padurile de conifere sau de amestec de conifere si foioase), argiluvisolurile(se
formeaza la latitudini temperate) si cernoziomurile (se gasesc in zonele de stepa cu climat temperatcontinental)fac parte din solurile Germaniei.
6NOTIUNI DE HIDROGRAFIE
Reteaua hidrografica esre densa cu exceptia regiunilor calcaroase.Debitul raurilor atinge valori
ridicate,provenind mai ales din topirea zapezilor care produce cresteri de nivel in luna mai,cat si din topirea
ghetarilor de care se leaga maximul de nivel din august.Raurile din Alpii de sud-vest,cu influenta climatica
mediteraneana,prezinta cresteri de nivel iarna. Lacurile sunt numeroase,majoritatea avand cuvete de origine
glaciara.Cele mai mici sunt localizate pe vaile glaciare centrale,iar cele mai mari si mai adanci la periferia
Alpilor,patrunzand in unitatile marginale.
Cmpia Germaniei de Nord-n Nord-este o cmpie mltinoas care dispune de numeroase lacuri:
Tollense, Muritzee, Planer etc. Este drenat de ruri cu debite semnificative, cele mai importante
fiind Oder, Wesser i Erms. n partea central-vestic se afl Podiul Renan cu Munii Hartz, Munii
Pdurea Turingiei, Jura Franconian, Jura vab, Munii Metaliferi i Munii Pdurea Neagr de
unde izvorte Dunrea, unul dintre cele mai importante fluvii din Europa
otodat dispune i de o bogat reea hidrografic, rurile revrsndu-se n Marea Nordului, Marea
Baltic i Marea Neagr (Dunrea). Dunrea izvorte din Munii Pdurea Neagr n sud-vestul
Germaniei i traverseaz oraele Tuttlingen, Ehingen, Ulm, Ingolstadt, Regensburg, Deggendorf.
Trece de frontiera Germaniei n dreptul localitii Passau. Principalii si aflueni snt: Ammersee,
Amper i Inn. Fluviul este legat de Main prin canalul Dunre-Main-Rhin. Un alt fluviu foarte
important este Rhinul care izvorte din Munii Alpi formnd grania cu Frana dup care strbate
localitile Karlsruhe, Mannheim, Wiesbaden, Koblenz, Bonn (fosta capital a R.F.G. n timpul
Rzboiului Rece), Cologne, Dusseldorf. Afluenii si principali snt rurile Nekar, Main care se afl
pe artera oraului Frankfurt i Ruhr. O alt arter hidrografic important este fluviul Wassar care
se vars n Marea Nordului. De asemene, i fluviul Elba se vars n Marea Nordului n apropierea
oraului Hamburg n timp ce Oderul este tributar Mrii Baltice. O important surs de lacuri se afl
pe teritoriul Germaniei: Baden-situat n sudul Germaniei-formeaz pe o mic poriune grania cu
Austria i Elveia. Acesta este de origine glaciar. Insula Mainau constituie un punct de atracie
3

turistic. n Nordul Alpilor se afl lacurile Ammersee, Kirch, Chiemsee. n nord se afl un numr
mare de lacuri morenaice-Murtz, Pinnowar, Sittner, Teterowar, Galenbeker etc.). Reeaua
hidrografic a Germaniei este legat printr-o reea dens de canale care cumuleaz o lungime de
peste 4000 Km.(Canalul Kiel n Nord, Mitteland n centru i Dunre-Main-Rhin n Sud).

POPULAIA I ORAELE: Germania are o populatie numeroasa:81.3 milioane

locuitori, situandu-se pe locul II in Europa, dupa Rusia. Populatia nu este repartizata
uniform, fiind mai numeroasa de-a lungul fluviilor si a estuarelor. Dezvolatarea rapida a
industriei a avut ca rezultat migrarea poulatiei rurale la orase, astfel incat azi, 84% din
total reprezinta populatia urbana. Cel mai mare oras este Berlin, capitala.
Germania are 79 951 000 locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000
locuitori). Natalitatea este de 11,2 0/00, mortalitatea de 11,5 0/00, populaia urban 84 0/0 din
locuitori. Oraele principale (locuitori):
1. Berlin 3 282 000
2. Hamburg 1 700 000
3. Munchen 1 200 000
4. Koln 950 000
5. Frankfurt am Main 650 000
6. Essen 630 000
7. Dortmund 600 000
8. Stuttgart 580 000
9. Duisburg 540 000
Germanii sunt n proporie de 93 % iar strini (turci, iugoslavi, italieni, greci,
polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrri de populaii se afl de-a
lungul vii Rhinului i zona nconjurtoare, n deosebi n Ruhr (car se prefigureaz drept
un megalopolis) unde densitatea depete 5 500 loc./km2 n jurul marilor orae i n
regiunile Saxono-Thuringian. Zone mai puin populate sunt cmpia, n nord, i Alpii
Bavariei n sud. Culte: protestantism 40 %, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante,
islamism, ortodoxism.

Agricultura
In cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din productia totala), indeosebi cresterea porcinelor
(locul IV pe glob) si bovinelor. Productia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se
bazeaza pe cereale (cca 1 din suprafata cultivata) : grau (2744,0 tone), secara (1904,1 t), orz (2592 t),
ovaz (890 t), sfecla de zahar (7233 t), seminte de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceapa
(100,4 t), tomate (31,3 t), mazare (35 t), varza (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune si cirese (in total
533,3 t).
Septel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1).
Pescuitul: in anul 1972 au fost prinsi 323 281 tone pesti.
4

Transporturile
Germania are o retea de transporturi care consta in :
Transport fluvial si maritim , cele mai importante porturi pentru marfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t),
Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4)
Transportul aerian 10,2 miliarde calatori (in anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt:
Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover
Transportul feroviar: cai ferate-37088 km ( 9956 km electrificati)
Transportul rutier
Germania a fost prima tara din lume ce a dezvoltat un sistem national de super-autostrazi si
pentru multi ani, sistemul sau Authobahn a constituit un model pentru multe natiuni. Dupa unificare,
autostrazile din partea estica a tarii au fost modernizate simtitor. Astazi Germania are aproape 6000
mile/9660km de Autobahns si o retea extrem de bine dezvoltata de autostrazi mai mici. Astfel ca
traversarea acestei tari devine extrem de usoara si placuta, iar reteaua germana este de asemenea
interconectata cu retele din tarile vecine. Germania are aproape 500 mile/805km lungime (N-S) si 400
mile/644 km latime.
Retea rutiera a Germaniei este de 615178km din care 226282km sosea nationala.

.
7.PP MOM ALE UMANIZARII ZONEI SI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
8.GRADUL DE ANTROPIZARE
Germania dispune de importante resurse naturale: crbune, gaze naturale, minereu de fier,
aram, uraniu, potasiu, nichel, materiale de construcii, lemn, teren arabil. Economia german se
claseaz pe locul 5 n topul mondial. Modernizarea i integrarea economiei Germaniei de Est care
s-a aflat o perioad ndelungat n lagrul socialist constituie i astzi o problem chiar dac nu
foarte mare. Procesul nu s-a ncheiat nc. Economia Germaniei i gsete un pilon important n
restructurarea corporaiilor i pieelor de capital care se afl n cretere. Rata omajului s-a plasat
undeva la 11%. Produsele agro-zootehnice includ cartofi, cereale, zahr, fructe, ou, lactate.
Industria produce oel, crbune, laminate, ciment, echipamente industriale, autovehicule de
diverse mrimi i tipuri, chimicale, nave, electronice, avioane, textile etc.
Conditiile naturale,social-istorice si resursele acestor regiuni ,le-au impus ca atractive din cele mai
vechi timpuri.Multe elemente arheologice au identificat aici,cai de legatura multe folosite in scopuri
economice si strategice sau centre cu activitati mestesugaresti,agricole sau negustoresti.Toate
acestea au generat centre,din care multe porturi,cu mare importanta si influenta.
5

Axa Renana considerata de la intrarea Rhinului pe teritoriul Germaniei,incepand aproximativ cu

orasul Wesel,constituie un aliniament de mare concentrare umana in care valorile densitatii trec
frecvent de 200loc/kmp cu valori maxime in regiunea Ruhr.Cele trei microaxe componente ale
macroaxei Rhenane , concetreaza,fiecare, improtante activitati industriale ,comerciale si
financiare, bancare, implicit orasele care le reprezinta,incat in lungul acesteia se poate vorbi de un
megalopolis ,cu segmente concludente de maxima concentrare
Germania si Marea Britanie s-au plasat pe primele locuri in "topul celor mai poluante 30 de tari" - un rating
al centralelor electrice poluatoare de pe teritoriul Europei, realizat anual de Fondul Mondial pentru
Natura /WWF
Pana acum cea mai mare centrala solara a Germaniei avea o capacitate de 10 megawati.
Parcul solar Lieberose se afla inca in constructie si va fi finalizat la sfarsitul acestui an
Pe langa energia solara in sine, parcul solar va genera si fonduri pentru finantarea restaurarii ecologice a
sitului, inclusiv decontaminarea solului de munitie.
Dupa o perioada infloritoare, industria solara din Germania se confrunta la ora actuala cu o concurenta
acerba din partea companiilor chineze. Este motivul pentu care mai multi producatori de celule
fotovoltaice au fost nevoiti sa-si inchida portile ori sa-si reduca productia.

Orasele Germaniei
Frankfurt

Frankfurt am Main este cel mai mare ora din landul Hessa i al cincelea ora ca
mrime din Germania. Are o populaie de aproximativ 650.000 de locuitori.
Frankfurt este denumit "Mainhattan" (derivat de la rul local Main, fcnd
aluzie la Manhattan datorit panoramei cu zgrie-nori). Este unul dintre cele trei orae
europeene care au un numr important de zgrie-nori. Cu 9 cldiri nalte de peste 150 de
metri n 2004, Frankfurt este al doilea dup , dar naintea Londrei n Frankfurt se afl
cea mai nalt cldire din Europa, Turnul Commerzbank.
n Germania exist zgrie-nori n numr mare doar n Frankfurt i Berlin.
n Sfntul Imperiu Roman, Frankfurt a fost unul dintre cele mai importante orae.
Din 855 regii i mpraii germani sunt alei n Frankfurt (Lothar al II-lea fiind primul din
ei) i ncoronai la Aachen. Din 1562 regii i mpraii sunt nu numai alei, dar i
ncoronai la Frankfurt (ncepnd cu Maximilian al II-lea
6

n 1372 Frankfurt a devenit un Reichsstadt (ora imperial), adic un ora

subordonat direct mpratului roman, i nu unui rege sau unui nobil local.
Obiective de vizitat
Catedrala Sfntul Bartolomeu este o construcie gotic, care a fost ridicat n secolele
XIV-XV, pe fundaia unei biserici mai vechi din vremurile merovingiene. Este cea mai
mare biseric din ora. Din 1356 mpraii Sfntului Imperiu Roman au fost alei n
aceast biseric, iar din 1562 pn n 1792 au fost ncoronai tot aici.
Numele primriei nseamn "cetean al Romei, roman". Este format de fapt din trei case care au fost
cumprate de consiliul local n 1405 de la o familie bogat de negustori. Casa din mijloc este primria,
care a fost mai trziu legat de cldirile nconjurtoare. La ultimul etaj se afl "Sala mpratului"
(Kaisersaal), unde aveau loc bancheturile nou-ncoronailor mprai.

Faimoasa "Oper veche" din Frankfurt (Alte Oper) a fost construit n 1880 de ctre
arhitectul Richard Lucae. A fost una dintre cele mai mari opere din Germania pn la
distrugerea ei aproape total n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial
Berlin
Oraul Berlin este capitala Germaniei, fiind cel mai mare ora al rii cu
aproximativ 3,5 milioane de locuitori i acoperind o suprafa de aproximativ 889 km2.
Berlinul este un ora-land aidoma unei insule, aflat n interiorul regiunii Brandenburg.
Este traversat de rurile Spree i Havel.
Berlinul a fost capitala Germaniei ntre 1871 i 1945, i a redevenit capitala
acestei ri n 1990.
Bonn este un ora n Germania, situat pe malul rului Rin, n landul Renania de
Nord-Westfalia. Are cca 300 mii locuitori.. Important centru universitar i cultural (teatre,
oper, mai multe muzee, printre care i muzeul memorial Ludwig van Beethoven).
Mnchen este capitala Bundeslandului Bavaria din Germania i dup Berlin i
Hamburg, al treilea cel mai mare ora al Germaniei, cu o populaie de cca. 1,26 milioane
(2001). Se afl pe rul Isar.
Oraul are mai multe muzee de art, printre care i Alte Pinakothek, Neue Pinakothek, i
Pinakothek der Moderne.

Alte atracii turistice faimoase sunt Grdina Englezeasc - o grdin din centrul
oraului ce conine o seciune nudist, Muzeul de tiin, i Rathaus-Glockenspiel, un
7

ceas ornat care mic figurine n vrful primriei. Probabil cea mai faimoas atracie a
cetii este Oktoberfest, o srbtoare a berii lung de dou sptmni de la sfitul lui
septembrie spre nceputul lui octombrie n fiecare an.
Alte cldiri faimoase din Mnchen includ Frauenkirche (Catedrala Doamnei
Noastre) i Olympiaturm (Turnul Olimpic, o staie de transmitere TV i radio).
n Mnchen se afl sediile centrale a companiilor germane Allianz AG, a
productorului de maini BMW i a firmei de nalt tehnologie Siemens AG.
Stuttgart este capitala landului german Baden-Wrttemberg. Cu peste 590.000 de
locuitori, este cel mai mare ora al landului. Este al aselea ora din Germania ca
dimensiune, iar Regiunea Stuttgart este a patra conurbaie a rii. Este mprit n 23 de
districte (Bad Cannstatt, Mhringen, Stammheim, Feuerbach etc.)
Se afl n centrul regiunii sud-vestice Stuttgart, n apropierea munilor Pdurea
Neagr, din care izvorte rul Neckar ce strbate acest ora. Stuttgart i regiunea sa
metropolitan (entitatea numit Regiunea Stuttgart, format din oraele Tbingen,
Reutlingen, Heilbronn i mprejurimile lor) este unul din cele mai renumite orae din
Germania, n mod special datorit importanei sale economice, culturale i
administrative.
Orae apropiate

Frankfurt (210 km N)
Mnchen (220 km SE)

Aproximativ 150.000 de companii au sediul n Regiunea Stuttgart. Zona este renumit

pentru industria sa tehnologizat. Printre cele mai mari companii care au sediul sau o
filial aici sunt Daimler-Chrysler, Porsche, Bosch, Hewlett-Packard, IBM.
Oraul este locul unde au fost inventate att motocicleta ct i automobilul cu patru
roi (ambele de ctre Gottlieb Daimler i Wilhelm Maybach), fiind deci punctul de
plecare pentru industria auto mondial. De asemenea, aici a fost construit prototipul
mainii Volkswagen Beetle, dup proiectele lui Ferdinand Porsche.
A doua burs ca mrime din Germania se gsete aici (prima fiind cea din Frankfurt),
aici gsindu-se i sediile a importante companii financiare.
Oraul este unul din cele mai importante din Germania la capitolul viticultur, avnd
o tradiie de secole i aflndu-se n centrul uneia din cele 13 regiuni oficiale ale
Germaniei pentru viticultur.
8

ECONOMIA: n ciuda efortului material fcut pentru integrarea fostei R.D.G

(Republica Democrat German), Germania a devenit, n ultimii ani locomotiva
economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate i solide
din lume, bazat pe industria prelucrtoare (locul I pe glob la mai multe produse) i
comerul exterior (cel mai mare exportator mondial de mrfuri). Dispune n principal de
unele resurse energetice (n deosebi crbuni: inferiori n bazinul Saxono-Thuringian i
superiori n Ruhr, dou dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone
exploatate anual) i de sare (al-III-lea productor mondial), sulf, etc. Industria
prelucrtoare este axat pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale n domeniu
sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) i construcia de maini (n deosebi maini
unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanic de precizie, aparatur optic, aparate
electrice i electrotehnice ocupnd unul din primele locuri pe glob).
Este cel mai mare producator european e carbune ; este adevarat ca CSI o
depaseste ca productie,dar cea mai mare parte a acesteia este obtinuta din partea asiatica.
Germania (practic cele doua Geramanii de vest si,respectiv, de est) a extras multa
vreme in jur de 500 mil. T anual,dar in ultimii ania si-a redus productia la cca 443 mil.t in
1990, 350 mil.t in 1991 si sub 300 nil.t din 1993. in 2002, productia a crescut la 210,6
mil.t,din care 182 mil.t lignit si carbune brun ( locul I pe gob la aceasta categorie de
carbuni). Zacamintele de carbune inferior sunt concentrate indeosebi in partea estica, in
bazinele Saxono thuringian (sau al Elbei), cu cea mai mare participare (peste 1/2 ) la
productia totala a tarii, si Lauchhammer, aceasta din urma avand rezerve mai importante.
Alte bazine din care se exploateaza carbuni inferiori, atat lignit ct si carbune brun, se afla
in partea vestica : Aachen, Koln, Saxonia Inferioara, Bavaria.
In ceea ce priveste carbunii superiori (28,6 mil.t in 2002), se reamrca bazinul
Rhur situat in vest si axat pe raul omonim, afluent al Rhinului unul dintre cele mai
mari din lume,cu rezerve importante de huila (cca 20 miliarde de tone). Constituie cel
mai mare complex carbonifer din Europa Occidentala si unul dintre cele mai mari din
lume, el favorizand, alaturi de alti factori intre care si minereurile de navigatie
dezvoltarea uneia dintre cele mai complexe si importante regiuni industriala din lume. Un
alt bazin huilifer este Saar, situat mai spre sud de Rhur, in apropiere de granita cu Franta.
In ceea ce priveste industria de rafinare Geramania concentreaza pe teritoriul sa
uramtoarele grupari : Rhenano-Wetfaliana ( Koln, Gelsenkirchen, Wesseling, Dinslaken),
sudul tarii (Karlsruhe, Ingolsadt, Neustadt, Mannheim) si nordul tariii, mai ales porturile
Hamburg si Wilhelmshaven.
Geramnia se situeaza, prin productia sa de energie electrica de peste 523 mld.
KWh, pe locul 7 in lume, 2/3 din productie fiind obtinuta in termocentrale ; cele mai mari
sunt situate in bazinele carbonifere Rhur, Koln si Aachen, precum si in partea de est, in
bazinele carbonifere Saxono - Thuringian, Leipzig- Halle s.a, unde sunt cantonate mari
rezerve de lignit. Energia hidraulica joaca un rol redus in balanta de energie primara
(3%), amenajari hidroenergetice afland-se pe Dunare, Rhin, Saale si pe unele rauri din
Muntii Padurea Franconiei si Padurea Thuringiei.
9

O parte din ce in ce mai importanta a productiei de energie electrica se obtine in

centrale nucleare (aproape 30%), amplasate in Saxonia Inferioara, regiunea Rhinului
mijlociu, Bavaria etc. Cu cca. 9% din productia mondiala de energie electrica obtinuta in
atomecentrale (ceea ce inseamna peste 160 mld. KWh), Germania ocupa locul al 5 lea pe
glob.
Germania se afla pe primul loc in Europa si al treilea pe Glob in productia de
autovehicule (5,4 mil bucati in 2000, din care 5,1 mil autoturisme), a carei productie este
controlata de 4 mari concerne : Volkswagen, Daimler Benz, Gneral Motors (Opel) si Ford
Taunus. Concernul Daimler Chrysler a produs primul autoturism in 1885 si are fabrici la
Stuttgart si Benz, langa Mannheim. Produce camioane grele la uzinele din apropiere de
Karlsruhe, camioane usoare la Dusseldorf si automobile la Mannheim. Uzinele
Volkswagen, din Wolfsburg, langa Hanovra, reprezinta cea mai mare firma din
Germania, care dateaza din perioada 1938-1939, produce automobile de tipuri si litraje
diferite. Acesrte firme au filiale in Brazilia, Australia, Africa de Sud, Mexic, Belgia,
Irlana si in alte tari.
Germania este unul din mari producatori de material feroviar (Essen, Kassel,
Kiel)si ocupa locul 5 pe glob la productia de nave maritime, dipunand de mari santiere
navale la Hamburg, Bremen, Bremerhaven, Kiel, Lubeck.
Se produc avioane de diferite tipuri,dar in nr restrans la Munchen, Breman,
Friederichshafen.
Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electric (72,8 md. KWh
din care 1,2 md. KWh hidroenergie), font i feroaliaje (2114,0), oel (5890,0-1973), cocs
metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc
(15,0), tractoare, maini, textile i agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600
autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferat, nave (348 000), aparate de
radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate
optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinriilor de petrol a fcut ca Germania s
exporte: benzin (2507 tone), uleiuri uoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric
(1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ngrminte potasice (2556 t),
ngrminte azotoase (402 t), sod caustic (420 t), materiale plastice i rini sintetice
(495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice,
cherestea (1 900 000 m3), hrtie (1107 t din care 100 t hrtie de ziar), celuloz (849 t),
ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), esturi de bumbac (242 mil. m 2), fire de ln
(62,4 t), esturi de ln (35 mil. m2), fire i fibre artificiale (153,4 mil), nclminte,
pielrie, porelan, igarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), brnz (152 t),
carne (1286 t), margarin (192,5 t).

10