Analiza riscurilor pe piata

cinematografica
1. Estimarea riscurilor pe piata cinematografica
Riscul afecteaza toate componentele unei economii, de aceea eliminarea
incertitudinii, evaluarea riscurilor si a implicatiilor acestora fac companiile sa raspunda
mai usor la factorii de risc, sa se adapteze si sa performeze, sa se pozitioneze mai bine pe
piata.
Piata cinematografica ca si celelalte piete se confrunta cu o serie de riscuri
economice, geopolitice, tehnologice, sociale si de mediu. In cele ce urmeaza sunt
identificate si sunt prezentate riscurile acesteia argumentandu-se pe marginea influentei
lor asupra pietei in cauza.

Obiective:
- adaptarea rapida la modificarile aparute in piata pentru a deveni competitiv
- flexibilizarea pietei - crearea de productii tv si de filme care sa corespunda preferintelor
si sa fie mai bine orientate catre piata / publicul tinta
- previzionarea evolutiei pietei cinematografice in anii urmatori
- atragerea de investitii, de surse de finantare pentru ca finantarea de la stat este din ce in
ce mai redusa
- realizarea de proiecte in coproductie pentru a avea proiecte cinematografice cu costuri
mai mici (fara a fi afectata negativ calitatea proiectului) si a beneficia de know how-ul
unei alte companii

Risc economic:
- volatilitatea preturilor bunurilor - indicele preturilor a crescut ajungand la 7,77 % in
septembrie 2010, cota de TVA s-a marit cu 5% si rata inflatiei a crescut, plasandu-se în
trimestrul III semnificativ peste limita superioara a intervalului de variatie din jurul
punctului central de 3,5% al tintei stabilite pentru anul în curs. Toate aceste aspecte s-au
resimtit asupra populatiei, astfel ca cererea de consum a populatiei s-a redus. Populatia si-
a directionat veniturile pentru a-si satisface nevoile de baza, gestionandu-si mai atent
resursele financiare si renuntand intr-o oarecare masura la achizitionarea de DVD-uri sau
la mersul la cinematograf.
Astfel ca, incasarile totale au fost de 86.940.607 lei din 5.137.415
bilete vândute în 2009 în România vs 3.797.586 bilete vandute în
2010, cu 35% mai mult faţă de 2008. Aceste cifre au fost înregistrate
într-un an în care se pariase, la un moment dat, pe scăderea numarului
de spectatori din cauza crizei economice. Pe piaţa locală erau în
funcţiune la sfârşitul anului trecut 74 de cinematografe, ceea ce
înseamnă peste 182 de ecrane şi aproape 50.000 de locuri, conform
datelor Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), comparativ cu
acum cinci ani, când funcţionau 85 de cinematografe cu un număr
similar de locuri.

- criza fiscala este un factor important deoarece ca raspuns la aceasta, guvernul tinde sa
se indatoreze, sa reduca bugetul si sa creasca taxele. Astfel reducerea bugetului pentru
cultura inseamna ca Uniunea Nationala Pentru Cinematografie beneficiaza de sume de
bani mai mici pentru finantarea productiei de filme ceea ce se rastrange in reducerea
numarului de filme romanesti. De asemenea, cresterea taxelor si legislatia defectuoasa nu
incurajeaza investitorii sa se orienteze catre piata cinematografica din Romania.
Dupa cum se poate observa din tabelele de mai jos, veniturile totale inregistrate in contul
Fondului Cinematografic sunt in scadere fata de anul 2008, iar incepand cu anul 2007
acestea sunt reprezentate exclusiv de venituri proprii, nemaiexistand alocatii bugetare
care sa sustina producatorii de filme.

VENITURI TOTALE INREGISTRATE IN CONTUL FONDULUI CINEMATOGRAFIC

(RON)

ANUL 2010 2007 2008 2009

VENITURI TOTALE FOND 40 000 000 44 000 000 32 000 000

CINEMATOGRAFIC

SURSELE DE CONSTITUIRE ALE FONDULUI CINEMATOGRAFIC (RON)

ANUL 2005 2006 2007 2008 2009

1 869 870 1 300 000 - - -

Alocaţii bugetare

2005 2006 2007 2008 2009

Venituri proprii la Fondul 23 775 616 34 549 793 40 000 000 44 000 000 32 000 000
cinematografic
- rata somajului a crescut atingand maximul de 8,36% in luna martie. Acest lucru a
implicat : costuri mai mici cu personalul, mai mult timp liber in care persoanele ar putea
urmari productiile tv romanesti si filmele straine difuzate si scaderea nivelului
veniturilor (castigul salarial mediu net lunar pe economie inregistrand o dinamica
descendenta ajungand la 1.340 lei in septembrie 2010 comparativ cu 1.359 lei in
septembrie 2009) . Astfel ca persoanele si-au restabilit prioritatile, sunt mai atente la
modul cum isi gestioneaza veniturile si s-a crezut ca vor renunta la achizitia de filme pe
DVD si de bilete la cinematograf .
Totusi piata a inregistrat o tendinţă pozitivă prin creşterea numărului
de spectatori şi a pieţei, în general, odată cu deschiderea de noi
complexe cinematografice în Bucureşti. Din nou au fost contrazise
speculaţiile care previzionau împărţirea numărului existent de
spectatori la mai mulţi operatori. Numai în decembrie 2009,
cinematografele cu traficul cel mai ridicat din Bucureşti au însumat
266.122 mii bilete vândute (Movieplex Plaza România – 84.964 /
Multiplex Bucureşti Mall 83.485 /Cinema City AFI Cotroceni 97.673).
Prin comparaţie, cu doar o lună înaintea deschiderii cinematografului
Cinema City Cotroceni, operatorii existenţi (Movieplex şi Multiplex)
înregistraseră 167.647 spectatori.

Oras Cinema Mall Trafic lunar*

Bucuresti Movieplex Cinema Plaza Romania 81 500
Bucuresti The Light Cinema Liberty Center 23 500
Bucuresti Cityplex City Mall City Mall 10 500
Constanta Cityplex Tomis Mall Tomis Mall 15 500
Brasov Cityplex Eliana Mall Eliana Mall 8 500
Cluj Odeon Polus Center 18 000
* conform inregistrarilor de la casele de bilete - cercetarea Big Screen: Big Impact… Big Cost? realizata de Carlton Screen
Advertising

- criza din SUA a determinat scaderea atractiei de a realiza productii cinematografice,

ceea ce s-a rasfrant direct asupra numarului de filme realizate in SUA. Pe de alta parte,
astfel investitorii/producatorii se pot reorienta catre alte piete si ar putea alege Romania
datorita costului scazut cu personalul (rate-urile actorilor, freelancerilor, etc.). Acest
factor este important pentru ca filmele ce au un numar mare de spectatori/telespectacori si
sunt cele mai achizitionate in format DVD sunt produse in SUA, acestea reprezentand
35% din piata.
- reducerea procesului de globalizare: legislatia Romaniei nu se aliniaza la cea
europeana, este defectuoasa si in continua schimbare, exista multa birocratie si taxe mari
ceea ce descurajeaza investitorii in piata cinematografica si face companiile mari sa se
relocheze. O alta implicatie este limitarea accesului la bune practici si know how. Legile
in schimbare, birocratia si coruptia catalogheaza Romania ca instabila din punct de
vedere politic si dauneaza in ceea ce priveste atragerea de investitii straine directe. Totusi
compania americana Aon Corporation ne crediteaza si considera ca
România stă bine din punct de vedere al riscului politic in 2010 este
mediu spre scăzut, adică a doua cea mai slabă categorie de risc, ceea
ce ar putea diminua reticenta investitorilor.

- incetinirea cresterii economice in China cu 6% sau mai putin are o importanta mica
pentru ca resursele (forta de munca, filme, productii tv, investitori, etc.) pietiei
cinematografice provin intr-o foarte mica parte din aceasta tara.
- scaderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare influenteaza negativ piata
cinematografica prin realizarea de productii tv si filme necorespunzatoare preferintelor
publicului ce ajung sa aiba un rating mic, sa fie vizionate de un numar tot mai mic de
spectatori si sa atraga putine venituri din publicitate deoarece pe langa pretul biletelor, o
alta sursa de venit este publicitatea în cinematografe. Aceasta are audienţă
garantată cu raportarea biletelor vândute în funcţie de perioada sau de
filmele selectate, cele 5.137.415 bilete vândute în 2009 reprezintă în
mare măsură audienţa reală a campaniilor publicitare on-screen din
2009, toţi spectatorii fiind atinşi de mesajele publicitare.

Datorită mediului captiv de difuzare, a condiţiilor tehnice excelente de

difuzare a reclamelor şi a receptivităţii publicului faţă de campaniile
publicitare, rata de recall a campaniilor din cinematografe poate
ajunde să depăşească de 8 rata înregistrată în alte medii (Sursa:
cercetarea „Big Screen: Big Impact… Big Cost?” realizată de Carlton Screen
Advertising)

Risc geopolitic :
- impact minim: crimele transnationale si coruptia inrautatesc mediul de investitii,
slabesc autoritatea statului si incetinesc cresterea economica. Conform Transparence
International in 2010 Romania are 3,7 puncte din 10 (1 semnfica coruptia
maxima, iar 10 transparenta maxima) situandu-se pe locul 25 dintre
cele 27 tari membre UE si pe locul 71 din cele 178 tari analizate.
Nivelul coruptiei s-a deteriorat faţă de anul trecut, scăzând de la 3,8 la
3,7.
- impact minim: global governance gaps- faptul ca Romania nu este parte importanta la
luarea deciziilor la nivel global si nu are relatii bune cu alte tari determina reducerea
oportunitatilor de a se realiza filme in coproductie cu alte tari.

Riscul de mediu are un impact minim, deoarece schimbarile de climat influenteaza

intr-o masura mai mica piata cinematografica prin prisma modificarii mediului
inconjurator

Risc social:
- riscul de epidemii ce afecteaza persoanele cheie din companiile ce activeaza pe piata
cinematografica si ar putea determina dezastre economice (spre exemplu epidemia de
gripa aviara).
- migratia : plecarea oamenilor bine pregatiti, a profesionistilor si totodata reducerea
numarului de posibili clienti /spectatori la cinematograf.
- imbatranirea populatiei determina schimbarea preferintelor populatiei (stiut fiind
faptul ca persoanele in varsta isi gestioneaza altfel veniturile si majoritatea aleg
programele de stiri in detrimentul filmelor) si reducerea motivatiei de a viziona un film la
cinematograf sau TV si de a achizitiona un DVD cu un film.
- bolile cronice sunt de asemenea un factor de risc pentru ca datorita acestora scade
productivitatea si se incetineste cresterea economica
- impact minim: regimurile de guvernare/schimbarile guvernamentale pot fi un
factor cu impact minim, deoarece deciziile luate de acesta si instabilitatea
guvernamentala nu exercita o influenta majora asupra pietei cinematografice

Risc tehnologic:
- impact minim: prabusirea infrastructurii cu informatii critice nu ar afecta piata
cinematografica decat intr-o oarecare masura, pentru ca in cazul acesteia nu sunt
informatii care odata scoase la iveala sa declanseze
- frauda de date se numara printre factorii cu impactul cel mai mare dintre cei enuntati
pana acum pentru ca insuficienta protectie a datelor fac indivizii sa beneficieze de filme
fara antrenarea niciunui cost. Usurinta cu care se pot incalca drepturile de autor si se
poate pirata determina persoanele sa downloadeze filme de pe internet si sa le vizioneze
acasa, in loc sa le cumpere pe DVD sau sa le vizioneze la cinematograf. Acest fapt reduce
vanzarile de bilete la cinematograf si de filme pe DVD.
- investitiile in tehnologie sunt extrem de importante pentru companiile ce activeaza pe
piata cinematografica, salile de cinema cu tehnologii de ultima generatie, precum si
filmele in format 3D, 5D si chiar 6D sunt cele care fac sa creasca numarul de spectatori in
cinematografe. Investitiile in tehnologie au determinat cresterea pretului mediu al
biletelor de la 13,99 lei in 2008 la 16,47 lei in 2009. In ciuda acestui fapt, frecventa pe
locuitor a crescut de la 0,18 la 0,24 in 2009, aceasta insemnand cresterea numarului de
spectatori si a incasarilor.
FRECVENTA PE LOCUITOR LA FILM 2005-2009

2009
2009 0.24
2008
2008 0.18
2007 0.14
2007
2006 0.13 2006
2005 0.13 2005
0 0.1 0.2 0.3

Nr. Date generale

Crt. 2007 2008 2009

1. Cinematografe în 72 75 74
funcţiune
Locuri
2. 43 057 46 782 49 871

3. Spectatori 2 928 050 3 797 586 5 279 932

4. Încasări totale (RON) 34 381 413 53 114 230 86 940 607

Frecvenţa pe locuitor
5. 0,14 0,18 0,24

Preţ mediu bilet – lei

6. 11,74 13,99 16,47

STATISTICĂ GENERALĂ CU PRIVIRE LA REŢEAUA CINEMATOGRAFICĂ ANUL 2009

74
Număr ecrane 182
49.871
Număr locuri per ecran 274
Număr cinematografe cu 2, 3 sau mai multe ecrane 19
Număr cinematografe de artă / EURIMAGES 7
Număr spectacole 185.428

REALIZARILE ANULUI 2010

_____________________________________________________________________________
TOTAL FILME FILME IN PREMIERA
_____________________________________________________________________________
TITLURI SPECTATORI INCASARI TITLURI SPECTATORI INCASARI
_____________________________________________________________________________
TOTAL FILME 442 5.279.932 86.940.607 211 4.924.926 82.253.493
_____________________________________________________________________________
FILME ROMANESTI 47 121.591 1.492.813 19 114.376 1.432.382

In anul 2010 comparativ cu anul 2009 a crescut numarul de filme de lung metraj produse
de firme romanesti cat si cel al filmelor realizate in co-productie, fapt ce a determinat
cresterea filme difuzate in cinematografe si a numarului de spectatori.

FILMEDEFICŢIUNEDELUNGMETRAJPRODUSEÎNROMANIA/
FEATUREFILMPRODUCTIONINROMANIA
2005- 2009

20 20
18 18
15 14
11 11 11
10 9 9
8
7 7
5 4
3
2
0
2005 2006 2007 2008 2009
Total filmelungmetraj/Number of featurefilms
100%national
Coproductii/ Co-productions

Numarul de titluri de filme lansate pe piata de casete video, DVD, CD, UMD si BD este
in crestere de la 1406 la 2538 in 2009, in ciuda previziunilor negative si numarul de firme
ce le comercializeaza a crescut de la 452 in 2008 la 578 in 2009 ca de altfel si numarul de
firme care inchiriaza casete video, DVD, CD, UMD si BD a crescut de la 444 in 2008 la
465 in 2009.

DISTRIBUITORII MAJORI PE PIAŢA DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D,U.M.D. ŞI B.D sunt :

PRO VIDEO (membra a trustului MediaPro), TVR MEDIA si PROOPTIKI ROMANIA.
NUMĂRUL TITLURILOR DE FILME LANSATE PE PIATA DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D,
U.M.D ŞI B.D
ANUL 2006 2007 2008 2009
Număr titluri
1092 1533 1406 2538

TIRAJUL DE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D SI U.M.D ÎNREGISTRATE LA C.N.C.

ANUL 2006 2007 2008 2009 2010
Tiraj
2 581 395 6 181 128 12 549 680 7 374 760 8 354 231

FIRME DE COMERCIALIZARE CU AMĂNUNTUL A FILMELOR PE CASETE VIDEO, D.V.D,

C.D, U.M.D ŞI B.D/

ANUL 2006 2007 2008 2009 2010

Număr firme la sfârşitul 372 420 452 578 502

anului 49 45 29 21 25
-înregistrate în cursul anului

FIRME DE ÎNCHIRIERE A FILMELOR PE CASETE VIDEO, D.V.D, C.D, U.M.D ŞI B.D

ANUL 2006 2007 2008 2009 2010

Număr firme la 382 430 444 465 471

sfârşitul
anului 44 46 13 17 19
din care:
-înregistrate în cursul
anului

2. Analiza riscurilor identificate folosind o metoda cantitativa si o metoda calitativa

Metoda calitativa folosita este cea a prognozei in care sunt date pe 10 ani referitoare la:
- Câştig salarial mediu net-ron/luna
 - Preţ mediu bilet – lei
- Nr. Bilete vandute
- Încasări totale-RON
Pentru fiecare dintre acestea este calculata dinamica cu baza fixa si ritmul cu baza fixa.
De asemenea este stabilita si valoarea mediei si a abaterii. Pe baza acestora este formulata
ipoteza.

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Câştig
salarial
mediu
net-
ron/luna 217 305 388 487 597 738 862 1043 1282 1381

Dinamica
castigului
salarial
mediu net
cu baza fixa 1 1.41 1.79 1.26 1.54 1.24 1.44 1.21 1.49 1.08
Ritmul cu
baza fixa 0.0 0.4 0.8 0.3 0.5 0.2 0.4 0.2 0.5 0.1
Preţ
mediu
bilet – lei 2.9 3.5 3.8 4.95 6.21 8.6 10.19 11.74 13.99 16.47
Dinamica
pretului
mediu cu
baza fixa 1.00 1.21 1.31 1.30 1.63 1.38 1.64 1.15 1.37 1.18
Ritmul cu
baza fixa 0.0 0.2 0.3 0.3 0.6 0.4 0.6 0.2 0.4 0.2

Nr. Bilete
vandute
40927 411439 428630 277651
84 0 0 4527054 4002349 2829563 6 2928050 3797586 5279932
Dinamica
nr de bilete
vandute cu
baza fixa

1.00 1.01 1.05 1.11 0.98 0.69 0.68 0.72 0.93 1.90
Încasări
totale- 20194 21339 21376 224515 248720 244234 28279 343814 531142 869406
RON 520 675 823 83 00 54 665 13 30 07

Ipoteza: daca castigul salarial mediu net creste cu 1,3%, numarul de bilete la
cinematograf (nr. de spectatori) va creste cu 1%.
Ritmul mediu pentru castigul salarial mediu net este de 0,057 , ceea ce inseamna ca in
anul 2011 castigul salarial mediu net va fi de 1472 RON / luna.
Ritmul mediu pentru numarul de bilete la cinematograf este de 0,02 , ceea ce inseamna ca
in anul 2011 se vor achizitiona 5.379.190 bilete.
Coeficientul de corelatie este de +0,38, ceea ce inseamna ca exista o relatie directa intre
nivelul veniturilor persoanelor si nr de bilete achizitionate.
Covarianta= 70554671.2, adica valorile mari ale unei variabile tind să poată fi
asociate cu valorile mari ale celeilalte variabile

Evolutia castigului mediu salarial este in continua crestere incepand cu anul 2000 pana in
anul 2010, iar pentru anul 2011 s-a prognozat cresterea salariului mediu net.

1400
1200
1000
800
Câştig salarial m ediu net-
600
ron/luna
400
200
0
2000 2002 2004 2006 2008 2010

Metoda cantitativa
Ca metoda cantativa am ales metoda Monte Carlo si am folosit date pe 10 ani.

Date de intrare:
Câştigul salarial mediu net -ron/luna are o distributie normala, simetrica in forma
de clopot
Media 790.5 Abaterea standard 1372 Variance 1 882 384 Skewness (asimetria) 0
Kurtosis (boltirea) 3 - distributie înalta
media este mai mare decât mediana, caz în care indicele de asimetrie ia valori pozitive si
apare o distributie a datelor spre stânga
mediana= (valorile din anul 2004 + cele din 2005)/2

Preţ mediu bilet – lei - distributie normala

Media 9 Abaterea standard 1.66 Variance 2,76 Skewness (asimetria) 0 Kurtosis
(boltirea) 3 - distributie înalta, leptocurtica adica are cocoasa înalta

Nr. bilete vandute (nr. de spectatori) – distributie triunghiulara

Date de iesire:
Incasari totale – distributie triunghiulara

Distribuţia triunghiulară descrie valorile unei variabile probabiliste prin

trei valori: valoarea minimă (a), valoarea cea mai probabilă (b) şi
valoarea maximă (c). Se presupune că, atât probabilitatea de realizare
a valorii minime cât şi probabilitatea de realizare a valorii maxime sunt
zero.

3. Diminuarea si diversificarea riscurilor

“Diversificarea larga este necesara doar cand investitorii nu stiu ce fac.” - Warren
Buffet

In capitolele anterioare au fost identificate o serie de riscuri, urmand ca prin

diversificarea riscurilor sa se determine dispersia acestora. Totusi numai riscurile
nesistematice ce nu afecteaza toate componentele sistemului pot fi diversificate.

Compania asupra careia se vor analiza riscurile aferente pietei si se vor propune
modalitati de diminuare si diversificare este MEDIA PRO PICTURES S.A. Aceasta are
sediul in Buftea, Strada Studioului nr. 1 , Judet Ilfov si are ca domenii de activitate:
 Producţia de filme realizate pe peliculă 35mm,16mm, casete video,
DVD-uri,CD-uri, pe alte suporturi, confecţionare de decoruri şi/sau
costume, impresariere, distribuire de roluri, montaj, sonorizare,
transpunere, prelucrare peliculă, traducere, subtitrare, dublaj,
prelucrare-ştanţare, import de produse, utilaje, echipamente, pelicule
şi substanţe de procesare specifice
 inchirieri aparate, utilaje
 Distributia de filme pe pelicula de 35mm/16mm/casete video/DVD-uri, CD-uri, pe
alte suporturi
 Proiectie filme pe pelicula casete, DVD-uri,CD-uri, alte suporturi; gestionarea
cinematografelor in care se asigura proiectia cu public
 Activităţi de producţie cinematografică, video
 activităţi de post-producţie cinematografică, video
 Proiecţia cu public a filmelor cinematografice şi video
 Multiplicare de filme pe orice tip de suport
 Închiriere a filmelor pe casete video/DVD-uri /CD-uri
 Activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice şi video

MediaPro Pictures este liderul producatorilor de divertisment din Romania.

Activitatea noastra se concentreaza pe productia de televiziune si de cinema.
Aparuti pe piata in 1998, au stabilit reper dupa reper in istoria entertainment-ului
romanesc: prima telenovela locala ("Numai iubirea", 2004), primul sitcom local ("La
bloc", 2005), primul serial politist local ("Baieti buni", 2005), filmul romanesc cu cele
mai mari incasari de dupa 1990 ("Garcea si oltenii", 2001), primul spin-off local
("Lacrimi de iubire", 2006) si legendarele concerte de Revelion din Piata Revolutiei,
difuzate live pe Pro TV. MediaPro Pictures face parte din MediaPro Entertainment.
De-a lungul timpului, MediaPro Pictures a reusit sa lanseze atat productii de masa
(cum ar fi "HoHoHo" sau "Poker"), precum si productii destinate unui public mai restrans
- ca mult aclamatul "California Dreamin' (Nesfarsit)", laureat cu marele premiu al
sectiunii Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes in 2007.
MediaPro Pictures este tot mai activ in calitate de coproducator pe piata de film din
Europa de Est. A finantat ""Roming" (2007), "At Your Own Risk" (2008), "Rodinka: Just
a Normal Family" (2008) si "Zmiana: An Unexpected Sex Change" (2008). De asemenea,
au coprodus lungmetraje precum: "Amen" (2002), "Callas Forever" (2002), "Modigliani"
(2004), "An American Haunting" (2005), "Joyeux Noël" (2005); si filme pentru
televiziune ca "Sex Traffic" (2004) si "Gunpowder, Treason and Plot" (2004).

Compania MediaPro Pictures se confrunta cu o serie de riscuri ce trebuie analizate pentru

a se gasi metode de diminuare a acestora. Factorii ce au o importanţă
covârşitoare asupra nivelului de risc al firmei, ce trebuie luati în considerare în
mecanismul decizional sunt :
- factorii economici (starea economiei naţionale,
dimensiunea pieţei interne, situaţia financiară internă,
factorii geografici)
 - factorii sociali (forţa de muncă şi ocuparea; populaţia şi
veniturile; cultura)
- factorii politici (mediul politic, mediul legal-instituţional)
- factorii sectoriali (furnizori, clienti, concurenti)

Factorii economici sunt cei ce genereaza riscuri economice. Acestea fiind cel mai
frecvent întâlnite. si cele mai importante pentru o companie şi prin prisma
faptului că un manager are posibilităţi mai multe de intervenţie pentru
prevenirea sau eliminarea lor. Din acest motiv, se impune acordarea
unei atenţii sporite acestei categorii de riscuri, astfel încât
managementul firmei să le identifice mai uşor şi să adopte măsuri care
să contracareze efectele evenimentelor nedorite.
Coeficientul de corelatie calculat anterior este de +0,38, ceea ce inseamna ca exista o
relatie directa intre nivelul veniturilor persoanelor si numarul de bilete la cinematograf
achizitionate. Cu cat coeficientul de risc este mai mic cu atat este mai puternic efectul
diversificarii asupra reducerii riscului. Acest factor de risc (nivelul castigului salarial
mediu net lunar) afecteaza puternic piata cinematografica, implicit nivelul veniturilor
companiei MediaPro Pictures.

Structura organizatorică a firmei era o sursă de risc pentru compania

MediaPro Pictures din cauza organigramei ce nu era flexibila. De aceea, in anul 2009 s-a
luat decizia de reducere a numarului de angajati de la 98 la 90 si de modificare a
organigramei, iar pentru a scadea cheltuielile cu personalul nu au mai fost facute angajari,
sarcinile persoanelor ce au fost concediate sau au demisionat fiind redistribuite
personalelor ramase (prevenirea incapacitatii de plata si a falimentului).
Pentru a diminua riscurile existente pe piata, MediaPro Pictures :
- a analizat riguros modul in care se fac investiţii, pentru ca
acestea sa fie cat mai productive si investeasca bazandu-se pe o
diversificare prudenta a portofoliului, in diferite tipuri de active, respectand
constrangerile proprii si cele reglementare pentru ca, in final, sa obtina un
randament cat mai bun cu un risc cat mai redus, in concordanta cu asteptarile de
performanta si profilul de risc al investitorilor.
- a crescut cheltuielile cu cercetarea, realizand cercetari pentru a sti care produse au
cerere asigurată pe piaţă, ex. studii de piata referitoare la perceptia pe care o
au despre anumiti actori pentru a-i distribui in rolurile principale pe aceia placuti
de catre publicul spectator
- a stabilit o grila pentru rate-urile actorilor, astfel ca acestia sa fie motivati sa joace
cat mai bine
- a facut programe de filmare astfel incat sa fie utilizat cat mai eficient timpul si sa
se filmeze cat mai mult si la o calitate cat mai buna cu costuri minime
- incheierea de contracte de publicitate si barter, plasare de produse sau momente
de sponsor pentru a atrage cat mai multe venituri. Potrivit raportului
 Media Fact Book, realizat de Initiative Media, parte a grupului de
comunicare Lowe, cinematografele şi internetul au atras
investiţii din publicitate de 13 mil. euro, adică 3,6% din
întreaga piaţă de publicitate. Estimările pentru acest an sunt de
uşoară creştere, până la 14 milioane de euro, însă sub nivelul din
2008.

- si-a concentrat atentia asupra fraudelor angajatilor si a scurgerilor de informatii

pentru ca informatiile despre productiile cinematografice in curs sa nu ajunga in
presa, pierzand astfel din avantajul competitiv
- a ţinut seama de deprecierea monetară în încheierea
contractelor şi în întocmirea situaţiilor financiare, deoarece inflaţia
afectează rentabilitatea oricarei firme (riscul ratei inflaţiei)

- a luat in considerare pierderile pe care le poate avea daca nu implementeaza

cele mai noi tehnici şi tehnologii (riscul tehnologic)

- a diversificat activitatea odată cu restructurarea activităţii şi a avut în

vedere reducerea riscului prin integrarea pe verticală a companiei in cadrul
CME (Central Media Enterprises) si chiar prin dezvoltarea unor
activităţi complet diferite (departamentul de casting a fost lansat pe piata
urmand ca acesta sa organizeze castinguri si pentru terte parti). În urma unor
astfel de măsuri, se pot gestiona mult mai bine riscurile, prin
distribuirea lor pe sectoare de activitate diverse, ţinând seama
că acestea sunt expuse unor grade diferite de risc.

Riscul de piata este cel mai familiar tuturor riscurilor. De asemenea,

menţionat în continuare ca volatilitate , riscul de piaţă este de zi cu zi
fluctuaţiile în preţul unui bunurilor. Riscul de piaţă se aplică în principal
pentru stocuri şi opţiuni. În ansamblu, stocurile tind să funcţioneze bine
în timpul unei pieţe taur şi slab în timpul unei piete urs - volatilitatea
nu este atât de mult o cauză, ci un efect al anumitor forţe ale pieţei.
Volatilitatea este o măsură de risc, deoarece se referă la
comportamentul, sau "temperament", de investiţii, mai degrabă decât
motivul pentru acest comportament. Deoarece mişcarea pieţei este
motivul pentru care oamenii pot face bani din stocuri, volatilitatea este
esenţială pentru întoarce şi mai instabil investiţiile, mai multe şanse
este că va experimenta o schimbare dramatică în orice direcţie.

Factorii sectoriali
Clienţii se manifestă ca un factor de risc pentru companie, desi nu
prezintă un grad mare de concentrare. Dacă în cazul falimentului unui
furnizor, activitatea firmei nu este, de regulă, afectată foarte grav,
agentul economic putând găsi alte surse de aprovizionare, dispariţia
unui client poate pune probleme deosebite întreprinderii, mai ales dacă
acesta are o pondere mare în cifra de afaceri a companiei.
Concurentii
Principalii jucători care deţin peste 70% din piaţă, Hollywood Multiplex
Operations, Cinema City şi Movieplex au atras peste 3,8 milioane de
spectatori şi deţin împreună 84 de săli.

"În primul trimestru al anului 2010 cifra de afaceri a crescut cu 22%

faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte numărul
de spectatori, acesta a crescut cu 3 procente în primul trimestru al
acestui an faţă de primul trimestru din 2009", spune Raluca Moroianu,
director de marketing, divizia Distribuţie-Entertainment a Media Pro,
care deţine pe piaţa locală reţeaua de cinematografe Hollywood
Multiplex. În cele trei cinematografe: Hollywood Multiplex, CinemaPRO
şi Hollywood Multiplex Lotus Oradea, care au împreună 16 ecrane,
operatorul a înregistrat anul trecut, cele mai mari încasări din bilete de
pe piaţa locală, peste 24,5 mil. lei (circa 6,1 mil. euro) şi a atras peste
1,38 milioane de spectatori, potrivit datelor CNC.

În 2010 cifra de afaceri a crescut cu 24% faţă de 2009.

Strategia cinematografelor MediaPro vizează în special lansarea celor

mai aşteptate producţii cinematografice. Principala preocupare
este şi trebuie să fie fidelizarea clienţilor care calcă pragul
cinematografelor, precum şi atragerea de noi spectatori. Astfel
sunt construite periodic campanii tematice pe marginea
filmelor lansate, însoţite de premii şi de evenimente atractive,
dedicate spectatorilor. Anul trecut, cinematografele Hollywood
Multiplex au fost dotate în urma unor investiţii semnificative cu cea
mai nouă tehnologie digitală 4K. Pentru acest an, operatorul estimează
că va atrage peste 1,36 milioane de spectatori.

Dezvoltarea reţelelor de cinematografe este direct

proporţională cu extinderea mallurilor în oraşele mari, iar
audienţa a crescut odată cu introducerea noilor tehnologii
(digital, 3D sau 6D).

Strategia de la intrarea pe piaţa cinematografica din România şi până acum s-

a bazat pe două principii: de a construi infrastructură cinematografică
(multiplexuri, săli, dotări) la standarde de ultimă oră, pentru că lipsa
infrastructurii este principala cauză a numărului redus de spectatori şi
că o dată remediată, numărul intrărilor pe cap de locuitor creşte
exponenţial, şi de a educa publicul cu privire la experienţa
cinematografică.

"Pentru Bucureşti, unde există deja cinematografe multiplex ale mai

multor operatori, dezvoltarea infrastructurii înseamnă apariţia de
multiplexuri cât mai aproape de consumatori (în majoritatea zonelor
rezidenţiale sau de divertisment), pentru ca cinematograful să fie cât
mai accesibil geografic, deoarece vizitele la cinematograf sunt de
multe ori dictate de impuls", precizează marketing managerul Cinema City.
În ceea ce priveşte restul ţării, ea spune că dezvoltarea infrastructurii
înseamnă "deschiderea de multiplexuri în majoritatea oraşelor cu peste
100.000 de locuitori, unde în majoritatea cazurilor nu mai sunt
cinematografe, sau dacă au, acestea au ieşit de mult din circuitul
premierelor şi atrag foarte puţine filme şi, în consecinţă, foarte puţini
spectatori."

Riscul de credit este riscul ca una din părţile implicate de instrumentul

financiar să nu-şi execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o
pierdere financiară. Compania MediaPro Pictures a analizat situatia financiara a
clientilor si furnizorilor astfel ca nivelul creantelor si datoriilor este scazut.

Riscul politic si legislativ este inerent activităţii unui agent economic,

indiferent de ţara unde acţionează; el nu poate fi evitat, poate fi doar
luat în considerare şi estimat. Posibilităţile de atenuare sau de
compensare a pagubelor în acest caz depind exclusiv de poziţia şi
atitudinea autorităţilor statale. MediaPro Pictures este atenta la modificarile
legislative (Legea 630/2002 – legea cinematografiei, Codul Muncii, Codul Fiscal) si are
grija ca acestea sa fie rapid si corect implementate pentru a nu atrage penalitati.

Riscul de exploatare, numit şi risc economic, se referă la variabilitatea sau

nesiguranţa obţinerii unui anumit rezultat de exploatare. El exprimă
incapacitatea firmei de a se adapta la timp şi cu cele mai mici costuri
la variaţiile mediului economico-social şi reflectă variabilitatea
rezultatului economic sau a cash flow-ului de exploatare în funcţie de
condiţiile de exploatare.

Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca

urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii. Riscul
financiar este asociat modului de finanţare a activităţii firmei.
Compania MediaPro Pictures nu apelează la împrumuturi pentru ca
îndatorarea, prin mărimea şi costurile ei determina modificarea rezultatelor
obţinute şi a riscului financiar. Finanţarea activităţii se realizează
numai pe seama resurselor interne, cum sunt profitul reinvestit şi
majorările de capital social prin noi aporturi ale acţionarilor, aceasta nu
presupune asumarea unor obligaţii de plată rigide. De asemenea,
compania a atras resurse financiare de la Comisia Europeană sub
forma de ajutoare de stat. Comisia Europeană a aprobat în temeiul
normelor UE o schemă de sprijinire a producţiei cinematografice din
România, în valoare de 80,68 milioane euro pentru a sprijini
dezvoltarea industriei cinematografice, a culturii şi a educaţiei
cinematografice. Comisia a aprobat o schemă a autorităţilor române de
acordare a unor împrumuturi fără dobândă sau a unor granturi
nerambursabile pentru producţia de filme româneşti sau de filme
realizate cu participare românească. Schema este conformă cu cazurile
anterioare aprobate în temeiul normelor UE care permit acordarea de
subvenţii de stat pentru obiective culturale şi, în special, cu criteriile de
evaluare a ajutoarelor de stat prevăzute în Comunicarea Comisiei
privind cinematografia. Mai mult, măsura permite producătorilor să
cheltuiască până la 20% din bugetul filmului în cadrul Spaţiului
Economic European (SEE), nu numai în România. Autorităţile române
intenţionează să menţină schema până la data de 31 decembrie 2014.
Cu cât obligaţiile cu costuri fixe (credite bancare, leasing) au o
pondere mai scazută în cadrul surselor financiare, cu atât riscul financiar
este mai scazut, astfel ca MediaPro Pictures poate achita la scadenţă plăţile
faţă de creditorii săi.
Factorii care conduc o afacere la faliment variază. Mulţi economişti
atribuie acest fenomen ratelor ridicate ale dobânzii, recesiunii
economice sau datoriilor mari faţă de creditori. Totodată, specificul
activităţii şi reglementările juridice pot contribui la dificultăţile
financiare ale unei companii. Studiile efectuate au arătat că firmele
mici, private şi cele nou înfiinţate sunt mai vulnerabile decât cele mari
şi cu experienţă pe piaţă.

In functie frecvenţa de apariţie a factorilor de risc şi gravitatea lor,

măsurile de protecţie pe care le-a adoptat compania MediaPro Pictures se pot
grupa în patru categorii:
- evitarea riscului
- asumarea riscului
- prevenirea riscului
- diversificarea riscului

Diversificarea foloseşte schimbarea ca pe o oportunitate de a dezvolta

afacerea. Este, de asemenea, o strategie riscanta, deoarece în loc să
se bazeze pe resursele tehnice, financiare şi merchandising ale liniei
de produse originale, este vorba de o companie care achiziţionează noi
pieţe, abilităţi, tehnici şi facilităţi. Cu toate acestea, potenţialul de
creştere rapidă şi expansiv face riscul sa merite.

O strategie de diversificare defensiva este născuta ca răspuns la un mediu de

afaceri fluid. În cazul în care un produs cinematografic actual nu oferă nici noi
oportunităţi de creştere, acesta va stagna şi pierde cota de piaţă în
faţa rivalitatii. Compania MediaPro Pictures a fost in acesta situatie cu productia
“Aniela” ce avea un rating nesatisfacator in comparatie cu succesul pe care il avusese
productia “Regina”, moment in care pentru a elimina acest risc (cheltuieli mari pentru o
productie ce nu avea audienta scondata) s-a renuntat la aceasta urmand să-şi recâştige
o poziţie competitivă prin difuzarea unei alte productii tv.

Cu o strategie de diversificare ofensivă si o echipă de management de

alertă, MediaPro Pictures si-a valorificat punctele tari tintind catre productia de nisa,
sărind în lacunele de pe piaţă şi cucerind noi piete (Ex. Vanzerea formatului si
scenariului productiei “Inima de tigan” in Ungaria). O data cu preluarea MediaPro
Pictures de catre grupul American CME, compania si-a extins activitatile pe alte piete, a
livrat continut catre broadcasterii CME ceea ce a intarit brandul sporindu-i renumele si a
mentinut pozitia sa pe piata.

Analiza riscurilor este foarte importanta pentru orice firma, fiind cheia adaptarii rapide la
schimbarile din piata. Efectuarea analizei riscurilor trebuie realizata cu rigoare de catre
orice companie pentru a releva factorii de risc ce influenteaza pozitiv sau negativ piata
din care face parte compania in cauza si a stabili modalitatile prin care aceasta sa-si
mentina cota de piata.

BIBLIOGRAFIE
1. Masurarea si analiza statistica a riscului in Romania, Irina ISAIC-MANIU,
Editura ASE, Bucuresti, 2003
2. Raportul BNR asupra inflatiei in noiembrie 2010
3. Buletinul nr. 8 din 2010 al BNR
4. Raportul BNR asupra stabilitatii financiare in 2010 accesat
http://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
5. Rapoartul INSSE privind castigul mediu salarial net accesat la
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a10/cs09r10.pdf
6. http://www.zf.ro/infografice/evolutia-anuala-a-castigului-salarial-mediu-net-pe-
total-economie-in-intervalul-2000-2009-5582472/poze/
7. Raportul Global Risk accesat la
http://www.weforum.org/en/initiatives/globalrisk/index.htm
8. http://www.vranceamedia.ro/archives/42568
9. http://www.weforum.org/pdf/globalrisk/globalrisks2010.pdf+global+risk+analysi
s+2010&cd=17&hl=ro&ct=clnk&gl=ro
10. http://www.transparency.org.ro/stiri/comunicate_de_presa/2010/26octombrie/inde
x_en.html
11. http://www.money.ro/aon-romania-ramane-in-2010-in-categoria-de-risc-politic-
mediu-spre-scazut_485281.html
12. http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2010-06-
09/Riscul+de+tara+sperie+investitorii
13. http://www.zf.ro/companii/unu-din-patru-romani-a-mers-anul-trecut-la-cinema-o-
piata-cu-incasari-de-peste-20-mil-euro-din-bilete-6438435
14. http://www.cncinema.abt.ro/Vizualizare-DocumentHTML.aspx?htm_ID=htm-414
15. http://www.sugarmedia.eu/Studii%20de%20caz
16. http://www.adevarul.ro/societate/viata/Intoarcerea_la_cinema_0_302970185.html
17. http://www.growingbusiness.co.uk/diversification-is-it-worth-the-risk.html
18. http://ro.mediapropictures.com/despre-noi