Curs Agro marketing

Bibliografie:
30 ore curs i lecii practice
1.Fillip Cotler, principiile marketingului, bucureti 2008
2. Simion petrovici, Grigore Belosnecinii, Chiinu 1999
3.S. Petrovici, Musuc , Golofco, Marketing,Chiinu 2006
4. Petru Munteanu , Marketing pentru toi, Chiinu
5. Marian Constantin, Marketingul produciei agroalimentare, Bucureti 2004
6. Chiran Aurel, Agromarketing, Chiinu 2000
7. Constantin Croitoru, Marketingul produciei agricole, Bucureti 2001
8. Chiran Aurel i Elena Gindu, Marketing Agrar, Iai 1997
Tema1: Introducere
Subiecte:
1.Definirea conceptului de marketing i agromarketing
2.Funciile generale i specific a marketingului i agromarketingului
3.Criteriile de specializare a marketingului
4.Sferele de cuprindere a agromarketingului.
5.Etapele de evoluie a marketingului i agromarketingului
Subiectul1
Asociaia American de marketing1937 care definete marketingul c realizarea activitatii economice ce
dirijeaz fluxul de bunuri i servicii de la productor la consumator.
Fillip cotler definete marketingul c o activitate uman ndreptat spre satisfacerea necesitilor i
dorinelor consumatorului prin intermediu schimbului .
Wiliam Stanton definete marketingul ca un ntreg sistem de activiti economice referitoare la programare
, preuire, promovare i distribuire a produselor menite s satisfac cerinele consumatorului actual ct i
potenial.
Piter Druker definete marketingul ca un ntreg mers al afacerilor privit din punct de vedere a rezultatului
final, adic din punct de vedere al clientului.
Asociaia American de marketing 1985 definete marketingul ca fiind un proces de planificare i
executare a concepiei stabilirii preului, promovrii, i distribuirii de idei , bunuri i servicii i pentru
crearea schimburilor ce satisfac obiectivele individuale i organizaionale .
Agromarketingul
Agromarkentigul reprezint ansamblu de activiti ,tehnici, metode i procedee cu ajutorul crora oferta de
produse agricole i agroalimentare este ajustat n funcie de schimbrile certe n scopul maximizrii
satisfacerii consumatorilor i al optimizrii profitului cuvenit productorilor i comercianilor. Aceasta
poate avea loc prin punerea la dispoziia consumatorilor a produselor dorite n cantitatea i calitatea cerut
precum i la timpul i locul potrivit.
Agromarkentigul poate fi abordat la nivel micro i macro:
Micro agromarketingului este definit ca performana activitii de afaceri care direcioneaz bunurile i
serviciile ctre client i ndeplinete obiectivele managementului ntreprinderii.
Macroagromarketingul reprezint desfurarea tuturor activitilor de afaceri implicate n fluxul produselor
agroalimentare de la productorii agricoli ctre consumatori n condiii de eficien i respective de
satisfacie maxim pentru acetia.
Agromarketingul este privit din punct de vedere al productorului, al procesatorului, al intermediarului i al
consumatorului final. Marketingul agricol cunoate o serie de particulariti generate de specificul
produciei agricole i anume:
1. Dependenta mai mare a produciei agricole i agroalimentare de factorii naturali i biologici .
2. Caracterul sezonier al produciei vegetale .
3. Nivelul sczut al informaiei din domeniu agricol.
4. Infrastructura slab din domeniu agriculturii .
Subiectul2
Funciile marketingului reprezint totalitatea activitilor economice legate de transferul titlului de
proprietate prin vnzare-cumprare , de micarea mrfurilor prin transport i depozitare , de distribuire prin
dozare , ambalare, finanare i obinere de informaii.
Funciile marketingului se clasifica n:
a. Generale- care reprezint multiple aciuni de marketing ce se deosebesc la nivelul societii .
b. Specifice- se deosebesc la nivelul fiecrei ntreprinderi.
Funciile generale sunt:
1. Cercetarea pieii i a nevoilor de consum .-functie premiza
2. Adaptarea permanent a ntreprinderii la mediul su social economic.-functie de mijloc
3. Satisfacerea superioar a nevoilor de consum.-functie scop
4. Maximizarea profitului.-functie scop.
Funciile specifice sunt:
1. Studierea pieei:a.studiu i analiza problemelor din punct de vedere economic i commercial,
b.obinerea i prelucrarea informaiei necesare fundamentrii deciziilor,c. studio operaiunilor de
marketing, d.studierea activitilor concurenilor.
2. Planificarea i dezvoltarea sortimentului de produs :a.determinarea i elaborarea structurii
sortimentale de produse .,b.satisfacerea cererii i utilizarea complete a capacitii de producie a
ntreprinderii.,c.adaptarea caracteristicilor tehnice ,preului,calitii de exploatare i deservire la cerinele
beneficiarului,d. perfecionarea produselor i elaborarea de produse noi.
3. Analiza i fundamentarea preului include:a. studiul costului de producie i de comercializare n
sfera circulaiei, b. studiul preului produselor nrudite, c. cunoaterea posibilitilor i a intereselor de
cumprare a consumatorilor .
4. Distribuia produselor include:a. livrarea produselor la reeaua comercial de desfacere, b. alegerea
canalelor de distribuie, c. transporturile , d. prognozarea desfacerilor, e. analiza periodic a activitii
comerciale.
5. Promovarea i stimularea desfacerii care include:a. publicitatea pentru toate categoriile de beneficiari
efectuat prin toate mijloacele de informare n mas, b. publicitatea n interiorul i nafara magazinului, c.
diferite metode de stimulri de vnzri(reduceri de pre, acordri de cadouri, cadouri)
6. Creterea poziiei ntreprinderii pe piaa produsului include:a. pe cale extensiva - prin atragere de noi
cumprtori , b. intensiva - prin creterea intensitii medii de consum(prin creterea frecvenei de
cumprare i a mrimii medii a unei cumprturi), c. prin combinarea celor 2 cai.
Subiectul3.
Marketingul se specializeaz dup urmtoarele criterii:
1. Dup profilul activitii economice:a. marketigul bunurilor de consum, b. marketingul industrial, c.
marketingul serviciilor(servicii turistice, bancare), d. agromarketingul, e. marketingul sferei necomerciale.
2. Dup nivelul de organizare economic:a. micromarketing-cind activitile sunt desfurate la nivel
de ntreprindere, b. macromarketingul- activitile sunt desfurate la nivel de ramura sau economie
naional.
3. Dup criteriul teritorial: a. marketing intern- cnd fluxurile de bunuri i servicii sunt destinate pentru
o pia intern, b. marketing extern sau international- fluxurile de bunuri i servicii sunt destinate pentru o
pia extern.
1. Aprovizionarea tehnico-materiala a ntreprinderii cu mijloace de producie.- consta in preluarea in conditiile
pietii a mijloacelor de productie din cadrul diferitor ramuri economice in concordanta cu nevoile reale ale
producatorului agricol. Cauzele care genereaza nivelul cantitativ si calitativ cu mijloace de productie pentru
agricultura pot fi considerate urmatoarele :a. nivelul pretului produsului agricol ca determina veniturile disponibile
in aprovizionarea cu mijloace de productie a producatorului agricol, b. pretului mijloacului de productie achizitionat
de catre producatorul agricol, C. pretul la mijloacele de productie de substituire si complimentare utilizate in
agricultura , D. etapele aplicarii tehnicii agricole de productie pentru o anumita perioada, E. deprinderile si
aptitudinile producatorului agricol in ceia ce priveste utilizarea anumitor mijloace de productie.
2. Valorificarea produciei agricole se refera la:aspectele prelucrarii si desfacerii ritmice a produselor agricole si
agroalimentare in cantitatea si calitatea corespunzatoare . In functie de volumul ofertei sistemele de valorificare a
produselor agricole pot fi clasificate in :A. sistem de tip industrial- care este specific pentru acei producatori agricoli
care sunt reprezentati printr-o unitate sau un grup de unitati agricole cu un volum mare al productiei ce poate fi livrat
si care incadreaza capacitate corespunzatoare de prelucrare . Filiera de desfacere este pe pietele nationale si
internationale . B.Sitem de tip semiidustrial- este afferent producatorilor agricoli individuali sau incadrati in forme
associative care obtin si prelucreza productia in cantitati de mica capacitate , fluxul fiind destinat pe pietele locale si
regioanale . C. sitemul de valorificare din micile proprietati taranesti- are characteristic utilizarea unor tehnologii
gospodaresti cu o livrare directa a productiei prin satisfacerea cerintelor locale de piata . D. sitemul de Autoconsum
este reprezentat prin acei producatori care sunt si consumatorii intregii productii realizate . Productia este destinata
propriului consum pentru individ si familia sa si nu constituie obiect al schimbului.
Subiectul nr 5
Etapele de evolutie a marketingului dupa cazul SUA:
1.Orientarea spre productie si a evoluat de la sfirsitul sec 18 pina in 1930.(orientarea tehnologica)
2.Orientarea spre vinzari1930-1950.(orientarea promotionala).
3.Orientarea spre piata 1950-1970.
4.Orientarea spre piata si societate(marketing social)1970-prezent.
Tema 2: Mediul de marketing in inreprindere.
Subiecte:
1. Continutul si structira mediului de marketing
2. Mediul intern al firmei
3. Componentele mediului extern al firmei
Subiectul 1
Mediul de marketing a unei firme reprezint:Totalitatea factorilor, agenilor i tipurilor de comportament n interiorul
i sub influena crora ntreprinderea i desfoar activitatea .
Conceptul de mediu de marketing al ntreprinderii vizeaz: un sistem de elemente i factori de natur foarte diferit -
politic, economic, social, tehnico-tiinific, geografic, juridic etc. , care acioneaz permanent asupra agentului
economic.
Agenii si factorii nu acioneaz cu aceeai intensitate asupra activitii ntreprinderii:
1. cu unele dintre ele ntreprinderea intr n legturi directe, impuse de necesitatea realizrii obiectului su de
activitate, influienndu-se reciproc;
2.cu altele relaiile sunt mai ndeprtate, mai slabe,iar influenele lor, de regul, sunt indirecte.
Dup sfera i intensitatea schimbrilor, acesta poate fi :
stabil;
schimbtor;
turbulent.
n funcie de intensitatea schimbrilor mediul de marketing poate fi
Stabil - specific perioadelor de linite, de evoluii lente i previzibile
Instabil - caracterizat prin modificri rapide n majoritatea componentelor sale;
Turbulent - modificrile s unt brute n forme i direcii neprevizibile
Mediul stabil se caracterizeaz prin aceea c schimbrile sunt rare, de mic importan i uor previzibile. Acest tip
de mediu este rar ntlnit, trsturile lui contrastnd cu dinamismul propriu dezvoltrii contemporane.
Mediul schimbtor se caracterizeaz prin frecvente modificri, de o importan deosebit i de amplitudini variate.
n asemenea condiii, conducerea unitii trebuie s adopte o viziune prospectiv, dinamic, de gsire a soluiilor
potrivite de adaptare i nfruntare a presiunilor din afar.
Mediul turbulent se distinge prin schimbri extrem de frecvente, unele avnd profunde n sistemul de relaii mediu
-ntreprindere. In cazul acestui tip de mediu, ntreprinderea trebuie s-i sporeasc gradul de adaptabilitate, se
adapteze permanent la mecanismele mediului extern.
Factorii controlabili i necontrolabili ai mediului de marketing
-Factorii controlabili sunt factorii dirijai de ntreprindere i de colaboratorii de marketing,
-Factorii necontrolabili conin toate elementele care acioneaz asupra activitii firmei, dar nu pot fi dirijate de ea,
firma la ele se poate adopta numai.
Mediul de marketing cuprinde trei componente :
1. mediul intern;





2. mediul extern;
3. mediul de legtur (de relaii).
Subiectul2
Mediul intern al ntreprinderii reprezint ansamblul condiiilor, activitilor i relaiilor proprii acesteia care
actioneaza asupra activitatii intreprinderii din interiorul ei si sunt relatii proprii acestora .
Factorii mediului intern:
A.1.resursele intreprinderii.-resurse materiale care cuprind baza tehnico materiala , gradul de mecanizare,
automatizare si informatizare a procesului de productie si comercializare .;2.resursele umane- care sunt
caracterizate de nr de lucratori, nivelul de perfectionare, studii, staj;3. resurse financiare- disponibilitati in conturi,
marimea creditelor si perioada de rambursare
B. conducerea sau administrarea activitatii de producere, comercializare, financiare si organizatorice.
C. dirijarea activitatilor de marketing privind produsul , pretul , promovarea si plamentul si gruparea lor in
mixuri(produs pret,produs-promovare, pret-distributie).
Subiectul 3
Mediul extern reprezinta totalitatea agentilor economici si factorilor externi in cadrul si sub influnta carora
intreprinderea isi desfasoara activitatea . El are in structura sa 2 componente : micromediu(totalitatea agentilor
economici), macromediu(totalitatea factorilor care actioneaza asupra)..
Micromediul este totalitatea agentilor economici care au o influenta directa asupra activitatii intreprinderii . Din
categoria agentilor economici fac parte: furnizorii de materie prima, prestatorii de servicii (servicii bancare, servicii
de transport, servicii telecomunicatii, servicii turistice, servicii de agreement), furnizori de resuse umane(oficii de
forta de munca, personae care cauta locuri de munca, institutii de invatamint.), clientii (sunt toti cei carora le sunt
propuse bunurile si serviciile ), concurentii( alcatuiti din agenti economici care produc bunuri sau ofera sevicii de
acelasi fel sau care asigura alternative de satisfacere a unor nevoi a beneficiarilor acestora .Ei se deosebesc prin
:locul amplasarii, modul de deservire si comunicare a clientilor, modul de promovare a serviciilor si deschidere
spre ceva nou,atitudinea fortelor de vinzare a produselor,; 6. Organismele publice(benefic(administrarea),
asteptat(mediile de comunicare televizorul , radioul) si nedorit (organismele financiare, miscare privind asociatia
comsumatorilor).
Macromediu reprezinta ansamblu factorilor necontrolabili de catre intreprindere si care au o influenta indirect
asupra activitatii intreprinderii. Din categorii acestor factori fac parte:
1.mediul demographic.
2.mediul tehnologic.
3.mediul economic.
4.mediul politic.
5.mediul legislative.
6.mediul cultural.
7.mediul natural.




Tema 3: Piata produselor agricole si agroalimentare.
Subiecte:
1.Cererea de produse agricole si agroalimentare.
2.Definirea si caracteristicile pietii angro.
3.Serviciile si functiile pietii angro.
4.Piata produselor alimentare si biologice.
Subiectul 1
Piata reprezinta sfera economica in care productia de marfuri apare sub forma de oferta iar nevoiile de consum
productive sau individual sub forma de cerere de marfuri . In literature de specialitate prin piata se intelege sfera
economica a confruntarii la un moment dat a cererii si ofertei sau a serviciului si realizarea lui sub forma actelor de
vinzare cumparare plus spatiu in care se desfasoara. In literature de specialitate cea mai fregventa piata agrara
reprezinta un ansamblu coeerent , un system sau o retea de relatii de vinzare-cumparare de bunuri si servicii intre
partile contractante care sunt pe de o parte unite prin legaturi de afaceri si pe alta parte se afla in raporturi de forta
sau concurenta. Privind ca mecanism ea cuprinde cererea si oferta, concurenta pietele si diferite taxe .Piata agrara se
aseamana cu orice alta piata in care productia Agricola apare sub forma de oferta iar nevoile de consum sub forma
de cerere de produse agricole si agroalimentare . Sistemul pietii agrare cuprinde 3 subsisteme:
-intrarile reprezentate de productia autohtona inclusive autoconsumul, importurile, rezervele natural si ajutoarele
externe.
-piata propriu-zisa reprezentata de confruntarea ofertei cu cererea de consum.
-iesirile reprezentate de cosumul populatiei autohtone, materie prima iesita la prelucrare , disponibilitatile pentru
export , resursele nationale si obligatiile international.
Functiile pietii agrare sunt concretizate din iesiril din system, cea mai importanta fiind asigurarea populatiei cu
produse agroalimentare necesare pietii si a industriei prelucratoare . O alta fuctie deosebit de importanta a pietii
agrare e reprezentata prin asigurarea disponibilitatilor pentru export. Piata are o structura complexa de aceia in
dependent de diferiti factori piata poate fi de mai multe feluri :
-din punct de vedere a obiectului tranzactiei de vinzare cumparare se destituie: a. piata de bunuri si servicii , piata
factorilor de productie, piata muncii , piata hirtiilor de valoare, piata monetara .
-dupa ofertanti si purtatorii cererii de consum: a. piata taraneasca , piata viticultorilor , piata cerealelor, piata
producatorilor de lapte .
-dupa gradul de extindere geografica : piata interna , piata externa(mondiala).
-dupa gradul de dispersare teritoriala sunt: piete dispersate (comert in detaliu), piete concentrate(comertul angro).
-dupa accesul consumatorului pe piata: a. piata libera , b. piata reglementata.
Oferta de produse agroalimentare este disperasata si cantitativ neregulata . Volumul productiei depinde de :a.
conditiile climaterice si biologice , b. beneficiul care il realizeaza intreprinzatorul, c. tehnica de dotare.
Principalele cause care influenteaza oferta de produse agricole sunt urmatoarele: a. fondul funciar cu referire la
terenurile agricole disponibile , sistemele de hidroamelioratie utilizate , recoltele obtinute . B. capacitatea de
productie si inzestrarea tehnica a intreprinderii , C. factorii climaterici, D. productivitatea culturilor si animalelor. E .
fortele de munca utilizate in agricultura si structura acestora. F. mijloacele de finantare si facilitatile de acordare a
creditelor. G.factorii socio-economice cara se concretizeaza in accesul si stabilitatea pe piata a produicatorului
agricol, H. pretul produsului oferit pe piata, J. pretul produselor de substituire , K. pretul mijloacelor de productie.

Factorii care influenteaza asupra cererii sunt :
1.Factorii economici- acestia referinduse la cantitatea si structura produselor ce se pot cumpara , preturile acestor
produse , cheltuielile pentru alimentele consummate.
2.Factorii socio-culturali-include obieceiurile, credinte, traditii, factorii sociali- categoriile de venituri din care fac
parte, nivelul de educatie , concentrarea productiei urban sau rural cresterea ponderii femeilor care lucreaza.
3.Factorii geografici-clima, temperature, ploi, inundatii, localizarea geografica pot influenta modul de distributie
fizica a produselor .
4.Factorii legati de conditiile agricole de productie si de transformare (prelucrare).
Subiectul 2
Piata angro de produse agricole poate fi definite prin existent unui spatiu territorial unde se intilneste un numar mare
de furnizori si producatori agricoli in cadru carora se compara calitatea si preturile produselor agricole , se cumpara
cantitati mari de produse si se beneficiaza de diferite servicii prevazute pe piata . Piata angro este o institutie cu
capital mix de stat si privat unde se confrunta direct si deschis cererea si oferta de produse agricole in scopul
negocierii unui anumit pret considerat optima tit pentru vinzator cit si pentru comparator. Piete angro pot fi
considereate: bursa Agricola. Hipermagazinele, bazele angro. Bursa Agricola se caracterizeaza prin faptul ca
consumatorii si vinzatorii se intilnesc sa negocieze in apsenta fizica a produselor respective . Se discuta cantitatile,
nivelul pretului si celelalte conditii si clause contractuale. La bursa se pot negocia si marfurile care nu au fost
produse ,respective se vind si se cumpara cereal nerecoltate. In cadrul bursei tranzactiile nu se poarta asupra
cantitatilor fizice de produse , dar pe baza contractelor ce se vor incheia . Avind in vedere caracteristicile tehnico
calitative si valori de intrebuintare identice , burse sunt amplasate fie in zona producatoare , fie in zona
consumatoare , de exemplu: cerealiere- la Chicago, londra , Buenos aires; animaliere- Chicago; cafea- new York,
Amsterdam; bumbac- new Orleans; zahar- new York, londra, paris, Amsterdam; piei brute- Chicago .
Principalele caracteristici ale pietii angro sunt urmatorele :
1.Este un spatiu de concentrare a cererii si ofertei de marfuri si servicii.
2.Este o piata libera si organizata care functioneaza pe baza de norme si reguli insusite si respectate de participanti .
3.Permite controlul calitatii produselor si impunerea anumitor standarte de calitate in ceia ce priveste oferta de
produse agricole .
4.Dispune de personal propriu specializat.
5.Este interesata in dezvoltarea infrastructurii serviciilor oferite , colaborarea si extinderea relatiilor comerciale in
zona si in regiune.
6. Satisface cerintele de comercializare a unei mari parti din productia existent in zona respectiva .
7.Piata angro trebuie sa constituie o sursa de servicii si nu de profit deschisa tuturor celor interesati in scopul
informarii si sprijinirii acestora , a dezvoltarii schimburilor si formarea preturilor in functie de cererea si oferta de
produse .
Subiectul 3 reiese din punctele precedente
Subiectul 3 ->Dimensiunile pietei.
Indicatorii ce ne caracterizeaza dimensiunile unei piete agricole si agro alimentare sunt :
1.Capacitatea pietei- poate fi efectiva si potentiala , Capacitatea efectiva a pietei exprima volumul real al
tranzactiilor de vinzare-cumparare effectuate intr-o anumita perioada de timp. Capacitatea pietei effective depinde
de: 1. Volumul cererii si a ofertei;2. Volumul vinzarilor ;3.Volumul importurilor si exporturilor; 4. Numarul
cumparatorilor . Capacitatea pietei effective depinde direct de: numarul de cumparatori (N); marimea medie a unei
cumparaturi (q,lei); fregventa medie de cumparare (f)( C=N*q*f).
Capacitatea pietei potentiale exprima volumul maxim posibil care poate fi realizat pe o piata intr-o anumita perioada
de timp. Piata potential se determina de consumatorii efectivi sau reali si consumatorii potentiali relativi .
2.Cota de piata- reprezinta ponderea ce revine unei intreprinderi in totalul pietei sau a unui produs in totalul grupei
de produse . Se determina ca raportul dintre volumul de vinzari a intreprinderii la volumul total de vinzari pe piata
inmultit cu 100%(Cp=Vintrep/Vtotal*100%) si ne arata ce parte tine din piata .
3.Cota relativa de piata- se determina ca raportul dintre cota de piata a firmei la cota de piata a firmei lider. Pentru
firma lider , cota relative de piata se determina ca raportul dintre cota de piata a liderului la cota de piata a celui mai
puternic concurrent al sau . Intodeauna cota relative a liderului este supra unitara iar pentru celelalte firme
subunitara .
4. Aria pietei poate fi caracterizata cu ajutorul a 2 indicatori :1. Gravitatia comerciala ;2. Aria de atractie
comerciala .
a.gravitatia comerciala- a fost stabilita de savantul Relly care afirma ca 2 localitati a si b atrag consumatorii dintr-o
localitate mai mica intermediara T in raport direct proportional cu nr populatitiei si invers proportional cu patratul
distantei dintre aceste 2 localitati (Ca/Cb=Pa/Pb*(Db/Da)^2) unde Ca este cererea atrasa de localitate a, Pa populatia
in a, Da distanta de la T la a.
*A---------*T----------*B
b.aria de atractie comerciala ne arata pe traseul A->B pina unde se prelungeste aria de atractie comerciala a
localitatii a in raport cu b.
Dbx=(Da+Db)/1+radical(Pa/Pb)
*A-----------------------*B daca Dbx=100km atunci Ca/Cb>1
Piata produselor alimentare bio (individual)
Tema 4: Calitatea si competivitatea produselor agricole si agro
Subiecte:
1.Definirea calitatii si functiile acesteia
2.Caracteristica calitatii.
3.Factorii .
4.Indicatorii de calitate.
5.Definirea , structura clasificarea standartelor
Subiectul 1
Precizarea continutului notiunii de calitatea prezinta o importanta deosebita , intrucit serveste la:
-masurarea productivitatii muncii
-la stabilirea corecta a preturilor.
-la stabilirea rezultatelor economice.
In sens economic notiunea de calitate reprezinta o expresie a masurii in care produsele satisfac cerintele societatii.
Notiunea de calitate poate fi definite in mod sintetic ca totalitatea proprietatilor pe care le poseda un produs,
expresie a masurii in care acestea satisfac necesitatile societatii, avind in vedere parametrii tehnico-economici si
estetici, gradul de utilizare si eficienta economica in exploatare.
Insusirile calitative ale produselor asigura in procesul de procesul de productie , dar ele se manifesta in sfera
consumului.Pentru acest motiv, este necesar a face o distinctive intre calitatea productiei si calitatea produselor.
Calitatea produciei reflect calitatea proceselor de producie, laturile activitii de concepie, tehnologice i de
organizare a produciei. Aceast calitate a produciei agricole reflect nsuirile biologice, mediul, calitatea
tehnologiei aplicat culturilor, sistemul de cretere a animalelor, organizarea produciei agricole etc.
Calitatea produselor este expresia final a calitii proceselor agricole de producie. Aceasta reprezint efectele
finale a tehnologiilor aplicate culturii sau speciei de animale respective, care imprim produselor nsuiri eseniale,
fcndu-le apte utilizrii n scopul pentru care au fost create.
Dar ntr-o economie de pia, pentru produsele agricole i agroalimentare n stare proaspt i pentru produsele
finite obinute prin prelucrarea lor, noiunea de calitate poate fi discutat din punct de vedere al:
-productorului agricol, care privete calitatea, n primul rnd, prin cantitatea mare obinut i a livrrii pe pia n
bune condiii. Ca rezultat al calitii (sistemului) de producie, calitatea este o variabil precis i msurabil;
-sectoarele de prelucrare a produselor agricole, care acord prima atenie uurinei de industrializare i capacitii de
pstrare a produselor prelucrate sau finite. n aceast viziune calitatea este rezultatul practicilor tehnologice de
prelucrare.
-vnztorului, care privete calitatea mai nti prin valoarea de schimb, vnzarea la preul cel mai bun. Un produs de
calitate este cel care pune la dispoziie performana calitii produsului la un pre rezonabil i la un pre accesibil.
Deci, clientul va cumpra, n general, produsul pe care i-l permite.
-consumatorului, care cerceteaz i caut s defineasc calitatea pe de o parte prin coninutul n substan nutritiv,
absena componentelor toxice, cantitatea i natura microorganismelor prezente n produsele considerate etc.
Caracterul complex al noiunii de calitate este conferit de urmtoarele sale funcii:
1.funcia tehnic a calitii, care are n vedere proprietile intrinseci ale produsului de a satisface ntr-un anumit
grad o utilitate, msurabil prin comparaie cu mrirea serviciului adus;
2. funcia economic a calitii vizeaz aspectele de ordin economic al producerii i consumrii produselor,
respectiv asigurarea eficienei economice. Ca atare, un bun de consum are valoare pentru beneficiar prin serviciul pe
care l aduce, n acest caz valoarea produsului putnd fi exprimat prin relaia:valoarea=serviciul/costul global.
3. funcia social a calitii impune luarea n considerare a implicaiilor i consecinelor sociale ale fenomenelor
specifice utilizrii, respectiv a consumului produselor.
Din analiza procesului mbinrii acestor funcii reiese calitatea ca o noiune complex, care vizeaz, pe de o parte,
proprietile intrinsece ale produselor de a satisface la un anumit nivel o utilitate, iar pe de alt parte, aspectul de
ordin economic al producerii i consumrii lor, precum i eventualele consecine sociale ale fenomenelor ce apar n
procesul utilizrii.
Subiectul 2. Caracteristicile calitii produselor agricole i agroalimentare
Se ntlnesc urmtoarele caracteristici a calitii produselor agricole i agroalimentare:
1. Caracteristicile funcionale sunt legate nemijlocit de utilizarea unui anumit produs, cum ar fi: rezistena la rupere,
caracteristici fizico-chimice, valoare nutritiv a unui produs alimentar, indicii energetici etc.
2.Caracteristicile psihosenzoriale privesc latura estetic, starea emoional pe care o pot provoca produsele agricole
vegetale, proprieti organoleptice, caracteristicile diverselor specii i soiuri de plante cultivate, precum i rasele
de animale.
Aprecierea organoleptic a produselor alimentare se realizeaz prin degustare n diferite scopuri.
Printre cele mai importante se pot aminti: degustarea pentru producie, degustarea n scopuri comerciale, degustarea
cu ocazia expertizelor, degustarea n scopuri competiionale, degustarea n scop medical, degustarea n timpul
mesei, degustarea in scop didactic.
Calitatea psihologica a produselor agricole reprezinta component proprietatilor de diferentiere individuala , care
determina gradul de acceptabilitate pe piata din partea consumatorilor.
Calitatea sensoric reprezint un ansamblu de proprieti ale produselor agricole ce dau natere unui complex de
senzaii, nainte, n timpul sau dup consumul lor .
Exemplu:aspectul exterior, care este dat de form, culoare, caracteristicile suprafeei i modul de desfacere; aspectul
interior reprezentat de culoare, structur (desen interior porozitate, forma i repartiia golurilor de fermentare),
uniformitatea, diferenierile dintre partea exterioar i cea inferioar (de exemplu coaje i miez); aroma obinut prin
mbinarea gustului i mirosului; alte caracteristici ale cror nsuiri senzoriale influeneaz favorabil, pe plan psihic
aprecierea produselor.

3.Caracteristicile economice vizeaz fiabilitatea (functionarea fara defectiuni) si mentenabilitatea(usurinta de a
remedia defectiunile), referindu-se la mentinerea in timp a caracteristicilor calitative ale produselor,in anumite
conditii de utilizare.
Caracteristicile funcionale i psihosenzoriale constituie manifestarea calitii intrinsece i se includ sub denumirea
global de caractersitrici tehnice. De aici i noiunea frecvent ntlnit de calitate tehnic.
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc ncadrarea pe caliti a diferitelor produse sunt reflectate n standardele
de stat, normele interne, caietele de sarcini, aprobate de organele prevzute de lege, precum i n contracte, n
conformitate cu condiiile de baz ale calitii.
Subiectul 3
Factorii care influenteaza calitatea produselor pot fi incadrati in :
-factori tehnici , acestia manifestinduse in procesul tehnologic de productie.
-factorii ce actioneaza in sfera circulatiei produselor.
Factorii ce actioneaza in procesul tehnologic de productie pot fi :
-specia vegetala si animala din care provine produsul.
-solul, ca support fizic si rezerva de substante nutritive.
-umiditatea exprimata prin continutul in apa al solului si prin cantitatea de vapori de apa aflata in atmosfera la un
moment dat.
-temperatura , exprimata prin valori medii zilnice , lunare sau anuale , precum si prin suma gradelor pozitive , si
negative si active pentru fiecare specie si soi.
-lumina care favorizeaz sau nu n anumite procente, unele procese fiziologice, cum sunt nflorirea, legarea,
fructificarea, n cultura plantelor, precum i n creterea animalelor.
-coninutul atmosferei n bioxid de carbon CO2, care variaz n jurul cifrei de 0,03%.
-prezenta oxigenului, care este absolut necesar in sectorul productiei vegetale atit pentru cresterea si dezvoltarea
organelor aeriene cit si a celor subterane.
-praful, care actioneaza in sens negativ mai ales in zonele unde exista fabrici de creta, ciment, negru de fum,
atmosfera continind in suspensie o cantitate insemnata de particule fine de impuritati.
-bolile criptogamice si insectele, care prin activitatea lor reprezinta un factor care reduce productia agricola si uneori
depreciaza total calitatea acesteia.
-alimentatia animalellor , prin structura ratiei furajere are un rol deosebit, ingluentind in mod direct calitatea
produselor animaliere.
-masurile tehnice in cultura plantelor si cresterea animalelor.
Factorii ce actionaeaza in sfera circulatiei produselor :
-materia prima necesara in fluxurile de valorificare are o importanta hotaritoare pentru calitatea produsului ; cu cit
aceasta materie prima este de calitate mai buna cu atit produsul obtinut va fi de calitatate mai superioara.
-materialele auxiliare si procesul tehnologic contribuie , de asemenea , intro masura la formarea proprietatilor
marfurilor , schimbind corespunzator , in raport cu gradul de prelucrare , structura , aspectul si forma acestora.
-ambalarea prin care se permite protejarea produselor, se uureaz comercializarea, transportul, pstrarea lor, i de
asemenea, ndeplinete condiiile igienice i estetice.
-agenii fizici (lumina, variaiile de temperatur), mecanici (ocurile, vibraiile), chimici (gazele, vaporii), biologici (
insectele, roztoarele) pot deprecia mrfurile n timpul transportului, manipulrii i pstrrii.
Subiectul 4
Calitatea produselor agricole i agroalimentare se apreciaz prin indicatorii:
1. fizici
2. fizico-chimici
3. de echivalen
4. economici.
Indicii fizici se apreciaz avnd n vedere urmtoarele elemente: forma i mrimea produselor, culoare de fond a
produselor (ce reprezint un indice al maturitii produsului), gustul, consistena sau fermitatea structo-texturii (sau
duritatea pulpei n cadrul produselor horticole, starea de prospeime, aroma).
Indicii fizico-chimici pot fi reprezentai prin:
1. greutatea a 1000 boabe pentru cereale.
2. greutatea a 1000 boabe pentru struguri.
3. Umiditatea.
4. procentele de zahr, grsimi.
5. gradul de alcool.
6. coninutul n substan uscat.
7. coninutul total n acizi.
8. raportul zahr/aciditate total.
Indicatorii de echivalen se folosesc n clasificarea din punct de vedere calitativ la un anumit produs, innd seama
de variaiile indici fizici i fizico-chimici ai produsului respectiv. Aceti indicatori pot fi grupai n:
-indicatori tehnici de echivalen.
-indicatori energetici de echivalen.
Indicatorii economici au la baz evaluarea produselor la preul unitar de desfacere, lundu-se ca etalon de
comparaie preul produsului la nivelul unei caliti superioare. Indicatorii economici sunt :
-Coeficientul de echivalen valoric
-Indicele valoric de calitate
-indicatorul complex al calitii
-valoarea de utilizare economic a produselor agricole
-calitatea medie a unui produs
-coeficientul mediu de calitate
-efectele economice ale mbuntirii calitii produciei .
Subiectul 5
Standardul ca definire etimologic este un document stabilit prin consens aprobat de un organism recunoscut care
prevede, pentru utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici referitoare la activiti sau rezultatele
acestora, n scopul obinerii unui nivel considerat optim de ordine ntr-un context dat .
Standartul de sta este un document cu caracter de lege prin care se impun norme unitare si rationale de productie
(tehnologie, dimensiuni, calitate, receptie, clasificare), obligatorii in toate ramurile economiei nationale.
Standartele de stat stabilesc conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca produsele pentru a putea
fi introduse in circulatie , precum si metode pentru determinarea calitatii produselor respective.
Standartele cuprind prescriptii cu referire la depozitare, ambalare, marcare, transportul produselor. Iar in cadrru altor
standarte se stabileste terminologia pentru produsele standartizate.
Standartizarea constituie activitatea organizata sistematica si permanenta de elaborare si apllicare a standarelor.
Tema5: Cercetarea pietei de produse agricole si agroalimentare
1.Continutul si formele de prezentare a cercetarilor de marketing
2.Procedeele de obtinere a informatiilor
3. Etapele cercetarilor de piata
4.Masurarea si scalarea fenomenelor intr-o cercetare de marketing
Subiectul1
Cercetarea de marketing este un ansamblu de activitati prin intermediu carora folosind metode , procedee si tehnici
specifice se asigura culegerea , analiza si utilizarea datelor cu privire la anumite aspecte ale acesteia in vederea
adoptarii deciziilor sau a strategiilor de marketing .
Cercetarea de marketing mai poate fi definite ca ansamblu activitatilor de proectare , culegere, analiza si raportare
sistematica a datelor si concluziilor referitoare la o situatie cu care firma se confrunta pe piata cercetarile de
marketing indeplinesc un rol essential in sistemul de marketing deoarece ele :
-asigura informatiile necesare pentru functionarea unei intreprinderi.
-pe baza lor se cunosc opurtunitatile de piata si problemele cu care se confrunta agentii economici .
-ofera informatii despre consumatori , despre comportamentul lor si despre mediul de marketing al intreprinderii .
Formele de prezentare a cercetarii marketingului sunt:
-cercetari explorative- care propun sa identifice problema de investigat,ipote de lucru, rezultatele probabile(ex
-cercetari instrumentale- prin intermediu lor se asigura selectarea si experimentarea metodelor procedeelor si
tehnicilor de investigare care urmeaza a fi utilizate cu ocazia studiilor de marketing(chestionare, teste, scari de
evaluare).
-cercetari descriptive-care se bazeaza pe metode variate si urmaresc evaluarea principalelor caracteristici ale pietei.
-cercetari explicative sau cauzale care incearca sa identifice sis a puna in evidenta principalele tipuri de relatii
cauza effect care exista intre elemental supus cercetarii si factorii care determina starea si evolutia acestora .
-cercetari previzionale constau in anticiparea eolutiei variabilelor de marketing in viitor
-cercetari motivationale sunt orientate spre cunoasterea a tot ceia ce influenteaza comportamentul pe piata in
primul rind decizia de cumparare.
- cercetari calitative care sunt bazate pe tehnici de sinteza de brainstorming care fac apel la opiniile specialistilor sau
expertilor.
-cercetari experimentale sunt bazate pe o serie intreaga de testari care sunt effectuate.
Tinind cont de domeniile pe care sunt centrate au fost identificate :
-studii generale de piata.
-studiu consumatorilor.
-studierea produselor si preturilor.
-studiile promotionale .
- cercetarea distributiei.
-studiu de evaluare a performantelor si de evaluare a performantelor.
Subiectul2
Informatiile in cercetarile de marketing pot fi culese din surse :
1.secundare.
2.primare.
Sursele secundare date colectate si prelucrate anterior in vederea realizarii altor scopuri, dar care pot servi ca surse si
pentru realizarea unor obiective ale cercetarilor de marketing aflate in derulare .Suresele secundare servesc drept
punct de reper in cercetare si ele au avantaj ca fiind mai ieftine si mai accesibile .
Datele primare sunt obtinute in mod direct din discutiile directe cu clientii, concurentii , opservarea faptica,ancheta
,experiment, stimulare. Fiecare din ele se paote realiza la domiciliu anumitor persoane, in magazine, pe strada,
saloane, expozitii.
Observarea este o cale de recoltare a informatiilor care presupune supravegherea de catre persoanelor insarcinate de
intreprindere sa de diferite mijloace tehnice a modului in care se comporta clientii inainte, in timpul si dupa
consumarea unui produs.
Ancheta sau sondajul de opinie este o metoda complexa utilizata in culegerea informatiilor direct de la purtatorii lor
prin antrenarea acestora intr-o discutie . Ancheta se bazeaza pe chestinare care contin intrebari adresate tuturor
consumatorilor potentiali, ai diferitor produse agroalimentare exhaustive sau globale sau unor esantioane de client
(ancheta prin sondaj)
Tinind cont de modalitatile in care se relizeaza intilnim:
-anchete prin contact direct sau fata in fata prezinta avantajul ca pot fi controlate cel mai bine. Intervievatilor li se
poate oferi informatii si lamuriri suplimentare in asa fel incit sa fie adusi in starea de a da cele mai corecte
raspunsuri aceste anchete se clasifica in :
1.confidentiale sau individuale .
2.de grup se face cu scopul de a micsorarea cheltuielilor.
-acheta prin posta se utilizeaza atunci cind gradul de dispersare in spatiu a subiectilor vizati este mare iar urgenta
optinerii informatiilor este relative mica. Acest fact le ofera celor anchetati sufficient timp pentru formularea celor
mai bunor raspunsuri , se inlatura stresul specific anchetelor directe si se reduc costurile de realizare. Dezavantaj
este ca nu se poate furniza lamuriri suplimentare la intrebarile nenintelese .
-ancheta prin telefon-este recomandata atunci cind numarul achetarilor este relativ mic si numarul intrebarilor pe
care le contine chestionarul trebuie sa fie relative mic. Aceasta metoda acumuleaza avantaje celor 2 anterioare.
-acheta prin terminate de calculator sau prin internet .
Subiect4 la practica
Subiect 5
Cercetarea de marketing are urmatoarele etape:
-Formularea temei si a ipotezei de lucru.
-fixarea calendarului de lucru.
-recoltarea informatiilor.
-prelucrarea informatiilor.
-prezentarea rezultatelor.
Tema:Politica de produs agricol si agro alimentar
1.Notiunea de produs agricol si agroalimentar
2.Clasificarea produselor agricole si agro alimentare.
3.Ciclu de viata a produselor agricole si agro alimentare.
4.Asortimentul de produse agro alimentare
5.Receptia produselor agricole.
Subiectul 1
Produsul o suma de attribute si caracteristici tangibile fizice si chimice , reunite intr-o forma indentificabila.
Aliment un produs in stare normala sau prelucrat care serveste ca hrana.
Produse agroalimentare- produse natural, de origine vegetala sau animal , inclusive bioproduse si produse semi
prelucrate , prelucrate sau conservate, derivate din cele naturale.
Conceptul de produs total- sistemul ce include atit elementele material cit si acorporale care confera ambianta
specifica fiecarui produs.
Sunt evidentiate 3 niveluri:
-produs de baza
-produs efectiv
-produs imbunatatit sau largit.
Politica de produs reprezinta conduita pe care o adopta o firma referitor la dimensiunile , structura si evolutia gamei
de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitati , atitudine ce se raporteaza permanent la cerintele
mediului de piata , la tendintele manifestate de ceilalti concurenti.
Produsul agricol pentru a devein produs alimentar este ncesar sa fie supus urmatoarelor transformari :
-o transformare fizica sau chimica de exemplu laptele care poate fi prelucrat obtininduse derivate ale acestuia.
-o schimbare in spatiu , de exemplu tomatele recoltate intr-un anumit bazin legumicol pot fi disponibile in magazine
oricarei localitati.
-o transformare in timp n, de exemplu griul recoltat in luna iulie este oferit pentru consum in tot timpul anului sub
forma initiala , sau sub forma transformata.
-o schimbare de proprietate a produsului respective , de exemplu prin transferul de produse agricole dintre
producator agricol si alt agent economic.
In conceptie de marketing, componentele care defines produsul in general , deci si produsul agroalimentar se pot
imparti astfel:
-componente corporale se refera la continutul fizic al produsului , precum si ambalajul produsului. In aceasta
categorie se incadreaza: continutul , forma, dimensiunile, greutate, rezistenta, la actiunea factorilor de mediu.
-componente acorporale- se refera la elementele ca : denumirea produsului, marca, instructiuni de preparare a
produsului , pretul, licenta de fabricatie sau comercializare.
-comunicatii cu privire la produsul- se refera la mesajele transmise de catre producator sau distribuitor, avind
destinatie consumatorul potential in vederea pozitionarii produsului pe piata, prin intermediu publicitatii, promovarii
la locul de vinzarii , actiunilor de merchandising.
-imaginea produsului- se refera la ansamblu reprezentarilor mentale de natura cognitive , afectiva, sociala, personala
ale produsului in rindul consumatorilor.