Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

Germania
Germania este aezat n Europa Centrala, cu deschidere la Marea
Nordului i Marea Baltica.
Limite: Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltica (N), Polonia, Cehia (E),
Austria (S i SE), Elveia (S), Frana, Luxemburgul, Belgia, Olanda (V).
Mediul natural RELIEFUL
Pe teritoriul Germaniei se succed,
de la nord la sud, trei mari unitati
naturale: Campia Germaniei de
Nord, masivele hercinice ale
Germaniei de mijloc si Alpii
Bavariei cu platourile care ii
preced.
Campia Germaniei de Nord,
sector al Marii Campii NordEuropene, este neteda la vest de
Berlin si strabatuta de douasiruri
de dealuri morenaice, mai mult
sau mai putin paralele. Treptat
aceasta campie trece intr-o zona
muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu
aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in
varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf.
Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati
prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful
Fichtelberg. Tarmul Marii Baltice este cea mai mare parte jos, doar in unele
locuri fiind mai inalt si abrupt-de exemplu langa orasul Sassnitz.
Masivele hercinice se afla in zona centrala a Germaniei. Aceste masive
sunt erodate cu aspect de podisuri si despartite de depresiuni largi, mai
cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podis valurit cu alt. de 500-700 m si
taiat de vai adancite in chei), Muntii Padurea Thurungiei, Jura Suaba (care
culmineaza la 1015 m in vf. Lemberg), Jura Franconiana, Padurea Boemiei,
Harz (podis cu alt. de 300-900 m), Muntii Metalici, in sud-vest se afla un
masiv vechi erodat, cu aspect de podis in nord si mai inalt fragmentat in sud,
Muntii Padurea Neagra care ating care ating 1493 m in vf. Feldberg.

Bobe Ionu Gabriel

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

In sudul Germaniei se desfasoara Alpii Bavariei (cei mai inalti munti de

pe teritoriul tarii 2963 m in varful Zugspitze), constituiti din lanturi orientate
de la vest la est, in mare parte calcaroase. La poalele acestora se intinde
platoul Dunarii. Alpii Bavariei sunt formati din trei masive: Allgau, la vest de
Lech (care culmineaza la 2589 m in vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei (2963 m
in vf. Zugspitze, alt. maxima din tara) si Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700
m).
CLIMA
Clima este temperat oceanica si de tranzitie in nord de-a lungul tarmului
Marii Baltice. Pe coasta iernile sunt mai blande (-10C in ianuarie) si verile
relativ racoroase (220C in iulie), dar spre vest verile sunt mai calduroase si
iernile mai reci. Precipitatiile medii anuale insumeaza 585 mm/an, fiind mai
scazute (cca 500 mm/an) in campie ti mai ridicate in zona montana unde
depasesc 1000 mm/an.
REEAUA HIDROGRAFIC
Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica
principalele rauri fiind Elba i Order. Elba izvorastedin Muntii Sudei (1165 km
lungime totala), fiind navigabila n ntregime i este legata prin canale cu alte
sisteme hidrografice ale Europei Centrale i Occidentale. Principalul sau
afluent este raul Saale (care dreneaza sudul arii i are o lungime de 427 km,
navigabil fiind doar pe 157 km).
n est curge Oderul (848 km lungime totala), care izvoraste din zona de
contact a muntilor Sudei i Carpai i se vars n Marea Baltica (Golful
Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua i Elba. Cel mai lung canal este
Order-Havel.
Reeaua hidrografica a Germaniei mai este alcatuita i din alte doua
bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) i Marea Neagra (Dunarea).
Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km)
dreneaza mpreuna cu afluentii sai (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de
vest i centrala, Elba, Weserul (805 km lungime) i Emsul (387 km) campia
nordica iar Dunarea partea de sud, izvorand din Muntii Padurea Neagra i
strabatand teritoriul Germaniei pe o distanta de 650 km (navigabila pe 387
km). Toate aceste fluvii i rauri sunt legate ntre ele printr-un vast sistem de
canale ce nsumeaza 2414 km. n sud Germania mparte cu Austria i Elveia

Bobe Ionu Gabriel

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

lacul de origine glaciara Boden See cu o suprafata de 537 km2 i o adancime

maxima de 252 m.
VEGETAIA
Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere (peste din
suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, n Masivul Harz
predomina padurea de foioase n timp ce n Padurea Thuringiei i n Muntii
Metalici cea de conifere).
FAUNA este destul de variata i cuprinde elemente caracteristice atat
Europei nordice, cat i estice i sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica,
bizonul, hrciogul, sturzul, privighetoarea, bufnia pitic, ciocanitoarea
neagra, etc.
SOLURILE fac parte din clasa argiluvisolurilor (argilo-iluviale cenusii si
brun roscate) in zona padurilor de foioase; cambisolurilor sub padurile de
conifere, spodosolurilor in zona alpina; aluviale in luncile raurilor; embrisoluri
si molisoluri in zonele mai joase din N.
Potenialul uman
POPULATIA
Populatia Germaniei inregistra in anul 2002 cifra de 82.700.000
locuitori, ceea ce reprezinta o densitate medie de 229,1 loc/km.Concentrarea
maxima a populatiei se inregistreaza in lungul marilor fluvii (ex: valea
Rhinului, unde se formeaza megalopolisul ce cuprinde Koln si Dortmund,
densitatea populatiei depasind 6000 loc./km in valea Dunarii, dar si in
jurul ,marilor orase ( Hamburg, Berlin, Munchen). Cele mai mici valori (sub 50
loc./km) se intalnesc in zonele montane inalte din Alpii Bavariei.
Natalitatea este de 9,5%0, mortalitatea de 10,%0, rezultand un spor natural
de 0,9%0, populatia urbana este de 86,4%.
Germania este un stat national unitar intrucat etnia germana detine
95% din totalul populatiei, iar alaturi de acestia mai convietuiesc: turci 2,4%,
italieni 0,6%,greci, polonezi,romani,sarbi etc. Structura confesionala a
populatiei este reprezentata de protestanti 45%, romano-catolici 37,1%,
islami,ortodocsi etc.
Oraele principale
BERLIN , capitala
industrial ,

Germaniei din 1991, este un puternic centru

comercial si financiar al
Bobe Ionu Gabriel

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

tarii, nod de comunicatii, centru cultural si admministrativ. Are functii

complexe ( industriale, comerciale, culturale) polarizand activitatea intregii
regiuni in care se afla situat.Numeroase obiective culturale, stiintiice,
arhitectonice constituie atractia pentru milioane de turisti (palatele
Charlottenburg, Poarta Brandenburg, Universitatea Humboldt, Reichstgul
etc.)]
MUNCHEN, capitala Bavariei, situat pe raul Isar. Fondat in 1158.
Importanta metropola comerciala, culturala si industriala a sudului detine
multe momumente ale stilului baroc,muzee.
HAMBURG, oras situat in landul cu acelasi cu nume, este principalul
port maritim al Germaniei, avand si o functie industriala foarte dezvoltata
( metalurgie, chimie, agroalimentara). A obtinut statutul de port liber in
1881.
FRANKFURT, capitala comerciala a Germaniei, centru bancar si bursier,
influentand intr-o mare masura pulsul economic atat al Europei cat si a
restului lumii. Aeroportul din Frankfurt este cel mai aglomerat de pe
continent, deasemenea aici se gaseste si cea mai activa gara a Europei,
utilizand 1500 de trenuri in fiecare zi.
Economia
INDUSTRIA
Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale.
Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume,
bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si
comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in
principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul
Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob;
cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator
mondial), sulf, etc.
Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri
industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si
constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale,
autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si
electrotehnice ocupand unul din primele locuri pe glob. industri de
automobile este cel mai important sector din economia Germaniei, fiid a
treia tara in ceea ce priveste constuctia de automobile dupa SUA si Japonia.
Din 4,7 milioane de automiobile fabricate in 2001, 56% au fost exportate.
AGRICULTURA

Bobe Ionu Gabriel

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

n cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din producia

totala), ndeosebi cresterea porcinelor (locul IV pe glob) si bovinelor.
Producia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se bazeaza
pe cereale (cca din suprafaa cultivat) : gru, secar ,orz , ovz , sfecl
de zahr , semine de in , fibre de in , cartofi , ceap , tomate , mazre ,
varz , fasole, mere, pere, prune i ciree .
TRANSPORTURILE
Germania dispune de o reea de transport care permite tranzitul european
care const n :
Transport fluvial i maritim, cele mai importante porturi pentru mrfuri
sunt: Hamburg, Bremen, Emden, Lubeck, Nordeham
Transportul aerian. Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am
Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover.
Transportul feroviar
Transportul rutier
Peisajelor naturale li se adauga un imens tezaur cultural din marile
metropole sau burguri medievale mici, ce atrag numerosi turisti.
TURISMUL
Turistic, Germania este o tara culturala, cu numeroase castele ,
manastiri, centre importante in Dresden, Leipzig si Weimar. Este una dintre
cele mai populare destinatii turistice, desi in cea mai mare parte reconstruita
in urma razboiului, ofera un peisaj parca neschimbat de secole, iar
renumitele castele isi pastreaza aerul medieval.
Atractii turistice
Berlin
Capitala verde, cu palate, parcuri nconjurate de paduri si canale, cu
renumita Poarta Brandenburg, cu a sa coroana Quadriga, cu peste 170
muzee si galerii de arta, teatre, opere, peste 7000 de puburi si restaurante, o
viata de noapte activa, renumitul bulevard Ku'damm cu magazine nsirate pe
3 km. Festivalul International de Film de la Berlin aduna n fiecare an cei mai
renumiti actori, veniti pentru a castiga Ursul de Aur.
Bavaria
Cea mai mare si renumita regiune din Germania ofera o mare o
provocare: peisaje si drumuri alpine de o frumusete care iti taie respiratia,
statiuni termale renumite, orase istorice, medievale in care timpul parca a
ramas pe loc, atractii naturale precum Zugspitze, Passau, locul in care
Dunarea, Inn si Ilz se intalnesc in acelasi punct, festivaluri si sarbatori

Bobe Ionu Gabriel

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Trgovite XII - A

traditionale. Iar preparatele bavareze insotite de una dintre cele mai bune
beri din lume, sunt suficiente pentru a alege o vacanta in Germania.
Mnchen
Este capitala Bundeslandului Bavaria (Bayern) din Germania i al treilea
ora ca mrime din Germania, dup Berlin i Hamburg, cu o populaie de
cca. 1,26 milioane (2001). Se afl pe rul Isar. n Mnchen se afl sediile
centrale a companiilor germane Allianz AG, a productorului de maini BMW
i a firmei de nalt tehnologie Siemens AG.
Alte atractii: Karlsplatz , fantana Richard Strauss, Marienplatz , turnul
Alter Peter , Parlamentul Bavarez, Teatrul National , celebrul parc din
Munchen, Chiemsee - cel mai mare lac din Bavaria.
Rolul in Europa
La data de 9 mai 1950, Franta , prin ministrul Afacerilor Externe, Robert
Schuman, propunea crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si
Otelului(CECO), care avea sa fie piatra fundamentala a constructiei
europene. La 3 iunie 1950,Belgia,Franta,Germania ,Luxemburg,Italia si
Olanda au semnat Declaratia Schuman , care a fost aprobata de Aduea
Consiliului Europei la 26-28 august 1950.
Drapelul :
Stema :
Moneda : Euro

Bobe Ionu Gabriel