Europa

- suprafata si intindere Europa este un continent de sine-statator, fapt dovedit de numeroase argumente fizico-geografice, istorice si umane care il individualizeaza fata de celelalte continente.

Suprafata: 10,4 milioane km (ocupand penultimul loc la suprafata dintre continentele globului)

Populatia: 732 milioane de locuitori

Densitate: 71 locuitori/ km Numar de state: 43

Asezare geografica

- Nord - Capul Nord (71 lat N) - Sud - Capul Marroqui (36 lat N) - Vest - Capul Roca (934` long V) - Est - Muntii Ural (67 long E)

In emisfera nordica, cele mai importante paralele care strabat Europa sunt: - 45 lat N

- Cercul Polar de N (60 30 ` lat N)

Limitele: - limita cu Asia se desfasora incepand de la nord de Oceanul Arctic spre sudul Europei: -de- a lungul Muntilor Ural, -pe fluviul Ural, -Marea Caspica, -nordul Muntilor Caucaz, -Marea Neagra, - Stamtoarea Bosfor, -Marea Marmara, -Stramtoarea Dardanele, -Marea Egee -Marea Mediterana

- in sudul Europei se afla Marea Mediterana, care o desparte de continentul Africa

- Marea Mediterana comunica cu Oceanul Atlantic prin Stramtoarea Gibraltar

- in vestul Europei se afla Oceanul Atalntic, iar in nord Oceanul Arctic

Relieful si tarmurile Europei

Tarmurile:
- de N: - Oceanul Arctic (Marea Barents, Marea Alba) - Peninsula Kola, Insula Svalbord, Franz Josep, Novaia Zemlea - se caracterizeaza prin tarm jos, golfuri si estuare - de V: - Oceanul Atlantic (Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Manecii, Golful Biscaya); - Pen. Scandinavica, Pen. Iutlanda, Pen. Bretagne) - se caracterizeaza prin tarm inalt, cu fiorduri si estuare - de S: - Marea Mediterana - Stramtoarea Gibraltar - Peninsula Iberica, Peninsula Italica, Peninsula Balcanica - Insulele Baleare, Sardina, Corsica, Sicilia, Creta, Capri - se caracterizeaza prin tarm jos cu multe golfuri si tarm inalt, mai ales la Marea Adriatica, cu canaluri

Relieful:
- este foarte variat - predomina formele de relief joase - Muntii: a) foarte vechi: Scotiei, Scandinavici b) vechi: Masivul Central Francez, Vosgi, Padurea Neagra, Padurea Turingiei, Metaliferi, Macin c) noi: - sistemul muntos alpino-carpato-himalayan - Pirinei, Alpi (Monte Blanc=4807m), Apenini, Dinarici, Pindulei, Balcani; - vulcanii: Vezuviu, Etno, Hekla. - Podisurile: - vechi: Messeta, Sisto Renan, Ardeni, Cehiei, Volanic, Podoluci, Valdai, Rusiei Centrale,Volgai, Dobrogei N; - noi: Elvetiei, Transilvaniei. - Campii: - fluviale

- mai mari

Clima Europei
Principalii factori care determina clima Europei sunt: pozitia geografica a continentului circulatia generala a atmosferei la latitudini medii influenta aerului cald al Atlanticului de N in N-V continentului larga deschidere spre Oceanul Atlantic prezenta a numeroase marii interioare activiatile antropice

Combinarea acestor factori climatici conduce la diferentierea urmatoarelor tipuri climatici: polar, subpolar, temperat-oceanic, temperat-continental, mediteranean, semiarid si montan. Climatul polar si subpolar: - in extremitatea nordica a Europei tarmuri si peninsule in Oceanul Arctic - climat subpolar mai bland, mai cald si mai umed - veri scurte, racoroase, cetoase; temperaturi maxime de 10-15C

- ierni dureaza 6- 7 luni; temperaturi negative

- precipitatii - zapada

- vanturi polare dinspre N-E Climatul temperat-oceanic :

- tarmul atlatic al Europei, litoralurilor vest-europene

- temperaturi pozitive tot anul - precipitaii abundente (800-300mm anul) - ceturile vara - furtunile iarna - centrul si vestul Europei - mari difernte de temperatura intre V si E - ierni lungi si geroase; veri scurte si calduroase - precipitatii mai reduse in E; vanturi arctice si siberiene foarte reci Climatul mediteranean : - pe tarmurile Marii Negre, in campiile din sudul continental, pe versantii muntilor orientati spre mare - temperaturi medii ridicate (+8 C) - veri foarte calduroase - precipitatiile variaza; vanturi foarte violente (mistralul in Franta, bora in Dalmatia) - vara, in S Italiei si Spaniei vant fierbinte, sirocco, dinspre N Africii

Climatul semiarid: - litoralul N-V Marii Caspice - diferente foarte mari de temperatura intre vara si iarna - precipitatii foarte reduse Climatul montan: - muntii inalti ai Europei (Pirinei, Alpi, Carpati, Scandinavici, Caucaz) - temperaturi din ce in ce mai scazute

- precipitatii abundente - zapada - ghetari permanenti zone montane in N Europei si de la 3000 m altitudine, din restul continentului

Apele Europei
I Apele curgatoare :
- in Europa sunt putine ape care au lungimi mari si bazine hidrografice mari (Volga si Dunarea) - debitul apelor curgatoare este influentat de relief si clima - apele curgatoare din Europa au directii de curgere diferite datorita reliefului Clasificarea apelor curgatoare dupa bazinul in care se varsa: - in Marea Caspica se varsa fluviile Ural si Volga - in Marea Neagra se varsa: Donul, Nipru, Dunare - in Marea Mediterana se varsa: Marita, Struma, Vardar, Padul Adigele, Arna, Tibrul, Ronul, Ebro - in Oc. Atlantic se varsa: Guadalquivir, Guadiana, Tajo, Duero, Garonne, Dardogne, Loine, Sena, Maas, Rin, Weser, Elba, Oder, Vistula - in Oc. Arctic se varsa: Dvina de nord, Peciora Cel mai mare fluviu al Europei atat ca lungime (3690 km) cat si ca suprafata bazinului hidrografic (1.4 mul. km2) este Volga. Izvoraste din Valdai (situat la NV de Moscova) de la o altitudine de 228 m si se varsa in Marea Caspica printr-o delta. Pentru marirea cantitatii de apa din bazinul Volgai, necesara la irigatii si redresarea nivelului Marii Caspice aflat in continua scadere, se preconizeaza transferul unui volum de cca. 45 km3 apa din raurile Vicegda si Peciora. Dunarea este al doilea fluviu al Europei ca lungime, dar cel mai important pentru navigatie, intru-cat face legatura intre portul Rotterdam (Marea Nordului) si portul Constanta (Marea Neagra) prin Rin-Main si canalul Dunare Marea Neagra. Dunarea izvoreste si SV-ul Germaniei din Muntii Padurea Neagra. Dupa ce strabate 10 state (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Romania, Republica Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad) se varsa in Marea Neagra prin 3 brate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe) care formeaza o delta de 4340 km2.

Ural este al treilea fluviu ca lungime (2428 km) situat la granita dintre Asia si Europa. Izvoraste de pe versantii estici ai culmii Uraltau din Uralul de Sud si se varsa in Marea Caspica prin 2 brate (Iatk si Zolotoi) in apropierea orasului Guriev. Rinul este cel mai important fluviu din Europa Atlantica, lung de 1320 km cu suprafata bazinului de 224.000 km2. Rinul propriu-zis se formeaza prin unirea, in Elvetia, la Reichenau, a 2 afluenti alpini: Hinterrhein, cu izvoarele in masivul Adula din Alpii Lepontini si Vorderrhein, cu izvoarele in masivul Saint Gothard. Rinul a jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea civilizatiei in Europa de Vest, asigurand legatura dintre sudul si nordul continentului. Fatada mediteraneana a continentului de caracterizeaza prin rauri scurte cu ape repezi, cele mai importante fiind Rhonul (760 km) si Padul (650 km).

II

Lacurile

Pe langa rauri in Europa se gasesc si numeroase lacuri, cele mai importante fiind: Lacul Obrid din Albania cu suprafata de 348 km2, de origine tectonica. Este cel mai vechi lac din Europa, fiind un adevarat muzeu prin fauna ce se conserva aici. A luat nastere la sfarsitul neozoicului in urma unor prabusiri ale scoarte terestre; Lacul Ladoga, este cel mai mare lac din Europa ca suprafata (18.400 km2), fiind de origine tectonica; Lacul Onega, situat in partea europeana a Rusiei, este al doilea lac ca suprafata (9300 km2) dupa Ladoga. Originea depresiunii este tectono-glaciara. Lacul Onega este un important nod in traficul fluvial pe directiile Volga-St. Petersburg, VolgaMarea Alba; Lacul Paijnne, localizat in Finlanda, cu suprafata de 1.065 km2, de origine tectonoglaciara; Lacul Prespa, localizat la granita dintre Grecia, Iugoslavia si Albania, de origine tectonica cu suprafata de 283 km2; Lacul Geneva (Leman), situat la granita dintre Elvetia si Franta, ocupa o suprafata de 582 km2. Lacul Leman, de origine glaciara, este cunoscut prin cateva particularitati: are culoarea cea mai albastra dintre lacurile alpine, ingheata numai la margini comparativ cu restul suprafetei lacului, datorita rezervei mari de caldura inmagazinata; Lacul Lugano (Ceresio) situat la granita dintre Italia si Elvetia, ocupa o suprafata de 51 km2. Apa lacului Lugano se scurge prin Valea Tresta in Lacul Maggiore; Lacul Balaton din Ungaria, de origine tectonica, ocupa o suprafata de 600 km2; Lacul Albano, din Italia, de origine vulcanica, situat la 20 de km de Roma; Lacul Ness, din Marea Britanie (Scotia) de origine tectono-glaciara, localizat in partea NV-ica a santului tectonic scotian Glen More; Lacul Vnern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este cel mai mare lac din Suedia si din intreaga peninsula scandinava (5546 km2), fiind al treilea din Europa. Este situat in partea meridionala a Indiei, fiind legat de stramtoarea Kattegat prin raul Gta; Lacul Vtern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este al doilea lac ca marime din Suedia.

Clasificare lacurilor dupa modul de formare: lacuri tectonice: Balaton, Prespa, Ohrid

lacuri glaciare: a) prin actiunea ghetarilor de calota 60.000lacuri in Finlanda: Ladoga, Onega, Mazuriene, Pomeraniene

b) prin actiunea Maggire, Gordo, Geneva, Boden lacuri vulcanice: Sfanta Ana

ghetarilor

montani:

Como,

III

Importanta apelor : - pentru obtinere de energie

- irigatii - pescuit in apa dulce - pentru alimentare cu apa potabila si industriala - pentru vindecaea anumitor boli - sporturi nautice - agrement - turism

Vegetatia, fauna si solurile Europei

Tundra: - formatiuni de vegetatie joasa adaptata climatului polar si subpolar - licheni, muschi, arbusti pitici - vulpea, iepurele, ursul polar, foca Solurile de tundra: - sunt inghetate o lunga perioada din an - se dezgheata la suprafata vara Padurile de conifere : - arbori (molid, brad, pin) - taiga

- climat rece -animale: ursul brun, rasul, cerbul, elanul, veverita, zibelina, hermelina, castorul s.a. - solurile: - podzolice sarace in humus - alpine brune acide - spodosoluri Padurile de foioase: - raspandite in climatul temperat-continental si cel oceanic din centru si respectiv vestul Europei - arbori cu frunze cazatoare (fagul, stejarul s.a.) - animale:cerbi, lupi, vulpi, pisici salbatice, ciocanitoarea, cinteza s.a. - soluri: - brune - brune acide de padure cambisoluri - argiloiluviale argiluvisoluri Stepa: - Campia Europei de E; Campia Panonica; N Marii Negre si Marii Caspice - alctuire: ierburi (graminee); iepure, harcigul, popandaul, prepelita, dropia - conditii climatice uscate, cu veri calduroase si ierni aspre; soluri fertile - sunt reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri balane Vegetatie mediteraneana : - S Europei - paduri de pini maritime: stejari-de-pluta, cedri, castani, maslini - soluri: - castaniu roscate, - terra rossa - animale:broaste testoase, scorpioni, vipere, soparle, sacali etc

Regiunile muntoase: - vegetatie etajata - paduri de stejari de la poalele muntilor (500- 700m) - paduri de fag cca 1200 m - paduri de conifere 1800- 2000m - arbusti pitici si pajisti pe marile inaltimi