Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie:
Mariana Panțiru, Tehnologia informației și a comunicațiilor TIC 3(sisteme de gestiune a bazelor de date), Editura All
Mioara Gheorghe (coordonator), Monica Tătărâm, Crina Achinca, Constanța Năstase, Tehnologia informației și a com
ATRA-NEAMȚ
Funcțiile logice (Logical) determină evaluarea unor expresii și în funcție de acestea furnizează acțiuni sau rezultate complexe, generând
valori de adevăr sau fals - corespunzător unor condiții (acestea pot fi evaluate și înlănțuite cu ajutorul operatorilor logici AND, OR, NOT).
Funcțiile logice sunt folosite pentru scrierea unor condiții complexe, necesare în selectarea logică a datelor care se vor supune unor
prelucrări specifice. Astfel:
Funcția testează condiția și, dacă este adevărată, returnează value_if_true iar dacă e
IF() IF(logical_test;value_if_true;value_if_false)
falsă returnează value_if_false.
Returnează TRUE dacă toate argumentele sale sunt TRUE; întoarce FALSE dacă
AND() AND(logical1;logical2;…)
unul sau mai multe argumente sunt FALSE.
Returnează TRUE dacă cel puțin un argument este TRUE; întoarce FALSE dacă
OR() OR(logical1;logical2;…)
toate argumentele sunt FALSE.
Observație: Condițiile din argumentele funcțiilor logice sunt orice expresii corecte a căror evaluare conduce la o valoare de adevăr (FALSE sau
TRUE)
Pentru o mai bună înțelegere a funcțiilor logice, realizați următoarele aplicații într-un registru de calcul.
Salvați fișierul cu numele Stiinte ale naturii.xlsx
Aplicațía 1
Într-o foaie nouă de calcul realizați următorul tabel:
val1 val2 val1 AND val2 val1 OR val2 NOT val1 NOT val2
0 0
1 0
0 1
1 1
Aplicațía 2
Creați o foaie de calcul cu numele expresie. Calculați valoarea următoarei expresii, în funcție de valorile care vor fi atribuite datelor x și y: E:=x
AND y OR (NOT x AND NOT y)
Aplicația 3
Proiectați o foaie de calcul în care să se evalueze ce valori poate lua următoarea expresie E:=y-4>1 OR x+y<0, dacă operanzii
pot lua următoarele valori: x€{1,-10, -20} și y€{4,16}.
Aplicația 4
Introduceți tabelul de mai jos într-o foaie de calcul cu numele Medii. Folosind funcțiile logice IF și AND, calculați media
generală la probele scrise ale examenului de bacalaureat. Se consideră admiși elevii care au obținut cel puțin nota 5 la toate
probele scrise de examen și cel puțin media 6 la probele scrise. Media notelor la probele scrise, se calculează ca medie
aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire.
Aplicația 5
Nume și
Clasa Cămin Bursă Bursă indexat
prenume
Aplicația 6
Nume și
Clasa Cămin Bursă Bursă indexat
prenume
elev1 10A da 200
elev2 10B nu 175
elev3 10A da 250
elev4 10B da 200
elev5 11A nu 275
Aplicația 7
Utilizarea funcției IF AND OR
Introduceți tabelul de mai jos într-o foaie de calcul Excel. Indexați bursele elevilor cu 5% doar pentru elevii din clasa 10A sau
10B și au bursa mai mare de 200.
Nume și
Clasa Cămin Bursă Bursă indexat
prenume
Aplicația 8
Nume și
Clasa Cămin Bursă Bursă indexat
prenume
elev1 10A da 200
elev2 10B nu 175
elev3 10A da 250
elev4 10B da 200
elev5 11A nu 275
Funcțiile statistice (Statistical)
Explozia informațională impune efectuarea unor prelucrări statistice simple, chiar de către utilizatorii obișnuiți ai tehnicii de calcul.
Funcțiile statistice (Statistical) oferă un real ajutor pentru efectuarea de calcule statistice utilizând serii de valori.
COUNT() COUNT(value1;value2;...) numără câte celule dintr-un interval Mediana unui șir de numere (nu neapărat nenule) este
conțin numere numărul aflat în mijlocul șirului după ce a fost ordonat (dacă
există un număr par de numere, atunci mediana șirului este
COUNTIF() COUNTIF(range;criteria) numără celule dintr-o zonă care media aritmetică a celor două numere din mijloc).
îndeplinesc condiția dată
returnează cea mai mare valoare
MAX() MAX(number1;number2;...) dintr-un set de valori. Ignoră
valorile logice și textul.
Deviația standard măsoară cât de mult se distanțează
returnează cel mai mic număr dintr- valorile dintr-un set de valori față de valoarea lor medie
MIN() MIN(number1;number2;...) un set de valori. Ignoră valorile (cât sunt de dispersate valorile față de medie). Setul poate
logice și textul. cuprinde și valori nule și valori logice (TRUE e interpretat
ca 1 și FALSE ca 0)
returnează mediana sau numărul
MEDIAN() MEDIAN(number1;number2;...) din mijlocul unui set de numere
date
Observație: Numărul maxim de argumente pentru toate funcțiile statistice prezentate este de 30; acestea pot fi valori independente sau domenii de celule, prin urmare numărul de celule
prelucrate este limitat numai de dimensiunile foii de calcul.
Funcția MEDIAN
Medianul
- reprezintă valoarea centrală din setul de date ordonat;
- se ordonează datele și se determină valoarea din mijloc;
- calculează medianul unui set de date indiferent de numărul lor.
Exemplu:
MEDIANUL este 3
MEDIANUL este
(2+3)/2 = 2,5
Funcția STDEVP
VARIANȚA
Varianța se poate calcula și utilizând formulele:
Diferența dintre formula de calcul a varianței dintre eșantion și populație constă în numitor.
Exemplu:
Funcția VARP
VARP() - calculează varianța bazată pe întreaga populație (ignoră valorile logice și text din
populație
VARIANȚ
VARIANȚA
A utilizând
X Media aritmetică a valorilor lui X Nr. valorilor lui X Suma pătratelor utilizând
funcția
formula
VARP()
3 -1.4 1.96 4.4 5 47.2 9.44 9.44
1 -3.4 11.56
2 -2.4 5.76
9 4.6 21.16
7 2.6 6.76
Notăm:
X ̅ - Media aritmetică a
valorilor lui X
Funcția VARA()
VARA() - returnează varianța pentru eșantion, ținând cont de valorile logice și de text.
VARIANȚ
VARIANȚA
A utilizând
X Media aritmetică a valorilor lui X Nr. valorilor lui X Suma pătratelor utilizând
funcția
formula
VARA()
7 -0.8 0.64 7.8 5 26.8 6.70 6.70
9 1.2 1.44
8 0.2 0.0400000000000001
11 3.2 10.24
4 -3.8 14.44
Aplicație
Funcțiile financiare (Financial) pot fi folosite în scopul efectuării de calcule uzuale cum sunt: plățile pentru rambursarea unui împrumut, valoarea viitoare sau valoarea netă actuală a unei investiții, valoarea obligațiunilor și cupoanelor cu dobânzi etc.
Funcțiile financiare se utilizează similar celorlalte funcții predefinite în mediul Excel, dar argumentele au semnificație specifică.
Aceste funcții se pot clasifica în subcategorii (enumerăm câteva dintre cele mai importante funcții din fiecare subcategorie): funcții pentru plățile eșalonate și funcții pentru evaluarea investițiilor.
Majoritatea funcțiilor financiare folosește cel puțin unul din următoarele argumente: FV, RATE, NPER, PMT.
Valoarea finală (Future Value=FV) - reprezintă valoarea unei investiții sau a unui împrumut după ce s-au efectuat toate plățile.
Funcția returnează valoarea finală a unei depuneri, actualizate periodic. Argumentele obligatorii sunt dobânda (RATE), perioada pentru care se face
FV(rată; nper; pmt; [pv]; [tip])
depozitul (NPER) și suma depusă periodic (PMT). Opțional, se poate lua în calcul o sumă depusă inițial (PV - implicit, nulă) precum și momentul depunerii
FV()
acesteia (Tip - implicit 0, consideră efectuarea depunerilor la sfârșitul perioadelor iar valoarea 1 presupune plata sumelor la începutul perioadei
FV(dobândă; perioadă; depunere_periodică; val_init; momentul_plății)
corespunzătoare).
NPER(rată;pmt;pv;[fv];[tip])
Perioada (Number of Periods - NPER) - reprezintă numărul total de perioade de plată a unei investiții sau de rambursare a unui împrumut.
NPER()
Funcția returnează numărul de perioade pentru o investiție bazată pe plăți constante periodice și o rată constantă a dobânzii.
NPER(dobânda; rata de plată;valoare împrumut)
PMT(rată; nper; pv; [fv]; [tip]) Rata de plată (Payment = PMT) - reprezintă suma plătită periodic pentru o investiție sau pentru rambursarea unui împrumut.
PMT() Funcția returnează valoarea ratei periodice de plată la o dobândă constantă, în cazul unui împrumut de valoare precizată. Rezultatul este un număr negativ
PMT(dobândă; perioada de creditare; valoare împrumut) (de semn opus sumei împrumutate).
PV(rată; nper; pmt; [fv]; [tip]) Valoarea prezentă (Present Value = PV) - reprezintă valoarea unei investiții sau a unui împrumut la începutul perioadei de creditare. De exemplu, valoarea
PV() prezentă a unui împrumut este suma principală împrumutată inițial.
PV(dobândă; perioadă; depunere_periodică; val_finală; momentul_plății) Funcția returnează valoarea viitoare a unei investiții bazate pe plăți periodice și constante și o rată a dobânzii constantă.
IPMT() IPMT(rată; per; nper; [fv]; [tip]) Funcția retunează pentru o perioadă dată plata dobânzii unei investiții, bazată pe plăți constante periodice și pe o rată constantă a dobânzii.
Observație: Momentul plății (tip) este un număr (0 sau1) și indică momentul când sunt datorate plățile (dacă plățile devin scadente la începutul sau sfârșitul perioadei considerate).
Să se calculeze valoarea viitoare a unei investiţii, ştiind că un client a depus la banca "X" o suma iniţială de 150.000 mii lei, la o rata a dobânzii de 11%, pe o durată de 9 luni. De asemenea clientul depune în fiecare lună suma de 2500 lei.
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei FV( ) astfel:
Rata dobânzii 11%
Durata depozitului 9 luni
Suma iniţială depusă 150,000 lei Calcul făcut pentru investitor Calcul făcut pentru bancă
Depunerea lunară 2,500 lei la început de lună la sfârşit de lună la început de lună la sfârşit de lună
Valoarea la sfârşitul perioadei este de:
Aplicația 2
Să se determine plata lunară a unui împrumut efectuat de un agent economic la banca "X" în vederea achiziţionării unui autovehicul, ştiind că suma împrumutată este de 200.000 mii lei, rata dobânzii de 16%, durata împrumutului este de 5 ani. Totodata să se
determine costul total al împrumutului şi valoarea totală a dobânzii.
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Aplicația 3
O persoană a făcut un împrumut la banca "X" în valoare de 20000 mii lei pe o perioada de 2 ani. Care este rata dobânzii practicată de banca "X" ştiind că persoană respectivă plăteşte lunar suma de 1000 lei.
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei RATE( ) astfel:
Suma împrumutată 20,000 lei
Durata împrumutului 2 ani
Mărimea plăţii lunare 1,000 lei
Rata lunară a dobânzii
Rata anuală a dobânzii
Aplicația 4
Să se determine numărul de perioade ce trebuie avute în vedere la achitarea unui împrumut de 35000 mii lei, ştiind că rata dobânzii la care s-a contractat creditul este de 20% şi dispune să plătească lunar o suma de 1200 lei.
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei NPER( ) astfel:
Rata dobânzii 20%
Mărimea plăţii lunare 1,200 lei
La începutul perioadei La sfârşitul perioadei
La începutul perioadei La sfârşitul perioadei
Suma împrumutată 35,000 lei
Perioada de rambursare în ani
Perioada de rambursare în luni
Aplicația 5
Să se calculeze mărimea plăţilor lunare aferente unui împrumut de 35000 mii lei, contractat pe o perioadă de 3 ani pentru mai multe variante de rată a dobânzii (12%,14%,16%,18%,20%)
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Rata anualå a dobânzii
Durata împrumutului 3 ani
Suma împrumutata 35,000 lei
Pentru calculul plăţii lunare pe mai multe variante al ratei dobânzii vom folosi o tabelă de ipoteze (tabela de ipoteze reprezintă acea facilitate de sintetizare a infomațiilor ce permite obținerea mai multor serii de rezultate, prin calcule aplicate unor serii
de valori, dispuse monodimensional sau bidimensional).
=PMT(C64/12;C65*12;C66)
12%
14%
16%
18%
20%
Aplicația 6
Să se calculeze mărimea plăţilor lunare aferente unui credit de 30000 mii lei, contractat pe 5 ani, pentru mai multe perioade de variante de rambursare (1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, 5 ani), ştiind că rata dobânzii este de 15%.
Răspuns: Primul pas este organizarea informațiilor din enunţul problemei într-un tabel în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Rata anualå a dobânzii 15%
Durata împrumutului 5 ani
Suma împrumutata 30,000 lei
Pentru calculul plăţii lunare pe mai multe variante al ratei dobânzii vom folosi o tabelă de ipoteze (tabela de ipoteze reprezintă acea facilitate de sintetizare a infomațiilor ce permite obținerea mai multor serii de rezultate, prin calcule aplicate unor serii
de valori, dispuse monodimensional sau bidimensional)
1 AN
2 ANI
3 ANI
4 ANI
5 ANI