Sunteți pe pagina 1din 14

PRODUCATORUL SI FACTORII DE PRODUCTIE

PRODUCATORUL este purtatorul ofertei pe piata, iar scopul sau este maximizarea profitului. Activitatea de productie are loc in cadrul intreprinderilor sau firmelor care stabilesc relatii de tipul intrari-iesiri. FACTORII DE PRODUCTIE reprezinta totalitatea elementelor de care firmele au nevoie pentru a produce bunuri si servicii. Factorii sunt acele resurse atrase si consumate in activitatea de productie, astfel relatia factori-resurse este o relatie parte intreg (raport subunitar). In activitatea de productie factorii participa atat cantitativ cat si calitativ. Cand volumul productiei se bazeaza pe cresterea cantitatii factorilor, dezvoltarea economica este de tip extensiv. Cand volumul productiei creste ca urmare a calitatii factorilor, dezvoltarea economiei este de tip intensiv. Orice intreprinzator urmareste o dezvoltare de tip intensiv, din mai multe motive : Cresterea continua a nevoii de bunuri si servicii; Cresterea exigentelor privind calitatea produselor; Tendinta de scumpire a factorilor; Protejarea mediului. Exista 3 mari categorii de productie : 1. Munca (L) 2. Natura (P) 3. Capitalul (K) La aceste 3 categorii se adauga o serie de neofactori : informatia; mangamentul; marketingul. MUNCA : NATURA :

Este o activitate constienta, specific umana, indreptata spre un anumit scop ( cu finalitate); Este factorul active si determinant al productiei; Presupune efort fizic si intelectual; Pe masura ce creste rodnicia muncii, scade timpul de munca si creste timpul liber.

Subsumeaza elemente precum : pamantul, apa, resursele naturale si chiar cele cosmice pe care omul le foloseste pentru a produce; Pamantul reprezinta cadrul de desfasurare al orcarei activitati economice; Este baza productiei agricole si alimentare; Alaturi de munca, este un factor primar.

CAPITALUL : (capital tehnic, capital real, mijloace de productie, bunuri de productie) CAPITALUL (K) reprezinta ansamblul bunurilor produse prin munca si care serveste la producerea altor bunuri si servicii. Componente de capital : CAPITALUL FIX ( K fix) participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste dupa mai multi ani de utlizare. Ex. : cladiri; masini; utilaje; echipamente; etc. Bunurile de capital fix sunt afectate de uzura - reprezinta procesul de depreciere al capitalului. Poate fi : - Fizica atunci cand bunurile au fost folosite intensiv; - Morala atunci cand bunurile de capital nu mai sunt la fel de perfomante ca cele nou produse chiar daca nu s-au depreciat fizic. AMORTIZAREA (A) se refera la recuperarea capitalului fix. n = nr de ani RA= rata amortizarii CAPITAL CIRCULANT (K circ.) este acea parte a capitalului ce participa la un singur ciclu de productie, suporta transformari atunci cand se utilizeaza si se inlocuieste dupa utilizare. Ex. : energie electrica; materii prime; materiale; combustibil; etc.

OBSERVATIE : 1. Kutilizat = Kconsumat 2. Kfix utilizat (Kfix) = Kfix consumat(A) 3. Kcirc.utilizat = Kcirc.consumat = Kcirc.

COMBINAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE


COMBINAREA este operatia tehnico-economica de unire a factorilor de productie, din punct de vedere cantitativ si calitativ, astfel incat eficienta lor sa fie maxima. Depinde de: Natura activitatii desfasurate; Conditiile tehnice; Abilitatea intreprinzatorului ( capacitatea de a se adapta rapid si eficient la conditiile pietei); Managementul si marketingul firmei. In cadrul procesului de combinare un rol important il are substituirea factorilor de productie(inlocuirea partiala sau in intregime a unui factor cu un alt factor in conditiile obtinerii acelorasi rezultate sau unor rezultate mai bune). Presupune anumite calculi de eficienta si se bazeaza pe compatibilitatea caracteristicilor de utilitate si adaptabilitate a partilor care se combina. a) Productivitatea marginala (Wmg) reprezinta sporul de productie cand factorul creste cu o unitate; Q = variatia productiei x = variatia factorului b) Rata marginala de substitutie (RmgS) reprezinta cantitatea necesara dintr-un factor (x) pentru a compensa reducerea cu o unitate a altui factor (y) X factorul care substituie y factorul substituit

UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE PRODUCTIVITATEA


UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCTIE este controlata rational cu ajutorul indicatorilor economici. Principalii indicatori la care se recurge sunt : - Productivitatea; - Costul productiei. Expresia sintetica a eficientei utilizarii factorilor de productie reprezinta productivitatea, este rodnicia sau randamentul factorilor. Nivelul productivitatii se determina ca raport intre rezultatele obtinute (Q ) si eforturile depuse. Factor = L-K-P Nivelul productivitatii se poate determina la nivel de firma, ramura sau economie nationala. Cresterea productivitatii la nivel de firma are ca efect : - Scaderea costului pe produs (CTM); - Cresterea competitivitatii firmei; - Sporirea veniturilor pentru posesorii factorilor. Cresterea productivitatii la nivel de economie nationala are ca efect : - Atenuarea tensiunii nevoi - resurse; - Cresterea nivelului de trai; - O mai buna satisfacere a trebuintelor; - Cresterea salariilor fara a genera inflatia; - Cresterea competitivitatii interne si externe. Nivelul si dinamica productivitatii depind de o serie de factori : - Conditiile naturale; - Calitatea factorilor; - Abilitatea intreprinzatorului; - Climatul politic si social; - Motivatia posesorilor de factori. Productivitatea factorilor se poate determina ca : a) W partiala este productivitatea unui factor considerat a fi la originea productiei (WL; WK; WP) b) W globala exprima eficienta insumata a tuturor factorilor de productie implicate in obtinerea unui rezultat. Atat W partiala cat si globala se pot determina ca productivitati medii si marginale. Productivitatea medie exprima eficacitatea medie obtinuta prin utilizarea unui factor sau a tuturor factorilor.

Productivitatea marginala exprima variatia rezultatelor obtinute prin modificarea cu o unitate a unuia sau a mai multor factori.

COSTUL PRODUCTIEI
COSTUL PRODUCTIEI reprezinta totalitatea cheltuielilor facute pentru producerea, depozitarea si vanzarea bunurilor economice. Cheltuielile facute cu factorii de productie trebuie sa se regaseasca in pretul produsului pentru a putea fi astfel continuata activ. economica. Pentru ca firma sa aiba profit, pretul produsului este mai mare decat costul produsului. Fiecare factor de productie are un mod specific de a se consuma : a) Consumul de Kfix se exprima doar valoric, si se recupereaza prin amortizare. b) Consumul de Kcirc se exprima fizic si valoric. K circ in expresie fizica pentru realizarea unui produs se numeste consum specific sau consum tehnologic. c) Consumul factorului munca se exprima atat fizic cat si valoric. d) Consumul factorului pamant se exprima doar valoric. TIPURI DE COSTURI : In functie de legatura cu productia distingem : 1. COSTUL FIX (CF) nu depinde pe termen scurt de volumul productiei, este constant. Ex. : amortizarea; chiria; ratele si dobanzile anuale; salariile personalului adm. (indirecte) 2. COSTUL VARIABIL (CV) depinde de volumul productiei, evolueaza in acelasi sens cu aceasta, dar nu intotdeauna in acelasi ritm. Ex. : combustibil; materii prime si materiale ; salariile personalului adm. (directe) 3. COSTUL TOTAL (CT ) CT = CF + CV CT cost de fabricatie + cost de distributie CT = CM + CS + ( alte cheltuieli) CM cheltuieli materiale CS cheltuieli salariale

COSTURI MEDII (unitare sau pe produs) : 1. COST FIX MEDIU ( CFM)

2. COST VARIABIL MEDIU (CVM)

3. COST TOTAL MEDIU (CTM)

4. CONSUM SPECIFIC = COSTUL MARGINAL (Cmg) reprezinta variatia chestuielilor totale cand productia se modifica cu o unitate.

Cai de reducere a costurilor : - Reducerea chltuielilor administrative; - Reducerea stocurilor; - Negocierea unor preturi mai mici pentru factorii de productie; - Reducerea cheltuielilor salariale pe produs.

VENITURILE/ PROFITUL
Fiecarui posesor de factor de productie ii revine o forma de profit : 1. 2. 3. 4. SALARIUL revine posesorului factorului de munca PROFITUL revine posesorului factorului de capital; RENTA revine posesorului de pamant atras in circuitul economic; DOBANDA revine celui ce ofera un imprumut.

PROFIT (Pr) reprezinta excedentul incasarilor peste cheltuieli si este motivatia obiectiva a oricarui agent economic.

Pragul de rentabilitate (Pr = 0) - - - cand : PQ = CT ; P= CTM DIferenta intre incasari si cheltuieli se numeste PROFIT BRUT . Ceea ce ramane dupa platirea taxelor si impozitelor este PROFITUL NET . ( Pr net = Pr brut impozit ) Maximizarea profitului reprezinta criteriul essential de apreciere a eficientei firmei. Functiile profitului : 1. Stimuleaza initiative si acceptarea riscului; 2. Este o sursa de finantare directa si indirecta; 3. Incita la cresterea eficientei; 4. Ii motiveaza pe posesorii de capital; 5. Decide alocarea resurselor; 6. Asigura autofinantarea. RATA PROFITULUI (Rpr)se calculeaza ca raport procentual intre masa profitului(Pr) si capital, cost, sau cifra de afaceri (CA).

Profitul depinde de : - Nivelul pretului (direct proportional); - Nivelul costului (invers proportional); - Nivelul productiei (direct proportional); - Viteza de rotatie a capitalului (direct proportional); - Modul in care se imparte valoarea finala.

PROFITUL NORMAL este cel considerat sufficient pentru continuarea activitatii economice. SUPRAPROFITUL profitul de monopol, apare atunci cand agentii economici beneficiaza de conditii naturale, sau economice superioare celorlalti. Profitul se prezinta ca suma a doua componente : a) PROFIT LEGITIM (MERITAT) revine celui ce detine firma pentru contributia adusa la activitatea economica. b) PROFIT NELEGITIM (NEMERITAT) este suma insusita de posesorul de capital fara sa-si aduca contributia la activitatea economica; apare ca o sursa de imbogatire fara cauza.

SEMNIFICATIILE PIETEI
Este epicentrul vietii economice contemporane. Ca realitate piata se prezinta sub o serie de forme concrete : Supermagazine; Expozitii cu vanzare; Lanturi de magazine; Hale, targuri; BURSA DE MARFURI (tranzactioneaza bunuri fungibile in partizi(parti) mari). Rolul si semnificatiile pietei : Producerea determina consumul; Consumul se realizaza prin cheltuirea veniturilor; Se constituie modele de consuml; Se realizeaza cresterea eficientei economice care determina sporirea productiei; Se asigura reproducerea bunurilor consumate prin cumparare de noi factori de productie. Piata este o realitate complex ace presupune o sitenza de ipostaze : 1. Este spatial de intalnire a agentilor economici grupati in vanzatori si cumparatori (oferta- cerere) 2. Este spatial economiei in care se pozitioneaza toti agentii economici; 3. Este cadrul de formare al pretului la care se trazactioneaza marfurile. Pretul reprezinta evaluarea in bani a bunurilor economice. Cand pretul este mare, creste tentatia producatorului de a oferi bunul respectiv, in schimb scade tentatia de a achizitiona. Functiile pietei : 1. De informare cu privire la calitate cantitate pret; 2. De verificare si conformare a deciziilor; 3. De comunicare intre productie si consum; 4. De orientare a resurselor pe activitati economice. Variabilele pietei : Obiectivul tranzactiilor; CERERA; OFERTA; PRETUL; Concurenta.

CEREREA
CEREREA reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care cumparatorii sunt dispusi sa o achizitioneze la un moment dat la un anumit pret. Depinde de : Pret; Nivelul venitului; Preferintele consumatorului; Numarul de cumparatori. LEGEA CEREREII : Cand pretul scade, cantitatea ceruta creste. Cand pretul creste, cantitatea ceruta scade. Coeficientul de elasticitate al cererii : (Kec/p)

1. Bunuri cu cerere elastica : Kec/p >1 sau %Q > %P - bunuri de lux

2. Bunuri cu elasticitate unitara : Kec/p = 1 sau %Q = %P

3. Bunuri cu cerere inelastica :Kec/p < 1, %Q < %P caracterizeaza bunurile de stricta necesitate

Coeficientul de elasticitate al cererii la venit (Kec/v)

OFERTA
OFERTA reprezinta cantitatea dintr-un bun pe care producatorii sunt dispusi sa o vanda in decursul unei perioade la un anumit pret. Oferta nu se identifica cu productia totala pentru ca din ceea ce se produce , o parte esre perisabila, se stocheaza sau este destinata autoconsumului. Depinde de : Nivelul pretului ( direct proportional); Nivelul costului; Nivelul subventiilor; Nivelul taxelor si impozitelor; Numarul de producatori. LEGEA OFERTEI : Cand pretul creste, oferta creste. Cand pretul scade, oferta scade. Coeficientul de elasticitate al ofertei la pret : (Keo/p)

1. OFERTA ELASTICA : % Q > % P ; Keo/p >1

2. OFERTA INELASTICA : % Q < % P

3. OFERTA UNITARA : % Q = %P

PRETUL DE ECHILIBRU este pretul la care se realizeaza cel mai mare volum de tranzactii de pe piata .

Atunci cand pe piata se practica un pret mai mare decat oretul de echilibru, cererea va scadea, iar concurenta intre ofertanti se va accentua astfel, preturile vor scadea, iar ofertantii se vor retrage de pe piata. Apoi cererea va creste din nous i se tinde spre situatia initiala. Importanta pretului de echilibru : Interesele producatorilor si consumatorilor sunt mai bine satisfacute; Se maximizeaza riscul atat pentru producator cat si pentru consummator; La acest pret cererea si oferta tin sa se egaleze. Autoritatile pot intervenii asupra pretului atat direct ( fixand plafoane de pret) , cat si indirect ( poate actiona asupra cererii facand achizitii din acel bun ).

MECANISMUL CONCURENTIAL
Presupune acel tip de relatii intre agentii economici care actioneaza pe piata, astfel incat acestia sasi realizeze propriile interese fara a afecta libertatea de actiune a unora dintre ei . Premise ale concurentei : Pretul se formeaza liber pe baza raportului cerere-oferta; Purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi; Libertatea acestora este garantata si aparata de lege. Factori de care depinde amploarea concurentei : Nr. vanzatorilor si cumparatorilor; Gradul de diferentiere al ofertei si preferintele consumatorilor; Capacitatea societatii de a stimula initiative si creativitatea. Concurenta poate fi : Loiala (corecta); Neloiala ( nelegala). Piata cu concurenta PERFECTA reprezinta doar un model teoretic . Caracteristici : ATOMICITATEA CERERII SI OFERTEI ( multi cumparatori si vanzatori cu putere economica mica); OMOGENITATEA PEREFCTA a marfurilor; TRANSPARENTA PERFECTA; Intrarea si iesirea libera de pe piata ( producatorii intra pe piata cand P > CTM ); Perfecta mobilitate a factorilor de productie; Oferta se adapteaza spontan la schimbarile pietei. Piata cu concurenta IMPERFECTA : 1. Piata cu concurenta MONOPOLISTICA : Atomicitatea cererii; Atomicitatea ofertei; Produsele nu se caracterizeaza prin omogenitate perfecta; Concurenta se face prin produs; Cererea este bine satisfacuta. 2. Piata cu concurenta de OLIGOPOL : Atomicitatea cererii; Putini producatori cu putere economica mare , acestia tin cont unii de deciziile altora; Intre acestia se poate desfasura o concurenta violenta sau pot realiza intelegeri de tip trust. 3. Piata de MONOPOL : Atomicitatea cererii; Un singur producator cu putere economica mare, acesta impune pretul si calitatea pe piata; Cererea este slab satisfacuta; In tarile dezvoltate se practica politici anti-monopol.

4. Piata cu concurenta de OLIGOPSON : Putini cumparatori cu putere economica mare; Atomicitatea ofertei; 5. Piata de MONOPSON : Un singur comparator cu putere economica mare ; Atomicitatea ofertei. OBSERVATIE ! Monopol bilateral ( un comparator + un vanzator ); Oligopol bilateral ( cativa + cativa ); Monopol contrat ( un vanzator + cativa cumparatori ); Monopson contra ( un comparator + cativa vanzatori ).

FUNCTIILE CONCURENTEI : 1. Stimuleaza progresul general; 2. Salubrizeaza viata economica; 3. Conduce in mod natural la reducerea costurilor si diferentierea ofertei. 4. Ii avantajeaza pe intreprinzatori creative, abili, competenti.