Materie: Economie

Titlul: Cartelul si trustul

Nume: Fagaras Anca

Cartelul si trustul

Cand pe o piata activeaza un numar redus de producatori, ne aflam in

situatia de oligopol. Se va numi oligopol al cererii piata cu putini
cumparatori si oligopol bilateral cea cu putini producatori si putini
cumparatori.
Problema oligopolistului este foarte diferita de celelalte tipuri de
intreprinzatori. Pe pietele cu libera concurenta nici un participant nu poate
sa influenteze rezultatele altei companii pentru ca nu are suficienta forta de
a modifica preturile. In cazul monopolului nu exista concurenti care pot fi
deranjati. Dar la oligopol, concurentii pot deranja mult. Orice oligopolist
poate influenta beneficiile celorlalti concurenti. Eforturile de a-si
imbunatati propriile rezultate provoaca inexorabil deteriorarea rezultatelor
celorlalti.
La problemele intreprinzatorilor oligopolisti s-au gasit doua tipuri de
solutii: cu sau fara acordul partilor. Se numeste acord orice contract care
restrange lupta concurentiala intre companii. Forma maxima de intelegere,
cea care maximizeaza beneficiile oligopolistilor este cartelul, un acord
intre toti producatorii industriei, care pot avea urmatoarele forme:
- Concurenta fara preturi. Fiecare companie incearca sa
imbunatateasca calitatea, prezentarea sau orice alt factor, dar respectand
pretul stabilit de comun acord.
- Impartirea cotelor-parti sau a pietelor. Fiecarei intreprinderi i se
distribuie o zona unde poate sa vanda, i se fixeaza o productie maxima care
nu poate fi depasita.
In ambele cazuri situatia se transforma in monopol, beneficiile vor fi
maxime si se va produce pierderea de eficienta studiata in paragraful
anterior.
Dar a se pune de acord nu era atat de usor cum credea A. Smith. Daca
acordul consta in impartirea cotelor-parti, nici o intreprindere nu va fi
satisfacuta cu ceea ce i se atribuie, toate vor sa produca mai mult. Daca
ceea ce se incearca este fixarea unui pret comun, intreprinderile cele mai
eficiente, cele care dispun de tehnologie avansata ce le permite sa produca
la un cost mai mic, vor face presiuni pentru scaderea pretului, in timp ce
cele mai putin eficiente vor fi partizanele unui pret mare. Din cauza
dificultatii acestor negocieri, o data ce s-a ajuns la un acord va apare o
anumita rigiditate, va fi dificila schimbarea acordurilor pentru adaptare la
conditiile schimbatoare ale pieteti. O alta dificultate aditionala provine din
1.

Materie: Economie
Titlul: Cartelul si trustul
Nume: Fagaras Anca

faptul ca, legislatia multor tari interzice practicile acordurilor si in anumite

ocazii s-au putut demonstra si pedepsi anumite industrii pentru realizarea
de propuneri si presiuni de acest tip.
Cea mai buna alternativa la cartel, ce eludeaza toate aceste
inconveniente, este suprematia preturilor. Este o situatie foarte
frecventa in lumea afacerilor. Cand exista o piata lider, ce fixeaza pretul si
conditiile ofertei ce sunt acceptate de toti ceilalti fara necesitatea de a
negocia.

Cartelul reprezinta in materia dreptului concurentei ceea ce

reprezinta asocierea in vederea savarsirii de infractiuni in materia
dreptului penal. Cartelul poate fi definit ca o fapta interzisa de legea
concurentei savarsita cu vinovatie ce prezinta pericol social ce deriva din
natura obiectului anticoncurential sau din efectele produse pe piata in timp
ce asocierea in vederea savarsirii de infractiuni reprezinta o fapta
prevazuta de legea penala, savarita cu vinovatie ce prezinta un grad de
pericol social ridicat.
Mergand pe linia diferentierilor dintre acestea, trebuie subliniat ca in
cazul cartelului ne aflam in prezenta unei intelegeri intre agenti economici
concurenti situati de regula la acelasi nivel al productiei sau distributiei ce
are ca obiect fixarea preturilor direct indirect, mprirea teritorii, alocarea
clienilor.
Pe de alta parte, in cazul infraciunii de asociere in vederea savarsirii
de infractiuni, conform prevederilor actuale, suntem in prezenta unei
intelegeri intre persoane fizice, n scopul savarsirii uneia sau mai multor
infraciuni, rspunderea penala fiind personala. Rezulta astfel ca
diferenierea este data de natura subiectilor, de obiect, de efect si nu in
ultimul timp de cadrul legal de reglementare.
Sub aspectul asemanarilor trebuie subliniat faptul ca atat in cazul
cartelului cat si in cazul infractiunii, nu se pedepsesc persoanele implicate
care denun autoritilor fapta mai nainte de a fi fost descoperit.
Precizez faptul ca in cazul cartelului, autoritatea ce are competenta de a
acorda imunitate la amenda este Consiliului Concurentei. Putem afirma
astfel ca ceea ce in materia concurentei reprezenta politica de clementa,
adic o exonerare de rspundere contravenionala care nu nltura insa
rspunderea civila a celor implicai, in materie penala reprezint o cauza
2.

Materie: Economie
Titlul: Cartelul si trustul
Nume: Fagaras Anca

de nepedepsire. O alta asemnarea este data de posibilitatea de a retine

att in cazul cartelului cat si in cazul infraciunii circumstane agravante
cat si atenuante.
Trecnd peste aceasta paralela, precizam ca dreptul penal poate
deveni incident in materia dreptului concurentei, legislaia aplicabila in
materie calificand ca infractiune participarea cu intenie frauduloasa si n
mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau
realizarea cartelurilor insa si a celorlalte practici anticoncureniale care nu
sunt exceptate conform prevederilor legale, fapta ce se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend.
Aceasta rspundere penala are un caracter subsidiar, ea putnd opera
doar la sesizarea Consiliului Concurentei, singurul abilitat sa formuleze
plangere penala si doar in conditiile in care acesta a retinut prin decizia sa
existenta unei practici anticoncurentiale sub forma cartelului.
Pe langa aceasta forma de raspundere, poate fi antrenata si
raspunderea civila, persoanele prejudiciate ce justifica interese legitime
putand actiona in temeiul raspunderii civile in fata instantelor de judecata
in vederea recuperarii prejudiciilor suferite.
Trustul spre deosebire de cartel, reprezinta o concentrare de
capitaluri grupate sub aceeasi conducere. La sfarsitul secolului al XIX-lea,
forma de trust a fost utilizata in SUA ca mijloc de stabilire a monopolului in
anumite industrii, astfel incat termenul de trust a capatat, atat in SUA cat si
in alte parti, o semnificatie de ceva daunator, fiind asociat cu practicile
monopoliste ( ca in legile antitrust din SUA ).

Antitrust-ul cuprinde 2 reguli prohibitive stabilite n Tratatul de

constituire a Comunitii Europene:

Practicile restrictive sunt interzise (1) ;

Societile comerciale ce beneficiaz de o poziie dominant trebuie s nu abuzeze de

acest statut (2) .
Exemple: fixarea preurilor, limitarea sau controlarea produciei, a pieelor, a dezvoltrii
technologice sau a investiiei; partajarea pieelor sau a distribuitorilor; aplicarea de condiii diferite unor
tranzacii asemntoare. Comisia este responsabil pentru asigurarea aplicrii acestor reguli. Un Stat
Membru poate solicita o investigaie sau Comisia poate lansa una din proprie iniiativ. Dac descoper
nclcri ale politicii concureniale, Comisia propune msuri n vederea suprimrii acestora. Comisia
poate lua urmtoarele msuri:

Decizii individuale:
a.Iniierea unei proceduri de infraciune ;
b.Eliberarea unei atestri negative, ceea ce certific c nu s-a
nclcat nici o regul a politicii de concuren ;

3.

Materie: Economie
Titlul: Cartelul si trustul
Nume: Fagaras Anca

c.Acordarea unei exceptri.

Exceptare pe categorii: Ideea principal a acestei practici este

acordarea unei exceptri generale apriorice fa de anumite tipuri de
aciuni/practici, simplificnd astfel sarcina administrativ a Comisiei care
nu trebuie s rezolve n mod individual prea multe cazuri; de asemenea
faciliteaz ndeplinirea obligaiilor ce revin societilor comerciale. Comisia
a utilizat pe scar larg exceptrile pe categorii, pentru nelegerile
orizontale sau de cooperare (ntre societile comerciale aflate n
concuren n acelai sector), precum i pentru nelegerile verticale sau de
distribuie (ncheiate ntre ntreprinderi la nivele diferite ale aceluiai lan
de producie). O exceptare pe categorii notabil este cea cu privire la
vehiculele cu motor. Un Regulament al Comisiei adoptat n 2002
nltur importante constrngeri regulatorii n distribuie. Este valabil
pentru 8 ani i permite, ntre altele, mrcilor aflate n concuren n acelai
showroom, acces sporit la prile originale i concuren ntre vnztorii en
detail.
Alte tipuri de nelegere sunt considerate de Comisie la fel de
duntoare concurenei i ca atare sunt interzise fr excepie. Acestea
sunt de obicei prezentate ntr-o serie de liste negre publice i includ:

Dintre nelegerile orizontale

Fixarea de preuri
Participarea n mod concertat
Cote de producie ori distribuie
mprirea pieelor sau a surselor de distribuie

Dintre nelegerile verticale

Fixarea preului de revnzare
Clauza de protecie teritorial absolut
Un exemplu important n special a fost cazul Volkswagen (1998), n
care Comisia a amendat Volkswagen AG cu 103 milioane euro pentru
nelegeri al cror scop era prevenirea distribuitorilor Volkswagen din Italia
de a vinde maini la cumprtori care nu erau rezideni n Italia. Amenda a
fost ulterior redus de ctre Curtea European de Justiie la 90 de
milioane.
Bibliografie:
http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C9/14
/
http://www.info-legal.ro/index.php/articles/Cartelul__o_asociere_cu_scop_ilegal
http://www.eumed.net/ecorom/VIII.%20%20Pietele
%20neconcurentiale/3%20oligopolul.htm
4.

Materie: Economie
Titlul: Cartelul si trustul
Nume: Fagaras Anca

Economie politica- Constantin Enache, Constantin Mecu; Editura

Fundatiei Romania de Maine

5.