Oligopolul

Oligopolul este o formă imperfectă a pieței în care un număr mic de întreprinderi deține cea mai mare
parte a ofertei unui anumit bun, acesta fiind solicitat de numerosi consumatori. Numarul de vanzatori
este suficient de mic, iar puterea economica a fiecaruia dintre ei este destul de mare pentru ca actiunea
intreprinsa de fiecare firma, luata separat, sa aiba un impact semnificativ asupra conditiilor generale de
vanzare-cumparare de pe piata bunului respectiv.

Caracteristicile oligopolului

 Faptul că există un număr mic de vânzători. Acest lucru vă permite să setați prețul și cantitatea
vândută.
 Aveți un produs omogen printre toate. Adică produse similare între toate companiile, în așa fel
încât să nu conteze dacă sunt cumpărate de la una sau alta, deoarece este același produs.
Singurul lucru este că se va face într-un anumit fel.
 Au independență între companii, dar au acorduri între ele pentru a avea o relație de afaceri
bună. În acest caz, acordurile pot fi non-coluzive (astfel încât să nu concureze între ele și să
îndeplinească poziții strategice care nu dăunează altora), sau coluzive (atunci când există
acorduri privind prețurile, cantitatea și distribuția pieței în care operează).
 Există bariere la intrare. Fiind limitate la un număr mic, acele companii care vor să facă
același lucru sunt reținute de această „coaliție” pentru a împiedica „afacerea” să crească.
Aceste bariere sunt datorate cauzelor:
Economii de scară Acest lucru se datorează faptului că numărul companiilor care fac parte din acea
piață este limitat.
Reputatie. Este un factor foarte important pentru aceste companii, deoarece atunci când sunt puțini,
toate își păstrează o reputație foarte mare. Atunci când noile companii doresc să intre, acea reputație și
marca care au fost create pot afecta, pozitiv sau negativ, dar vor avea repercusiuni și de aceea mulți
preferă să nu riște să piardă ceea ce au câștigat deja.
Bariere legale. În ceea ce privește drepturile de autor, brevetele etc.
Bariere strategice. În cazul în care aceste companii au acorduri cu clienții și intră pe piață altele noi,
aceasta poate face ca aceste acorduri să ajungă să fie rupte sau să fie încheiate cu alte companii,
pierzându-și astfel o parte din forța lor ca oligopol.

TIPURI DE OLIGOPOL
Oligopol natural: Este oligopolul care apare atunci când puține companii pot concura pe piață, datorită
anumitor condiții naturale, cum ar fi profitarea economiei de scară sau a cererii cu care se confruntă.
Oligopol legal: Apare atunci când barierele de intrare sunt plasate prin protecții acordate de stat sau
guvern. Aceste bariere pot fi subvenții, subvenții, privilegii, concesii sau orice tip de ajutor pentru a
evita intrarea concurenților pe piață.
Oligopol diferențiat: Oligopolul diferențiat apare atunci când companiile care concurează în această
industrie produc produse diferențiate, care se comportă ca înlocuitori reciproc. Dar nu sunt înlocuitori
perfecti. Diferențierea s-ar putea datora investițiilor în publicitate, cercetare și dezvoltare, care permite
generarea de valoare suplimentară pentru utilizatorii acestor produse.
Oligopol concentrat: Apare atunci când acest mic grup de companii produc mărfuri identice sau
identice, acestea putând fi materii prime sau produse industriale. Pentru a ilustra aceste cazuri, putem
menționa produse precum ciment, ulei și oțel, printre altele. Dacă ne dăm seama că aceste produse
sunt dificil de diferențiat și au aproape aceleași caracteristici.

Cartelul sau coliziune: Este forma maxima de intelegere, cea care maximizeaza beneficiile
oligopolistilor, un acord intre toti producatorii industriei, care poate avea urmatoarele forme:

1. Concurenta fara preturi. Fiecare companie incearca sa imbunatateasca calitatea, prezentarea

sau orice alt factor, dar respectand pretul stabilit de comun acord.
2. Impartirea cotelor-parti sau a pietelor. Fiecarei intreprinderi i se distribuie o zona unde poate
sa vanda, i se fixeaza o productie maxima care nu poate fi depasita.

Cea mai buna alternativa la cartel, ce eludeaza toate aceste inconveniente, este suprematia preturilor.
Este o situatie foarte frecventa in lumea afacerilor. Cand exista o piata lider, ce fixeaza pretul si
conditiile ofertei ce sunt acceptate de toti ceilalti fara necesitatea de a negocia. Exista trei tipuri de
companii care se pot inscrie:

 Intreprinderea dominanta, adica cea cu cea mai mare marime, cea mai mare cota de
participare ce se diferentiaza de toate celelalte. Aceasta va fi si cea care va dispune de cele
mai multe informatii, cea care cunoscand conditiile cererii la scara mare va putea estima
pretul cel mai stabil si avantajos.
 Cea care beneficiaza de costuri mai mici pentru a dispune de tehnologia cea mai avansata.
Acest caz rezulta a fi mai stabil daca compania ce fixeaza pretul ar fi una ce practica costuri
mari, pretul ar rezulta si el a fi prea mare si ar fi mai probabil ca situatia sa denatureze spre un
razboi al preturilor.
 Cea care se bucura de prestigiu si respect social. Este frecvent faptul ca un oligopolist, prin
varsta sau formatiunea sa, sa fie considerat de concurentii sai expert si capabil de a
diagnostica conditiile schimbatoare ale cererii, iar acestia ii vor accepta deciziile.

In orice caz, aceste acorduri sunt intotdeauna instabile si fragile pentru ca daca vreunul dintre membrii
ii tradeaza pe ceilalti, poate obtine mari beneficii.

EXEMPLE
Industria tehnologica: Sectorul tehnologiilor informatice ne arată cel mai bun exemplu de oligopol. Să
listăm software-ul de operare al computerului și vom afla cele două nume proeminente Apple și
Windows. Acești doi jucători au gestionat majoritatea cotei de piață mult timp. Există încă un jucător
în acest oligopol numit Linux Open Source. Dar, în afară de acești trei, nu există aproape niciun
jucător în acest sector, deoarece aceștia dețin aproape 100% din cota de piață globală. 
Industria automobilelor: Sectorul auto din Statele Unite arată un exemplu unic pentru oligopol.
Treimea Ford, Chrysler și GM a intrat în centrul atenției datorită excelenței tehnologice. Au oferit
provocări dure și competiție pentru jucătorii importanți din întreaga lume. Au dominat inteligent
întregul spațiu de pe piețele locale din SUA. Acestea sunt denumite Trei Mari în sectorul auto din
SUA, ceea ce arată că dețin o poziție unică acolo. 
Industria farmaceutica: Sectorul farmaceutic este dominat la nivel global de unii jucători cheie. Ei nu
sunt doar liderii în inovația în materie de noi medicamente, ci și producătorii de prețuri pentru
medicamente. Primele trei companii la care ne putem referi în exemplul nostru sunt Novartis, Merck și
Pfizer. Amenințarea noilor intrați în acest sector este motivul destul de limitat al cheltuielilor enorme
care trebuie suportate pentru dezvoltarea unui nou medicament.