5.concurenta Imperfecta

Capitolul 5
CONCURENŢA IMPERFECTÃ
În fapt, tipurile de pieţe întâlnite în realitate se situează undeva între cele

două extreme teoretice, adică între concurenţa perfectă şi monopol. Spre
deosebire de cazul ideal al concurenţei perfecte (caz în care producătorul are de
satisfăcut o cerere constantă, reprezentată grafic sub forma unei drepte
orizontale), în realitate, cererea cu care sunt confruntate firmele ia forma unei
drepte descrescătoare cantitate în funcţie de preţ. Aceasta înseamnă că
producătorii (vânzătorii) sunt conştienţi că, dacă vor creşte preţul, vor avea de
suportat o diminuare a cantităţilor vândute (spre deosebire de cazul concurenţei
perfecte când, într-o astfel de situaţie, ei şi-ar pierde toţi clienţii pe care îi
aveau). Concurenţa imperfectă este termenul generic utilizat pentru a desemna
toate tipurile de piaţă, altele decât concurenţa perfectă. Şi totuşi, gradul de
concurenţă diferă de la piaţă la piaţă; de aceea, nu există o singură teorie, un
singur model care să explice toate cazurile de concurenţă imperfectă. În acest
capitol, ne vom ocupa cu cele trei mari tipuri de concurenţă imperfectă:
concurenţa monopolistică, oligopolul şi monopolul. Trebuie menţionat că unii
autori grupează sub această denumire generică numai primele două structuri
(concurenţa monopolistică şi oligopolul), considerând că monopolul este – ca şi
concurenţa perfectă – doar o situaţie teoretică şi care nu se regăseşte în realitate.
NOŢIUNI TEORETICE
 Concurenţa monopolistică – acel tip de piaţă în cadrul căreia numeroase

firme vând produse similare, dar nu identice.
 Oligopolul – acel tip de piaţă pe care acţionează doar câţiva

producători/vânzători care oferă bunuri similare sau identice.
 Monopolul – acel tip de piaţă când un anumit produs, care nu are substituenţi,
este vândut doar de o singură firmă.
 Monopolul natural – acel tip de piaţă în care avantajele producţiei de serie
mare îi permit unei singure firme să satisfacă întreaga cerere a pieţei la un cost
mediu mai mic decât dacă pe piaţa respectivă ar exista mai multe firme.
 Profit de monopol – profit economic, persistent pe termen lung.

116 Microeconomie - Macroeconomie
 Teorema excedentului de capacitate – pe o piaţă cu concurenţă

monopolistică, firmele vor produce la mai puţin decât capacitatea lor (costul
mediu minim).
 Cartel – înţelegere între firme concurente, având drept scop creşterea

preţurilor şi restricţionarea producţiei; aceste firme îşi coordonează deciziile şi
acţionează adesea ca un monopol.
 Pieţe contestabile – acele pieţe pe care intrarea sau ieşirea unor firme se
realizează în mod liber, fără existenţa unor bariere semnificative.
 Bariere la intrare – obstacole care împiedică potenţialii rivali să pătrundă în

ramura respectivă.
 Teoria liderului de preţ – explică situaţia existentă pe o piaţă oligopolistă,

atunci când creşterea sau diminuarea preţului de către o firmă dominantă,
cunoscută ca lider de preţ, este urmată de toate celelalte firme de pe piaţa
respectivă.
 Echilibrul Nash – situaţia în care agenţi economici, care interacţionează unii

cu alţii, îşi aleg cea mai bună strategie de urmat, ţinând cont de strategiile
alese de ceilalţi.
 Teoria jocurilor – analiza modului de comportament în situaţii strategice.
 Situaţie strategică – situaţia când cineva, care vrea să acţioneze într-un

anumit mod, trebuie să ia în considerare felul cum alţii ar putea răspunde la
acţiunea respectivă.
 Dilema prizonierului – un tip specific de joc - între doi infractori aflaţi în

închisoare - ce pune în evidenţă motivele pentru care este puţin probabil ca o
cooperare, o înţelegere (de exemplu, între doi agenţi economici) să dureze,
chiar şi atunci când ar fi mutual avantajoasă.
 Strategia dominantă – cea mai bună strategie pe care o poate alege un
jucător, indiferent de strategiile alese de către ceilalţi.
 Discriminarea prin preţ – există trei forme de discriminare: de gradul întâi

(discriminarea perfectă), atunci când firmele practică în cazul fiecărui
consumator preţul maxim pe care acesta este pregătit să-l plătească, de gradul
doi, atunci când aceiaşi consumatori plătesc preţuri diferite pentru diferite
Capitolul 5 117
unităţi ale aceluiaşi produs (în funcţie de cantitatea cumpărată) şi, respectiv,
de gradul trei (pieţe multiple), cea mai întâlnită, atunci când firmele practică
preţuri diferite la diferite grupuri de consumatori.
ÎNTREBĂRI
1. Explicaţi de ce – în cazul în care costul marginal este mai mare decât zero
– un monopol va produce într-un punct în care cererea este elastică.
2. Din lista de mai jos, alegeţi acele caracteristici care deosebesc o piaţă cu
concurenţă monopolistică de una cu concurenţă perfectă:
a) nu există bariere la intrarea altor firme în ramura respectivă;

b) firmele realizează produse diferenţiate;
c) există numeroşi vânzători ai aceluiaşi produs, fiecare dintre ei deţinând
o cotă de piaţă redusă;
d) o curbă a cererii descrescătoare, ceea ce semnifică faptul că
producătorii au o oarecare influenţă asupra preţului de vânzare;
e) publicitatea joacă un rol cheie în impunerea produsului în atenţia
consumatorilor.
3. Fie cererea fracturată din figura de mai jos:

Preţ B
Cantitate
Explicaţi de ce un oligopol nu va dori să-şi modifice preţul de vânzare
(presupunând că cererea şi, respectiv, costurile sale nu se modifică).
4. În cazul în care un grup de producători ar forma un cartel, care ar fi

cantitatea şi preţul pe care ar încerca aceştia să le stabilească?
5. Comparaţi cantitatea şi preţul practicate pe o piaţă de tip oligopol cu cele

din cazul monopolului.
6. Comparaţi cantitatea şi preţul practicate pe o piaţă de tip oligopol cu cele
din cazul concurenţei perfecte.
7. Explicaţi în ce constă fiecare dintre cele trei principale modele care

încearcă să explice comportamentul firmelor pe o piaţă de tip oligopol:
modelul Cournot, modelul Bertrand şi modelul cererii fracturate.
8. De ce teoria jocurilor este utilă pentru a înţelege pieţele pe care operează

doar câteva firme, dar nu şi pieţele pe care funcţionează multe firme?
9. a) În ce condiţii o firmă va practica discriminarea prin preţ?

b) În acest caz, preţul va fi mai mare sau mai mic pe pieţele unde elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este relativ mare? Justificaţi răspunsul.
10. În figura de mai jos este prezentată situaţia unei firme ce face parte dintr-
un cartel. Presupunând că P este preţul fixat de cartel, iar Q este cota alocată
firmei respective, să se explice de ce firma va avea tendinţa de a nu respecta
înţelegerea în cauză.
Costul marginal
11. Determină discriminarea prin preţ o reducere a bunăstării consumatorilor?
COMPLETAŢI
12. În mod obişnuit, tipurile de pieţe sunt clasificate în patru categorii. În

funcţie de gradul lor de concurenţialitate, acestea sunt:
a) ……………..
b) ……………..
c) ……………..
d) concurenţa perfectă.
Capitolul 5 119
13. Cărora dintre tipurile de pieţe de mai sus li se aplică următoarele
caracteristici (pot fi mai multe tipuri de piaţă, în fiecare caz)?
a) Firmele au de satisfăcut o curbă a cererii descrescătoare.

…………………………………………………………...
b) Firme noi pot intra în mod liber în ramura respectivă.
…………………………………………………………...
c) Firmele realizează un produs omogen.
…………………………………………………………...
d) Firmele nu pot influenţa preţul de vânzare.
…………………………………………………………...
14. Un monopolist poate vinde 12 bucăţi dintr-un produs la preţul de 8 u.m./

buc., 11 bucăţi la preţul de 9 u.m/ buc, 10 bucăţi la preţul de 10 u.m./buc.
Venitul marginal începând cu cea de-a 11-a bucată este egal
cu ........................... Venitul marginal al celei de-a 12 -a bucăţi este egal
cu ..................
15. Ameninţarea unei potenţiale concurenţe acţionează deseori ca ...............

asupra practicilor unui monopolist.
16. Curba cererii unui monopolist este aceeaşi cu ................ ramurii.
17. Atunci când curba cererii pieţei intersectează curba costului mediu al unei
firme în zona în care aceasta este descrescătoare, atunci ramura respectivă
este un …………………
18. Pentru un monopolist, venitul marginal este ................. decât preţul.
19. În cazul monopolului, nu există întotdeauna o relaţie ................. între preţ

şi cantitatea de producţie.
20. Pe termen lung, un monopol ............. va avea pierderi, dar poate

realiza ............
21. În cazul în care curba cererii pentru un produs se deplasează spre dreapta,
monopolistul ........... preţul.
22. Preţul va fi ................... în cazul monopolului, în comparaţie cu cazul

concurenţei perfecte.
23. Producţia va fi ................ în cazul monopolului, în comparaţie cu cazul
24. Costul mediu va fi ........... în cazul monopolului, în comparaţie cu cazul

25. Atunci când diferenţele de preţ nu sunt reflectarea unor diferenţe de cost,
un monopol practică …………………
26. Există trei importante modele care încearcă să explice comportamentul

firmelor pe o piaţă de tip oligopol. Acestea sunt: …………………,
………………… şi …………………
27. În cazul modelului cererii fracturate, cererea este ........……….. deasupra

fracturii şi .......………….. dedesubt.
28. În cazul concurenţei monopolistice, preţul este ......…………… în

comparaţie cu situaţia unui monopol.
29. În cazul concurenţei monopolistice, preţul este ......………….. în

comparaţie cu o piaţă perfect concurenţială.
30. În cazul oligopolului, fiecare firmă este conştientă că acţiunile ei determină

.........……….. în politicile concurenţilor.
31. Pe o piaţă de tip oligopol, firma care iniţiază modificările de preţ se

numeşte …………………
32. Firmele care îşi stabilesc în comun preţurile şi cantităţile pe care le vor
produce fiecare sunt membre ale unui …………………
33. ………………… este un joc ce permite a înţelege de ce cartelurile au mari

probleme în a aplica efectiv înţelegerile pe care firmele componente le-au
convenit.
34. Firmele care presupun că rivalii lor îşi vor păstra cantitatea de producţie
neschimbată se angajează într-o concurenţă de tip …………………
35. Firmele care presupun că rivalii lor îşi vor păstra preţul de vânzare
neschimbat se angajează într-o concurenţă de tip …………………
Capitolul 5 121
36. Completaţi matricea rezultatelor de mai jos, pentru a obţine o strategie
dominantă:
Firma 2
Strategia A Strategia B
Strategia A
Firma 1
Strategia B
37. Completaţi matricea rezultatelor de mai jos, pentru a obţine un echilibru

Nash:
Firma 2
Strategia A Strategia B
Firma 1 Strategia A
Strategia B
38. Pe o piaţă contestabilă, intrarea este absolut ..............………
ADEVĂRAT/FALS
39. Curba cererii pentru produsul unei firme aflate pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică este descrescătoare.
Adevărat/Fals
40. Când curba cererii este descrescătoare, venitul marginal este mai mic decât
preţul.
Adevărat/Fals
41. Concurenţa monopolistică se aseamănă cu concurenţa perfectă prin aceea

că barierele la intrarea unor noi firme într-o anumită ramură sunt fie slabe, fie
lipsesc cu desăvârşire.
Adevărat/Fals
42. Concurenţa monopolistică este, de regulă, tipul de piaţă cel mai întâlnit în
comerţul cu amănuntul.
Adevărat/Fals
43. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, la echilibru, venitul marginal este
egal cu preţul.
Adevărat/Fals
44. Gradul de concurenţă la care are de făcut faţă o firmă influenţează poziţia
curbei venitului său marginal faţă de cea a venitului său mediu.
Adevărat/Fals
45. Datorită puterii sale de piaţă, un monopol poate să decidă, simultan, atât
asupra preţului pe care îl va practica, cât şi asupra nivelului de producţie.
Adevărat/Fals
46. În cazul monopolului, preţul este mai mare decât costul marginal.
Adevărat/Fals
47. Un monopol este mai interesat în a-şi face publicitate decât o firmă aflată
pe o piaţă cu concurenţă perfectă.
Adevărat/Fals
48. În cazul concurenţei monopolistice, preţul este mai mare decât costul
marginal.
Adevărat/Fals
49. Pe o piaţă de tip monopol se produce mai mult, dar se practică şi preţuri
mai mari, în comparaţie cu piaţa cu concurenţă perfectă.
Adevărat/Fals
50. Un monopol poate să apară doar pe pieţele unde se manifestă economii de

scară.
Adevărat/Fals
51. Un monopol îşi încetează activitatea atunci când preţul este mai mic decât
costul mediu variabil.
Adevărat/Fals
52. Venitul marginal este egal cu zero, atunci când elasticitatea cererii este 1.
Adevărat/Fals
53. Venitul total nu este maxim atunci când elasticitatea cererii este 1.
Adevărat/Fals
Capitolul 5 123
54. În cazul oligopolului, firmele pot produce bunuri standardizate sau
diferenţiate.
Adevărat/Fals
55. Fie o piaţă de tip oligopol pe care acţionează firmele A, B şi C. Dacă A va

reduce preţul de vânzare, încasările sale vor creşte nesemnificativ, deoarece şi
celelalte două firme vor proceda la fel.
Adevărat/Fals
56. Pe o piaţă de tip oligopol, preţul de echilibru este egal cu costul marginal.
Adevărat/Fals
57. Pe o piaţă de tip oligopol, este posibil ca o modificare a costurilor unitare

să nu aibă nici un efect asupra preţului şi producţiei de echilibru.
Adevărat/Fals
58. Pe o piaţă de tip oligopol, firmele vor apela în mod substanţial la

publicitate.
Adevărat/Fals
59. Un cartel este un grup de firme care se concurează prin preţ.

Adevărat/Fals
60. Atunci când formează un cartel, de regulă, firmele vor încerca să împiedice
concurenţa prin preţ, dar vor permite concurenţa din alte puncte de vedere.
Adevărat/Fals
61. Legislaţia antitrust interzice firmelor să fixeze împreună preţurile de

vânzare.
Adevărat/Fals
62. Dacă ar fi legale, înţelegerile dintre firmele care sunt concurenţi direcţi
(referitoare, de exemplu, la fixarea preţurilor, împărţirea pieţelor etc.) le-ar
permite acestora să obţină profituri mai mari decât în cazul în care s-ar
concura prea viguros.
Adevărat/Fals
63. Un lider de preţ i-ar putea ajuta pe participanţii la un cartel să se

acomodeze mai repede şi mai uşor la condiţiile schimbătoare ale pieţei.
Adevărat/Fals
64. În cazul unei firme aflate pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, curbele
cererii şi, respectiv, a costului pe termen scurt sunt următoarele:
Preţ (u.m.) Cantitate cerută Producţie Cost total

8 1 1 5
7 2 2 7
6 3 3 9
4 4 4 11
3 5 5 20
În ipoteza maximizării profitului, această firmă va alege un nivel de producţie

egal cu 5.
Adevărat/Fals
65. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, echilibrul pe termen lung este atins

atunci când profitul economic este egal cu zero.
Adevărat/Fals
66. Intrarea şi ieşirea pe/de pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este liberă

(similar cazului concurenţei perfecte).
Adevărat/Fals
67. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, libertatea de intrare şi de ieşire va

face ca firmele să obţină profit economic zero, atât pe termen scurt, cât şi pe
termen lung.
Adevărat/Fals
68. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, venitul marginal este egal cu

costul marginal, dar doar pe termen scurt, nu şi pe termen lung.
Adevărat/Fals
69. O firmă care are drept obiectiv maximizarea vânzărilor va practica un preţ
mai mare, în comparaţie cu o altă firmă care urmăreşte maximizarea
profitului.
Adevărat/Fals
70. În condiţiile în care pe o anumită piaţă există bariere la intrare,

producătorii de pe piaţa respectivă pot continua să obţină profit economic.
Adevărat/Fals
Capitolul 5 125
71. Respectarea unor înţelegeri între firme, pe o piaţă de tip oligopol, este greu
de realizat.
Adevărat/Fals
72. Cartelurile sunt forme de înţelegeri legale, acceptate în întreaga lume.

Adevărat/Fals
73. Anumite practici restrictive, cum ar fi impunerea preţului de revânzare şi

acordarea de exclusivităţi teritoriale îi ajută pe oligopolişti să restrângă
concurenţa şi să obţină profituri mai mari.
Adevărat/Fals
74. În modelul Cournot, firmele aleg cantitatea pe care o vor produce,

presupunând că rivalii vor alege şi ei aceeaşi cantitate.
Adevărat/Fals
75. În modelul Bertrand, firmele îşi aleg preţul, presupunând că rivalii îşi vor
menţine preţurile lor constante.
Adevărat/Fals
76. În modelul firmei dominante, aceasta permite firmelor mici să vândă tot ce
doresc la preţul pe care ea îl impune.
Adevărat/Fals
77. Scopul principal al publicităţii este de a mări elasticitatea curbei cererii

unui produs.
Adevărat/Fals
TESTE - GRILĂ
78. Monopolurile se pot dezvolta datorită:
a) deţinerii unor patente de invenţii;

b) controlului asupra ofertei de resurse primare;
c) obţinerii unei francize;
d) tuturor cauzelor de mai sus.
79. Care dintre următoarele este un monopol natural?

a) Regia autonomă a huilei Petroşani;
b) European Drinks;
c) Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (O.P.E.C.);
d) Regia Generală de Apă Bucureşti.
80. O firmă aflată în poziţie de monopol va produce mai mult, atunci când:
a) venitul marginal este mai mare decât costul marginal;

b) costul marginal este mai mare decât venitul marginal;
c) costul marginal este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal este negativ;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus.
81. Să presupunem că o firmă aflată în poziţie de monopol are costul marginal

constant, iar curba cererii este liniar descrescătoare. Să mai presupunem că se
introduce o taxă calculată pe unitate de produs realizată. Presupunând că
monopolul respectiv urmăreşte criteriul maximizării profitului, atunci el va
majora preţul de vânzare cu o:
a) sumă mai mică decât taxa;

b) sumă egală cu taxa;
c) sumă mai mare decât taxa;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
82. În cazul monopolului:
a) există un singur vânzător al unui produs, iar produsul respectiv nu are

substituienţi;
b) există un singur vânzător al unui produs, iar produsul respectiv are
substituienţi;
c) există câţiva vânzători, iar produsul nu are substituienţi;
d) firmele pot intra sau ieşi din ramura respectivă fără probleme.
83. Curba cererii cu care este confruntat monopolul are o pantă:
a) pozitivă;
b) negativă;
c) zero;
d) oricare dintre răspunsurile de mai sus.
Capitolul 5 127
84. Dacă pentru a vinde mai mult, o firmă trebuie să reducă preţul la toate
unităţile de produs vândute, atunci curba cererii pentru produsul firmei
respective are o pantă:
a) pozitivă;
b) negativă;
c) zero;
85. În cazul monopolului:
a) venitul marginal > preţul;

b) venitul marginal = preţul;
c) venitul marginal < preţul;
d) oricare dintre cele de mai sus.
86. Dacă un monopol produce în punctul în care venitul marginal = costul

marginal = 300000, atunci preţul pe care îl practică monopolul este:
a) mai mare de 300000;

b) egal cu 300000;
c) mai mic de 300000;
d) nu se poate face nici o apreciere cu privire la preţ.
87. Pe o piaţă de tip monopol, preţul va fi cu atât mai mare decât costul
marginal cu cât:
a) curba cererii va fi mai elastică;

b) curba cererii va fi mai inelastică;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
88. Poziţia de echilibru în cazul unui monopol este atunci când:
a) venitul marginal = costul mediu;

b) venitul marginal = costul marginal;
c) venitul marginal > costul marginal;
d) venitul marginal < costul marginal.
89. O dată ce un monopol şi-a determinat cantitatea de producţie care îi

maximizează profitul, preţul pe care el îl va practica este dat de:
a) curba venitului mediu;

b) curba venitului marginal;
c) curba costului mediu;
d) curba costului marginal.
90. Profitul economic pentru monopolul din figura de mai jos este dat de
suprafaţa:
a) ABFDC;
b) ABCD;
c) AGDC;
d) AODC.
Cost marginal
A B
91. În cazul în care monopolul de mai E sus este reglementat
Costul mediu de către stat prin
metoda gestiunii la echilibru (preţul
O este impus la nivelul costului mediu),
profitul economic este: F Cererea
C
D G Venit
a) ABCD; marginal
b) AGDC;
c) maxim;
d) zero.
92. O creştere a costului mediu al unui monopol va determina:
a) o creştere a preţului, dar numai dacă va creşte şi costul marginal;

b) o creştere a preţului cu aceeaşi sumă, monopolul reuşind astfel să
transfere întreaga povară asupra consumatorilor;
c) o creştere a preţului, dar numai dacă cererea este inelastică;
d) o creştere a preţului, dar numai dacă cererea este elastică.
93. O creştere a costurilor fixe ale unui monopol va determina:

Capitolul 5 129
a) o creştere a preţului, dar numai dacă va creşte şi costul marginal;

b) o creştere a preţului cu aceeaşi sumă, monopolul reuşind astfel să
transfere întreaga povară asupra consumatorilor;
c) o creştere a preţului, dar numai dacă cererea este inelastică;
d) nu va avea nici o influenţă asupra preţului şi cantităţii produse.
94. Pe termen lung, monopolul:
a) poate suferi pierderi;

b) va produce la pragul său de rentabilitate, deoarece intrarea unor noi
firme în ramura respectivă va face să dispară profiturile, ca efect al
concurenţei;
c) va obţine profituri stabile, deoarece intrarea în ramura respectivă este
blocată.
95. În comparaţie cu cazul concurenţei perfecte, monopolul:
a) produce mai mult;

b) produce mai puţin;
c) practică acelaşi preţ;
d) practică un preţ mai mic.
96. În cazul în care costul marginal este mai mare decât zero, un monopol va
produce într-un punct în care elasticitatea cererii este:
a) supraunitară;
b) subunitară;
c) egală cu 1.
97. Prin politici de reglementare a monopolurilor, autorităţile pot elimina

profiturile acestora, fixându-le un preţ de vânzare egal cu:
a) costul mediu variabil;

b) costul mediu;
c) costul mediu fix;
d) costul marginal.
98. Legislaţia antitrust din România este pusă în practică prin:

a) Legea protecţiei consumatorului.
b) Legea concurenţei.
c) Legea concurenţei neloiale.
d) Legea drepturilor de autor.
99. Pe o piaţă cu concurenţă imperfectă, panta curbei cererii firmei depinde de:
a) numărul de firme din ramura respectivă;

b) gradul de diferenţiere a produsului firmei de produsele celorlalte
firme;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
100. Dintre cele patru tipuri de pieţe de mai jos, care dintre ele reprezintă
situaţia când, într-o ramură, există numeroşi producători ce realizează
produse diferenţiate?
a) oligopol;
b) concurenţă perfectă;
c) concurenţă monopolistică;
d) monopol.
101. Diferenţierea produselor înseamnă:
a) diferite caracteristici ale produselor realizate de firme diferite;

b) diferenţe în ceea ce priveşte localizarea firmelor;
c) diferenţe generate de publicitatea efectuată pentru anumite produse;
d) informaţii imperfecte despre preţ şi disponibilitatea produselor;
e) toate răspunsurile de mai sus.
102. Atunci când o firmă de pe o piaţă cu produse diferenţiate majorează preţul:
a) va obţine profituri mai mari;

b) îşi va pierde toţi clienţii;
c) va obţine profituri mai mici;
d) va pierde o parte din clienţi, dar nu pe toţi.
103. Diferenţierea produselor se poate realiza şi prin:
a) publicitate;
b) marcă;
Capitolul 5 131
c) mod de ambalare;
d) toate răspunsurile de mai sus.
104. Firmele apelează la publicitate deoarece doresc:
a) o scădere a elasticităţii cererii pentru produsul respectiv;

b) o creştere a elasticităţii cererii;
c) o creştere a costurilor medii;
d) o creştere a costurilor fixe medii.
105. Sunt numeroase dovezi care arată că:
a) pe pieţele unde publicitatea este interzisă, preţurile sunt mai mari;

b) publicitatea nu are nici un impact asupra cererii;
c) publicitatea determină scăderea costurilor totale;
d) publicitatea determină întotdeauna o creştere a profiturilor.
106. Care dintre următoarele constituie o asemănare între piaţa cu concurenţă

monopolistică şi monopol?
a) curba cererii pentru produsul respectiv este descrescătoare;

b) bariere înalte la intrarea în ramura respectivă;
c) produs omogen;
d) profituri economice pe termen lung.
107. Care dintre următoarele constituie principala deosebire dintre piaţa cu

concurenţă monopolistică şi monopol?
a) monopolul realizează profit economic şi pe termen lung;

b) în cazul monopolului, preţul este mai mare decât costul marginal;
c) în cazul monopolului, preţul este mai mare decât venitul marginal;
d) monopolul are putere de piaţă, ceea ce nu este cazul pentru o firmă
aflată pe o piaţă cu concurenţă monopolistică.
108. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, barierele la intrare sunt:
a) inexistente;
b) foarte mari;
c) suficient de mici pentru a permite intrarea altor firme şi ieşirea unora
dintre cele existente;
109. Care dintre următoarele nu reprezintă o barieră la intrarea într-o anumită

ramură:
a) deţinerea unui brevet de invenţie care conferă drepturi exclusive de

producţie;
b) existenţa unor costuri nerecuperabile mari, ce trebuie efectuate înainte
de a începe producţia;
c) reglementări legislative care impun obţinerea unei licenţe de producţie
foarte scumpe;
110. În figura de mai jos este prezentată o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică. Firma respectivă:
a) se găseşte în punctul de echilibru pe termen scurt (realizează profit

maxim);
b) se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung (profitul economic
este zero);
c) lucrează în pierdere;
Preţ
Costul marginal
Costul mediu
111. Spre deosebire de o piaţă cu concurenţă perfectă, o firmă aflată pe o piaţă

cu concurenţă monopolistică: Cererea
Venitul marginal
a) obţine profit economic pe termen scurt; Cantitate
b) are profit economic zero pe termen lung;
c) produce în punctul în care venitul marginal = costul marginal;
Capitolul 5 133
d) produce într-un punct în care preţul > costul marginal.
112. Unul dintre avantajele pe care îl prezintă o piaţă cu concurenţă

monopolistică în comparaţie cu o piaţă cu concurenţă perfectă este acela
că:
a) preţul de vânzare este mai mic;

b) cantitatea produsă este mai mare;
c) consumatorii au mai multe alternative la dispoziţie;
113. În figura de mai jos este prezentată o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică. Firma respectivă:
a) lucrează în pierdere;
b) obţine profit economic pe termen scurt;
c) este în punctul de echilibru pe termen lung;
d) trebuie să majoreze cantitatea de producţie.
Preţ
Costul marginal
Costul mediu
114. Care dintre următoarele condiţii trebuie îndeplinite pentru ca o firmă aflată
Cererea
pe o piaţă cu concurenţă monopolistică să se găsească în echilibru pe
termen lung? Venitul marginal
Cantitate
a) venit marginal = cost marginal şi preţ = cost mediu (dar nu în minimul
costului mediu);
b) venit marginal = cost marginal şi preţ = minimul costului mediu;
c) venit marginal = cost marginal şi preţ > cost mediu;
d) preţ > venit marginal şi preţ > cost mediu.
115. Care dintre următoarele face ca profitul economic să devină zero pe termen
lung, în cazul unei firme aflate pe o piaţă cu concurenţă monopolistică?
a) numărul mare de firme care acţionează pe piaţa respectivă;

b) faptul că produsele sunt diferenţiate;
c) faptul că cererea este descrescătoare;
d) posibilitatea de a intra şi ieşi relativ uşor de pe piaţa respectivă.
116. Fie următoarele date referitoare la o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă

monopolistică: preţ = 15000, cost marginal = 8000, venit marginal = 8000,
cost mediu variabil = 12000. Firma respectivă:
a) trebuie să-şi înceteze activitatea;

b) îşi maximizează profitul;
c) este în echilibru pe termen lung;
d) trebuie să majoreze nivelul de producţie.
117. O firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă monopolistică şi în echilibru pe

termen lung:
a) are capacitate de producţie excedentară;

b) produce în punctul de minim al curbei costului mediu pe termen lung;
c) realizează profit economic;
d) are preţul egal cu venitul marginal.
118. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, firmele vor produce:
a) în punctul de minim al curbei costului mediu;

b) la dreapta punctului de minim al curbei costului mediu;
c) la stânga punctului de minim al curbei costului mediu;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
119. În comparaţie cu concurenţa perfectă, în cazul concurenţei monopolistice:
a) preţurile şi cantitatea de producţie realizată sunt mai mari;

b) preţurile şi cantitatea de producţie realizată sunt mai mici;
c) producţia este mai mare, iar preţurile sunt mai mici;
d) producţia este mai mică, iar preţurile sunt mai mari.
Capitolul 5 135
120. Care dintre următoarele firme acţionează probabil pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică?
a) un restaurant;
b) o firmă de distribuţie a apei într-un oraş;
c) un producător agricol;
d) o firmă producătoare de calculatoare personale.
121. Care dintre următoarele nu caracterizează o ramură cu concurenţă

monopolistică?
a) profituri pozitive pe termen scurt;

b) profituri zero pe termen lung;
c) curbă a cererii descrescătoare;
d) preţul egal cu costul marginal.
122. Concurenţa monopolistică se deosebeşte de oligopol prin aceea că:
a) firmele nu sunt preocupate de reacţiile concurenţilor lor;

b) curba cererii este descrescătoare;
c) preţul este situat deasupra costului marginal;
123. Dintre următoarele, care este caracteristica ce se potriveşte oligopolului?
a) firme numeroase;
b) firme mici;
c) câteva firme;
d) firme mijlocii.
124. Preţurile practicate de o firmă aflată pe o piaţă de tip oligopol:
a) sunt mai mici decât cele ale unui monopol;

b) sunt mai mari decât cele ale unui monopol;
c) sunt egale cu cele ale unui monopol;
d) sunt mai mici decât cele ale unei firme de pe o piaţă cu concurenţă
perfectă.
125. Pe o piaţă de tip oligopol, liderul de preţ:
a) stabileşte preţul maxim ce va fi practicat în ramura respectivă;

b) stabileşte preţul pentru ramura respectivă, iar celelalte firme îl
urmează în acţiunile lor;
c) împiedică intrarea altor firme, prin ameninţarea că va micşora preţul
de vânzare;
d) stabileşte preţul minim ce va fi practicat în ramura respectivă.
126. În cazul modelului cererii fracturate, dacă oligopolul A va creşte preţul de

vânzare, oligopolul B:
a) va proceda la fel;
b) va menţine acelaşi preţ ca şi mai înainte;
c) va reduce preţul.
127. În cazul modelului cererii fracturate, cererea corespunzătoare unei creşteri

a preţului:
a) va fi mai elastică decât cea corespunzătoare unei scăderi a preţului;

b) va fi mai puţin elastică decât cea corespunzătoare unei scăderi a
preţului;
c) va avea o pantă pozitivă;
d) va fi orizontală.
128. Echilibrul Nash:
a) este un model teoretic, ce nu se întâlneşte în practică;

b) poate fi întâlnit în toate situaţiile în care este implicată teoria jocurilor;
c) există atunci când firmele îşi aleg propria lor strategie, dată fiind
strategia aleasă de celelalte firme;
d) nu se realizează niciodată.
129. Echilibrul Nash se realizează cel mai probabil atunci când firmele:
a) au costuri nerecuperabile mari;

b) concurează între ele prin preţ;
c) concurează pentru obţinerea unor contracte pe termen lung de mari
dimensiuni;
d) sunt numeroase.
130. Teoria jocurilor este utilă în analizarea pieţelor de tip:
a) concurenţă perfectă;
Capitolul 5 137
b) concurenţă monopolistică;
c) monopol;
d) oligopol.
131. Cea mai mare stabilitate a preţurilor se întâlneşte, probabil, în condiţiile:
a) concurenţei perfecte;
b) oligopolului;
c) concurenţei monopolistice;
d) monopolului.
132. Echilibrul pe termen lung al unei firme de pe o piaţă de tip oligopol este
cel mai bine descris de relaţia:
a) preţ = cost marginal;

b) preţ > cost marginal;
c) preţ < cost marginal;
d) preţ = venit marginal.
133. Pentru ca o înţelegere de tip cartel să dea rezultate este necesar ca:
a) firmele participante să nu îşi fure una alteia salariaţii;

b) firmele să îşi diminueze producţia, în scopul creşterii preţurilor;
c) firmele să nu se spioneze una pe cealaltă;
d) firmele să-şi majoreze capacitatea de producţie.
134. Care dintre următoarele face ca realizarea unei înţelegeri între firme să fie
mai dificil de realizat?
a) un număr mare de firme;

b) legislaţia antitrust;
c) existenţa unor produse diferenţiate;
135. Un grad înalt de concentrare a unei ramuri:
a) este de dorit, deoarece conduce la o concurenţă sporită în ramura

respectivă;
b) este de dorit, deoarece permite firmelor din ramura respectivă să-şi
coordoneze mai bine activităţile, în beneficiul consumatorului;
c) nu este de dorit, deoarece conduce la o restrângere a concurenţei şi la o
alocare ineficientă a resurselor;
d) nu poate fi judecată a fi sau nu de dorit pe baza argumentelor de mai
sus.
136. Discriminarea prin preţ înseamnă:
a) a vinde la un preţ situat sub costurile de producţie;

b) a vinde la un preţ situat deasupra costurilor de producţie;
c) a vinde la preţuri diferite unor consumatori diferiţi;
d) a vinde la acelaşi preţ tuturor clienţilor.
137. Pentru a putea fi practicată, discriminarea prin preţ are nevoie de:
a) curbe descrescătoare ale cererii;

b) elasticităţi diferite ale cererii pe pieţe diferite;
c) posibilitatea de a împiedica arbitrajul (cei care cumpără mai ieftin să
nu poată să revândă consumatorilor cărora li se practică un preţ mai
scump);
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.
138. În cazul discriminării prin preţ, preţul mai mic este practicat acolo unde
cererea este:
a) mai inelastică;
b) mai elastică;
c) orizontală;
d) mai mare.
139. În figura de mai jos, suprafaţa OABQ reprezintă totalul veniturilor realizate
de o firmă. Firma respectivă:
a) a practicat discriminarea prin preţ de gradul I;

b) a practicat discriminarea prin preţ de gradul II;
c) a practicat discriminarea prin preţ de gradul III;
d) a vândut pe o piaţă cu concurenţă perfectă.
Capitolul 5 139
P B
Cererea
O Q
PROBLEME
140. Fie un monopol a cărui curbă a cererii este prezentată în tabelul de mai jos:
Preţ Cantitate (tone)

500 20000
450 40000
400 80000
350 180000
300 260000
Costul marginal este de 310, iar costurile fixe de 5 milioane.
a) Să se calculeze venitul şi venitul marginal.

b) Care este nivelul de producţie şi la ce preţ va vinde monopolul
respectiv?
c) Care este profitul pe care îl va obţine?
d) Costurile fixe scad la 3 milioane. Cum va afecta acest lucru nivelul de
producţie, preţul şi profitul monopolului respectiv?
e) Reprezentaţi grafic.
141. Tabelul de mai jos prezintă cheltuielile şi încasările realizate de un

monopol:
Cant Venit Venit Venit Cost Cost Cost
itate mediu total marginal mediu total marginal
(mii) (mii) (mii) (mii) (mii) (mii)
1 100 … … 110 … …
2 95 … … 90 … …
3 90 … … 80 … …
4 85 … … 75 … …
5 80 … … 74 … …
6 75 … … 76 … …
7 70 … … 81 … …
a) Care este nivelul de producţie care va duce la obţinerea profitului

maxim?
b) Calculaţi profitul maxim.
142. Una dintre formele de discriminare prin preţ o constituie dumpingul. O

firmă poate recurge la acest procedeu atunci când concurenţa pe piaţa
externă este mai acerbă decât cea de pe piaţa internă. În acest caz firma
respectivă poate practica preţuri diferite pe cele două pieţe. În tabelul de
mai jos sunt prezentate cererea internă şi, respectiv, cererea externă, pentru
produsul unei firme al cărei cost marginal este 55 şi ale cărei costuri fixe
sunt 1000000:
Piaţa internă Piaţa externă

Preţ Cantitate Preţ Cantitate
100 10000 100 10000
95 12500 95 15000
90 15000 90 20000
85 17500 85 25000
80 20000 80 30000
75 22500 75 35000
70 25000 70 40000
Determinaţi punctul de maximizare a profitului pe fiecare din cele două

pieţe şi calculaţi profitul total al firmei.
143. Să presupunem că o firmă are costul marginal zero, în cazul în care

producţia este mai mică sau egală cu 50 bucăţi pe zi.
Capitolul 5 141
a) Dacă nivelul producţiei este de 20 bucăţi pe zi, costul mediu total este
mai mare decât costul mediu fix?
b) Dacă firma respectivă se află pe o piaţă cu concurenţă perfectă, ea va
produce mai puţin de 50 de bucăţi pe zi? Justificaţi răspunsul.
c) Dacă firma acţionează pe o piaţă de tip monopol, ea va produce mai
puţin de 50 bucăţi pe zi? Explicaţi.
144. Curba ofertei pe termen lung pentru un anumit bun este o dreaptă
orizontală, la preţul de 3 u.m. pe bucată. Curba cererii pentru acest bun
este:
C = 50 – 2P,
unde C = cererea (milioane bucăţi/an)
P = preţul pe bucată
a) Care este producţia de echilibru în cazul acestui bun?

b) În ipoteza că guvernul impune o taxă de 1 unitate monetară asupra
fiecărei unităţi din produsul respectiv, să se calculeze producţia de
echilibru.
145. O firmă aflată în poziţie de monopol vinde pe două pieţe complet separate.
Curba cererii pe prima piaţă este:
P1 = 200 - 10 Q1,
unde: P1 = preţul produsului;
Q1 = cantitatea vândută pe prima piaţă.
Pe cea de a doua piaţă:

P2 = 100 - 5 Q2,
unde: P2 = preţul produsului;
Q2 = cantitatea vândută pe a doua piaţă.
Curba costului marginal:
Cm = 10 Q,
unde: Q = cantitatea produsă de firmă.
a) Câte unităţi de produs va vinde firma pe prima piaţă?
b) Care va fi preţul de vânzare pe prima piaţă?
c) Câte unităţi de produs va vinde firma pe a doua piaţă?
d) Care va fi preţul de vânzare pe a doua piaţă?
146. O firmă a obţinut dreptul exclusiv de a vinde un anumit produs la meciurile
disputate pe un stadion. Suma plătită pentru concesiune este de 200 unităţi
monetare (u.m.) pe meci. Costul variabil de producere şi marketing pentru
fiecare unitate de produs este de 10 u.m. Cererea pentru produsul respectiv
este următoarea:
Preţ pe bucată (u.m.) Nr. bucăţi vândute pe meci (mii)

20 10
25 9
30 8
35 7
40 6
45 5
50 4
a) Care este preţul pe care ar trebui să-l practice firma respectivă?

b) Care este suma maximă de bani pe care firma ar putea să o plătească
pentru concesionarea unui singur meci?
147. Un monopol prezintă următoarele funcţii ale costului total şi curbei cererii:
Preţ (u.m.) Producţie Cost total (u.m.)

8 5 20
7 6 21
6 7 22
5 8 23
4 9 24
3 10 30
Ce nivel de preţ va practica acest monopol?
148. În cazul unui monopol se cunosc următoarele funcţii ale venitului mediu
(VM) şi costului mediu (CM):
VM = 1200 – 4Q
CM = 400/Q + 300 – 4Q + 3Q2
Capitolul 5 143
Să se determine:
a) ecuaţia curbei cererii;

b) ecuaţia venitului total;
c) ecuaţia venitului marginal;
d) ecuaţia costului total;
e) costul fix total;
f) ecuaţia costului marginal;
g) nivelul de producţie la care profitul este maxim;
h) preţul la acest nivel de producţie;
i) costul mediu la acest nivel de producţie;
j) profitul mediu la acest nivel de producţie;
k) profitul total la acest nivel de producţie.
149. Firmele X şi Y acţionează pe o piaţă de tip duopol, concurându-se în

scopul de a obţine o cotă cât mai mare din piaţa respectivă. Pentru
realizarea acestui scop, firma X are la dispoziţie trei metode diferite de a-şi
face publicitate (P1, P2 si P3), în vreme ce firma Y ia în considerare patru
metode de ambalare (A1, A2, A3 si A4). Să presupunem că, în cazul firmei
X, cota de piaţă (în procente) pe care ea ar obţine-o din practicarea
fiecăreia din cele trei alternative ar fi cea prezentată în tabelul de mai jos:
Alternativele firmei Y
A1 A2 A3 A4
Alternativele P1 48 93 16 22
firmei P2 30 3 7 99
X P3 60 37 6 33
Care sunt cele mai bune alegeri pe care le pot face firmele X şi Y?
150. Fie un cartel compus din 100 de firme care realizează acelaşi produs.
Tabelul de mai jos prezintă cererea pieţei şi, respectiv, oferta unei firme,
din produsul respectiv:
Cererea pieţei Oferta firmei

Preţ Cantitate Preţ Cantitate
100 5000 100 800
90 10000 90 700
80 15000 80 600
70 20000 70 500
60 25000 60 400
50 30000 50 300
40 35000 40 200
a) Care este punctul în care cartelul în întregul său realizează un profit

maxim? Cât va trebui să producă fiecare firmă pentru a menţine preţul
respectiv?
b) Puneţi în evidenţă stimulentul pe care îl au firmele de a nu respecta
nivelul alocat de producţie.
c) Care sunt preţul şi cantitatea de echilibru în cazul în care toate firmele
componente trişează şi, în acest fel, piaţa devine competitivă?
151. Să luăm în considerare relaţiile comerciale dintre România şi Ungaria. Să

presupunem că, în cazul fiecărei ţări, câştigurile pe care le-ar obţine de pe
urma unor diferite politici comerciale ar fi cele prezentate în matricea de
mai jos:
Decizia României
Taxe vamale scăzute Taxe vamale ridicate
 România câştigă 25  România câştigă 30
Taxe vamale mil. $ mil. $
scăzute  Ungaria câştigă 25  Ungaria câştigă 10
Decizia mil. $ mil. $
Ungariei  România câştigă 10  România câştigă 20
Taxe vamale mil. $ mil. $
ridicate  Ungaria câştigă 30  Ungaria câştigă 20
mil. $ mil. $
a) Care este strategia dominantă în cazul României? Dar în cazul

Ungariei? Explicaţi.
b) În 1997, România a aderat la acordul CEFTA, în virtutea căruia
România şi Ungaria au convenit să reducă simultan barierele din calea
comerţului lor reciproc. Este justificată o astfel de abordare a politicii
comerciale, din perspectiva rezultatelor anticipate în matricea de mai
sus?
Capitolul 5 145
152. Pentru o întreprindere, venitul marginal rezultat din cheltuirea unei unităţi
monetare suplimentare pentru reclamă este reprezentat mai jos:
Venit
marginal
50 100 Reclamă (u.m.)
Cât ar trebui să cheltuie firma respectivă pentru publicitate, ţinând cont că

elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2, indiferent de suma cheltuită pentru
reclamă?
153. În problema de mai sus, să presupunem că are loc o deplasare spre stânga a
curbei.
a) Ce anume ar putea cauza o astfel de deplasare a curbei?

b) Ce efect ar avea o astfel de deplasare a curbei asupra sumei cheltuite de
firmă pentru reclamă?
154. O piaţă de tip oligopol este alcătuită din câteva firme, dintre care una este
dominantă şi acţionează ca un lider de preţ. Cererea pieţei este QP = 800 –
2P, iar oferta celorlalte firme mai mici este Q f = P + 200. Preţul actual al
pieţei este P = 140, iar costul marginal al firmei dominante este Cm = 130.
Analizaţi ce se va întâmpla pe această piaţă. Ce decizii va lua firma
dominantă? Celelalte firme vor fi mulţumite cu aceste decizii?
155. Producătorii din trei ţări diferite au format un cartel, în scopul de a vinde
pe piaţa mondială un produs care nu mai este realizat de nici o altă ţară. De
comun acord, ei au stabilit ca preţul de vânzare să fie 200. Costurile
marginale ale fiecăreia dintre cele trei ţări sunt:
CmA = 100 + 2Q;

CmB = 50 + Q;
CmC = 40 + 4Q.
Care va fi cota de producţie alocată fiecăreia dintre cele trei ţări, în aşa fel
încât profitul obţinut să fie maxim?
156. Pe termen scurt, o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă monopolistică are

un venit marginal egal cu 4 u.m. Venitul total este egal cu 21 u.m., iar
curba venitului marginal este 10 - 2Q. Costul total mediu are valoarea
minimă. Presupunând că firma urmăreşte maximizarea profitului, calculaţi:
a) preţul practicat de firmă;

b) producţia realizată;
c) costul total;
d) costul mediu al firmei;
e) costul marginal al firmei.
157. O firmă aflată în poziţie de monopol are următoarea curbă a cererii

(venitului mediu):
P = 100 – 0,01Q,
unde Q este cantitatea, iar P – preţul. Funcţia costului este dată de C = 50Q +
30000. Să presupunem că firma respectivă urmăreşte criteriul maximizării
profitului.
a) Să se calculeze nivelul producţiei, preţul şi profitul total.

b) Guvernul decide să impună o taxă de 10 unităţi monetare pe fiecare
produs. Să se calculeze nivelul de producţie, preţul şi profitul total, în
noua situaţie.
158. Fie un monopol care produce cu un cost mediu (şi marginal) constant: CM =
Cm = 5. Curba cererii pentru produsul firmei este dată de ecuaţia: Q = 53 – P.
a) În cazul în care firma urmăreşte maximizarea profitului, să se calculeze

preţul, cantitatea de echilibru şi profitul său.
b) Să presupunem că, pe piaţa respectivă, apare încă o firmă. Să notăm cu
Q1 cantitatea primei firme şi cu Q2 cantitatea celei de a doua. Cererea
pieţei va fi dată acum de ecuaţia: Q1 + Q2 = 53 – P. În ipoteza că cea
de a doua firmă are aceleaşi costuri ca şi prima, să se scrie profitul
fiecăreia din ele ca funcţie de Q1 şi Q2.
c) Similar modelului Cournot, să presupunem acum că fiecare firmă îşi
stabileşte nivelul de producţie care-i maximizează profitul plecând de la
Capitolul 5 147
ipoteza că nivelul de producţie al concurentului său este fix. Să se
determine “funcţiile de reacţie” ale fiecăreia dintre firme (adică, ecuaţia
cantităţii uneia dintre firme în funcţie de cantitatea celeilalte).
d) Să se calculeze echilibrul Cournot (adică, valorile lui Q1 şi Q2 pentru
care fiecare dintre firme obţine cel mai bun rezultat, dat fiind nivelul de
producţie al celeilalte). Care este preţul rezultat şi care sunt profiturile
fiecăreia)?
159. Două firme produc un bun identic. Ele îşi aleg simultan nivelurile de
producţie Q1 şi Q2, şi au de satisfăcut o cerere a pieţei de forma P = 30 –
Q, unde Q = Q1 + Q2. Până de curând ambele firme au avut costul
marginal egal cu zero. Unele noi reglementări, decise de guvern, au
determinat ca, în cazul firmei 2, costul marginal să devină egal cu 15
unităţi monetare. Costul marginal al firmei 1 a rămas zero. Să se
demonstreze că, în noua situaţie, preţul pieţei va atinge acelaşi nivel ca în
cazul în care pe piaţa respectivă ar fi un monopol.
DEZBATERE
160. ROMTELECOM a apelat masiv, în cursul anilor 1999 şi 2000, la

publicitate prin presa centrală şi posturi de televiziune. Care este efectul
publicităţii practicate de un monopol asupra preţului şi asupra bunăstării
consumatorului?
161. Oferă teoria pieţelor contestabile unele indicii referitoare la faptul dacă
monopolurile trebuie sau nu reglementate de către stat?
162. Se ştie că pe o piaţă cu concurenţă monopolistică există un excedent de

capacitate. Este acesta un motiv valabil pentru ca statul să intervină şi, prin
măsuri de reglementare a pieţei, să reducă numărul de firme existente în
ramură? Va conduce acest lucru la un câştig pentru societate în ansamblul
său?
163. Există numeroase opinii care susţin că publicitatea determină o creştere a

costurilor, o diminuare a concurenţei şi, în consecinţă, o majorare a
preţurilor. Sunt ele corecte?
164. În afară de maximizarea profitului, firmele pot să urmărească şi alte

obiective, cum ar fi maximizarea vânzărilor, obţinerea unei cote de piaţă
cât mai mari (creşterea firmei) etc. Este oare posibil ca o firmă să reuşească
să-şi maximizeze două obiective simultan?
165. Comentaţi următorul fragment de articol:
„DE CE FUZIUNILE NU DAU REZULTATE. Ele sunt ca un fel de a doua

căsnicie, adică un triumf al speranţei în faţa experienţei. Mai multe studii recente
au arătat că fuziunile dintre marile corporaţii au rate de eşec chiar mai mari decât
cele ale căsătoriilor dintre starurile de la Hollywood. Una dintre aceste analize,
efectuată de firma de consultanţă KPMG, a ajuns la concluzia că peste jumătate
dintre fuziuni au determinat o scădere a valorii de piaţă a acţiunilor, iar încă o
treime nu a avut nici un efect sesizabil. Şi cu toate acestea, în ultimii doi ani,
companiile au sărit una în patul celeilalte într-un ritm fără precedent până în
prezent. În 1999, valoarea totală a fuziunilor şi achiziţiilor efectuate la nivel
mondial a crescut cu peste o treime, pentru a atinge o sumă cu puţin peste 3,4
trilioane dolari. În Europa, zona cea mai activă din acest punct de vedere, ea s-a
dublat, ajungând la 1,2 trilioane dolari. […] Multe dintre fuziunile analizate au
avut un caracter defensiv, determinate fiind de ameninţările care pluteau asupra
firmelor implicate. Uneori, ameninţarea a constat în modificarea dimensiunii şi a
naturii pieţei: spre exemplu, McDonnell Douglas a fuzionat cu Boeing, deoarece
principalul său client, Pentagonul, tocmai îşi reducea cheltuielile la jumătate.
Alteori, cauza a constat în fenomenul actual de globalizare a pieţelor, cu
consecinţa sa de creştere a dimensiunilor firmelor: Chrysler a fuzionat cu
Daimler-Benz, deoarece, chiar dacă era numărul trei mondial în producţia de
automobile, totuşi era prea mic pentru a putea prospera de unul singur. În fine,
ameninţarea a mai venit şi din partea unui concurent extrem de agresiv:
Bayerische Vereinsbank a dorit să fuzioneze cu un rival de-al său din Bavaria,
Hypobank, deoarece managerii săi s-au temut să nu fie devoraţi de către Deutsche
Bank. Când o companie fuzionează cu o alta, ea îşi aduce şi problemele proprii în
noul mariaj. În momentele când se curtează reciproc, partenerii observă mai
degrabă oportunităţile şi mai puţin pericolele ce îi pândesc. […] Sunt necesare de
aceea atât o viziune clară înainte de ‹‹căsătorie››, cât şi o strategie la fel de clară
după aceasta. După cum toată lumea ştie, o fuziune determină de regulă o
reducere a locurilor de muncă. Imediat ce anunţul viitoarei uniri a avut loc, cei
mai capabili dintre angajaţi vor încerca să-şi găsească alte locuri de muncă,
plecarea lor putând determina şi o reducere a valorii de piaţă a acţiunilor“ (The
Economist, 22 iulie 2000).

5.concurenta Imperfecta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5.concurenta Imperfecta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 5

În fapt, tipurile de pieţe întâlnite în realitate se situează undeva între cele

 Concurenţa monopolistică – acel tip de piaţă în cadrul căreia numeroase

 Oligopolul – acel tip de piaţă pe care acţionează doar câţiva

 Profit de monopol – profit economic, persistent pe termen lung.

 Teorema excedentului de capacitate – pe o piaţă cu concurenţă

 Cartel – înţelegere între firme concurente, având drept scop creşterea

 Bariere la intrare – obstacole care împiedică potenţialii rivali să pătrundă în

 Teoria liderului de preţ – explică situaţia existentă pe o piaţă oligopolistă,

 Echilibrul Nash – situaţia în care agenţi economici, care interacţionează unii

 Teoria jocurilor – analiza modului de comportament în situaţii strategice.

 Situaţie strategică – situaţia când cineva, care vrea să acţioneze într-un

 Dilema prizonierului – un tip specific de joc - între doi infractori aflaţi în

 Discriminarea prin preţ – există trei forme de discriminare: de gradul întâi

a) nu există bariere la intrarea altor firme în ramura respectivă;

3. Fie cererea fracturată din figura de mai jos:

4. În cazul în care un grup de producători ar forma un cartel, care ar fi

5. Comparaţi cantitatea şi preţul practicate pe o piaţă de tip oligopol cu cele

7. Explicaţi în ce constă fiecare dintre cele trei principale modele care

8. De ce teoria jocurilor este utilă pentru a înţelege pieţele pe care operează

9. a) În ce condiţii o firmă va practica discriminarea prin preţ?

11. Determină discriminarea prin preţ o reducere a bunăstării consumatorilor?

12. În mod obişnuit, tipurile de pieţe sunt clasificate în patru categorii. În

a) Firmele au de satisfăcut o curbă a cererii descrescătoare.

14. Un monopolist poate vinde 12 bucăţi dintr-un produs la preţul de 8 u.m./

15. Ameninţarea unei potenţiale concurenţe acţionează deseori ca ...............

16. Curba cererii unui monopolist este aceeaşi cu ................ ramurii.

18. Pentru un monopolist, venitul marginal este ................. decât preţul.

19. În cazul monopolului, nu există întotdeauna o relaţie ................. între preţ

20. Pe termen lung, un monopol ............. va avea pierderi, dar poate

22. Preţul va fi ................... în cazul monopolului, în comparaţie cu cazul

24. Costul mediu va fi ........... în cazul monopolului, în comparaţie cu cazul

26. Există trei importante modele care încearcă să explice comportamentul

27. În cazul modelului cererii fracturate, cererea este ........……….. deasupra

28. În cazul concurenţei monopolistice, preţul este ......…………… în

29. În cazul concurenţei monopolistice, preţul este ......………….. în

30. În cazul oligopolului, fiecare firmă este conştientă că acţiunile ei determină

31. Pe o piaţă de tip oligopol, firma care iniţiază modificările de preţ se

33. ………………… este un joc ce permite a înţelege de ce cartelurile au mari

37. Completaţi matricea rezultatelor de mai jos, pentru a obţine un echilibru

38. Pe o piaţă contestabilă, intrarea este absolut ..............………

41. Concurenţa monopolistică se aseamănă cu concurenţa perfectă prin aceea

50. Un monopol poate să apară doar pe pieţele unde se manifestă economii de

55. Fie o piaţă de tip oligopol pe care acţionează firmele A, B şi C. Dacă A va

57. Pe o piaţă de tip oligopol, este posibil ca o modificare a costurilor unitare

58. Pe o piaţă de tip oligopol, firmele vor apela în mod substanţial la

59. Un cartel este un grup de firme care se concurează prin preţ.

61. Legislaţia antitrust interzice firmelor să fixeze împreună preţurile de

63. Un lider de preţ i-ar putea ajuta pe participanţii la un cartel să se

Preţ (u.m.) Cantitate cerută Producţie Cost total

În ipoteza maximizării profitului, această firmă va alege un nivel de producţie

65. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, echilibrul pe termen lung este atins

66. Intrarea şi ieşirea pe/de pe o piaţă cu concurenţă monopolistică este liberă

67. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, libertatea de intrare şi de ieşire va

68. Pe o piaţă cu concurenţă monopolistică, venitul marginal este egal cu

70. În condiţiile în care pe o anumită piaţă există bariere la intrare,

72. Cartelurile sunt forme de înţelegeri legale, acceptate în întreaga lume.

73. Anumite practici restrictive, cum ar fi impunerea preţului de revânzare şi

74. În modelul Cournot, firmele aleg cantitatea pe care o vor produce,

77. Scopul principal al publicităţii este de a mări elasticitatea curbei cererii

78. Monopolurile se pot dezvolta datorită:

a) deţinerii unor patente de invenţii;

79. Care dintre următoarele este un monopol natural?