Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.

2018
Anul I IMA, FAIMA

MATERIALE
INDUSTRIALE

STICLE

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 1
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

STICLE – fasonare tuburi

► 1925

STICLE – fasonare tuburi

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 2
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

STICLE – fasonare tuburi

LIANȚI ANORGANICI

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 3
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

LIANȚI
Primele materiale de construcție  babilonienii și
asirienii  cărămizi arse și grinzi cimentate cu bitum
Egiptenii  mortar = nisip + liant
Secolul 3  grecii și egiptenii  amestec de nisip și
var stins
Romanii  amestec de nisip, var stins și pamânturi
vulcanice

LIANȚI
Romanii  var cu adaosuri hidraulice (rezistența la
umiditate și mediu acvatic)

Vitruvius Pollio Marco (70-15 IC)  „De arhitectură” =

10 cărți:
prima descriere a materialelor de construcție romane;
sfaturi privind utilizarea a amestecurilor de nisip și liant;
detalii despre conductele de teracotă (nu de plumb!);
Legea lui Arhimede

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 4
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

LIANȚI
Primele construcții din beton – inclusiv armat cu
bare de bronz

LIANȚI – CIMENTURI MODERNE

 1792 – John Smeaton  var
hidraulic (calcar cu o proporție mare
de impurități argiloase) denumit
impropriu „ciment roman”

 1824 – Joseph Aspdin (Aspden) 

Brevet „Portland cement”
 1843 – William Aspdin a descoperit
importanța procesului de clincherizare
(topirea parțială a amestecului)

 1845 – Isaac Charles Johnson a pus

la punct tehnologia de obținere a
cimentului portland modern

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 5
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

LIANȚI
Lianţii  sisteme disperse eterogene solid-
lichid;
 între componenţi apar interacţii
fizico-chimice→ o masă lucrabilă,
care în timp, se transformă
într-un corp întărit, rezistent;
 pot lega unitar şi coeziv materiale
granulare (ex. pietre naturale dar
şi elementele prelucrate -
cărămizi, blocuri ceramice şi
înlocuitori) → conglomerate
artificiale (beton, mortar).

LIANȚI
• Liant
• Mortar

3 părţi nisip

1 parte ciment

3/4 părţi apă

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 6
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

LIANȚI
• Liant
Aer
• Mortar Apa Ciment
6%
• Beton 16% portland
11%

Agregat fin
(nisip)
26%
Agregat
grosier
41%

LIANȚI
Lianți  masă lucrabilă  corp întărit,
rezistent  implică două etape: priza şi
întărirea:
- priza reprezintă transformarea dintr-o
masă plastică într-o masă rigidă dar
friabilă;
- întărirea marchează momentul când
masa solidă începe să capete rezistenţe
mecanice.

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 7
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

LIANȚI ANORGANICI
Clasificare

Condiţiide Condiţii de
Compoziţie
întărire ardere

Neclin-
Aerieni Unitari
cherizati

Hidraulici Clincherizaţi Micşti

Compozit

IPSOSURI
Ghips / Gips
Semihidrat /
Ipsos
CaSO42H2O

70-170°C
CaSO40.5H2O + 1.5H2O
170-300°C
CaSO4 (III) + 0.5H2O

300-700°C
CaSO4 (II)

1200°C
CaSO4 (I)
Anhidrit

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 8
Materiale Industriale – Cursul 4, 22.10.2018
Anul I IMA, FAIMA

IPSOSURI – obținere
Pe baza de semihidrat: CaSO40.5H2O
Lianti de
ipsos
Pe baza de anhidrit: CaSO4 (III)

Obtinere:
- Materia primă – rocă de ghips CaSO42H2O
- Deshidratare ghips:
70-170°C: CaSO42H2O (s)CaSO40.5H2O (s)+1.5 H2O(g)
170-300°C: CaSO40.5H2O (s) CaSO4 (III) (s) + 0.5 H2O(g)

IPSOSURI – obținere

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 9