Capitolul 2

CEREREA ŞI OFERTA

În acest capitol vom examina modul de funcţionare a sistemului economic

bazat pe mecanismele pieţei libere. Prin piaţă se înţelege întâlnirea
cumpărătorilor (cei care cer) cu vânzătorii (cei care oferă). Interacţiunea dintre
cerere şi ofertă va determina preţul de piaţă, adică acel nivel de preţ la care
cererea şi oferta sunt egale. Acest fapt oferă răspunsuri la întrebările ce, cum şi
pentru cine: ce se produce, cum se produce şi cum vor fi distribuite veniturile.
Vom examina, de asemenea, şi măsura în care cererea şi oferta răspund la
modificările intervenite în factorii lor de influenţă, în special preţuri; este vorba
aici despre noţiunea de elasticitate. Se va accentua asupra faptului că o
modificare a preţului unui produs nu determină deplasarea curbei cererii sau a
ofertei, ci doar o deplasare de-a lungul curbei respective.

NOŢIUNI TEORETICE

 Piaţă – un grup de vânzători şi cumpărători ai unui anumit produs sau

serviciu.

 Piaţă concurenţială – o piaţă pe care sunt atât de mulţi vânzători şi

cumpărători, încât nici unul dintre ei nu poate influenţa preţul produsului
respectiv.

 Cantitatea cerută – cantitatea dintr-un produs pe care cumpărătorii vor şi pot

să o cumpere.

 Legea cererii – cantitatea cerută dintr-un produs scade pe măsură ce preţul

acestuia creşte (în ipoteza că alţi factori rămân nemodificaţi).

 Curba cererii – reprezentarea grafică a modificării cantităţii cerute în funcţie

de modificările preţului.

 Efect de substituţie – efectul pe care îl are o modificare a preţului asupra

cererii pentru un bun sau serviciu, în ipoteza că venitul consumatorilor rămâne
constant; efectul de substituţie este întotdeauna negativ, adică atunci când
preţul creşte, cantitatea cerută scade şi invers.
36 Microeconomie - Macroeconomie
 Efect de venit – o modificare a preţului unui produs va determina o creştere
(scădere) a venitului real al consumatorului; în consecinţă, consumatorul va
cumpăra mai mult (mai puţin) din toate produsele, inclusiv din cel al cărui
preţ s-a modificat.

 Produs normal – acel produs în cazul căruia o creştere a veniturilor

determină o creştere a cantităţii cerute (alţi factori rămânând nemodificaţi).

 Produs inferior - acel produs în cazul căruia o creştere a veniturilor

determină o scădere a cantităţii cerute (alţi factori rămânând nemodificaţi).

 Produs de tip Giffen – un produs inferior, în cazul căruia efectul de venit

este mai puternic decât cel de substituţie, astfel încât curba cererii este o curbã
crescătoare.

 Produse substituibile – acele produse în cazul cărora o creştere a preţului

unuia dintre ele determină o creştere a cererii pentru celălalt.

 Produse complementare – acele produse în cazul cărora o creştere a preţului

unuia dintre ele determină o scădere a cererii pentru celălalt.

 Cantitatea oferită – cantitatea dintr-un produs pe care vânzătorii vor şi pot să

o vândă.

 Legea ofertei – cantitatea oferită dintr-un produs creşte pe măsură ce preţul

produsului respectiv creşte.

 Curba ofertei – reprezentarea grafică a modificării cantităţii oferite, în

funcţie de modificările preţului.

 Echilibru – situaţia în care cererea şi oferta sunt egale.

 Preţ de echilibru – preţul care face ca atât cererea, cât şi oferta să fie egale.

 Cantitatea de echilibru – cantitatea oferită şi, în acelaşi timp, cantitatea

cerută, atunci când preţul a egalat cererea cu oferta.

 Legea cererii şi a ofertei – preţul oricărui produs se ajustează de o asemenea

manieră, încât egalează cererea cu oferta pentru produsul respectiv.

 Elasticitate – gradul în care cantitatea cerută sau cantitatea oferită răspunde

unor modificări ale factorilor lor de influenţă.
Capitolul 2 37
 Elasticitatea cererii în funcţie de preţ – măsura în care cantitatea cerută
dintr-un anumit produs se modifică drept răspuns la modificarea preţului
acelui produs; se măsoară ca modificarea procentuală a cantităţii cerute
împărţită la modificarea procentuală a preţului: [(Q/Q)100]/[(P/P)100] =
(Q/Q) x (P/P). Aceasta este elasticitatea punctuală a cererii în funcţie de
preţ. În cazul în care  este semnificativ de mare, se foloseşte formula arc-
elasticităţii cererii în funcţie de preţ: [Q/(Q1+Q2)/2]/[P/(P1+P2)/2].

 Elasticitatea cererii în funcţie de venit – măsura în care cantitatea cerută

dintr-un anumit produs se modifică drept răspuns la modificarea veniturilor
consumatorilor; se măsoară ca modificarea procentuală a cantităţii cerute
împărţită la modificarea procentuală a veniturilor.

 Factorii care influenţează elasticitatea cererii în funcţie de preţ – existenţa

unor produse substituibile (cu cât acestea sunt mai multe şi cu cât sunt mai
buni substituenţi, cu atât elasticitatea va fi mai mare), măsura în care bunul
respectiv este necesar (cu cât este mai necesar, cu atât elasticitatea va fi mai
mică), procentul din venituri cheltuit pentru produsul în cauză (cu cât acesta
este mai mic, cu atât mai mică va fi elasticitatea), perioada de timp avută în
vedere (cu cât aceasta este mai mare, cu atât şi elasticitatea va fi mai mare).

 Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ – măsura în care cantitatea oferită

dintr-un anumit produs se modifică drept răspuns la modificarea preţului
acelui produs; se măsoară ca modificarea procentuală a cantităţii oferite
împărţită la modificarea procentuală a preţului.

 Factorii care influenţează elasticitatea ofertei în funcţie de preţ –

principalul factor este perioada de timp avută în vedere (cu cât producătorii
vor dispune de o perioadă mai lungă pentru a răspunde la modificările
preţului, cu atât elasticitatea ofertei va fi mai mare).

 Elasticitatea încrucişată a cererii – măsura în care cantitatea cerută dintr-un

anumit produs se modifică drept răspuns la modificarea preţului unui alt
produs.

ÎNTREBĂRI

1. Care dintre următoarele sunt – probabil – bunuri normale şi care bunuri

inferioare:

a) televizoarele color;
38 Microeconomie - Macroeconomie
b) cafeaua;
c) cartofii;
d) televizoarele alb-negru;
e) anvelopele reşapate.

2. Pentru a majora încasările la metrou, preţul biletelor de călătorie trebuie să

crească sau să scadă?

3. Aceeaşi întrebare pentru firmele de taxi.

4. Care poate fi explicaţia faptului că o recoltă slabă, de obicei, determină o

creştere a veniturilor fermierilor, în vreme ce una bună le diminuează ?

5. Ce fel de cerere există pe piaţă în situaţia în care preţul unui produs creşte de
la 100 la 120, iar cererea zilnică se reduce de la 500 la 400 unităţi ?

6. Explicaţi de ce, în cazul celor mai multe dintre bunuri, elasticitatea ofertei în
raport cu preţul este mai mare pe termen lung decât pe termen scurt.

ADEVĂRAT/FALS

7. O modificare a preţului unui produs va determina o deplasare a curbei cererii

pentru produsul respectiv.
Adevărat/Fals

8. Preţul plătit pentru a cumpăra un produs este preţul său de echilibru.

Adevărat/Fals

9. Maladia „vacii nebune“ a determinat o creştere a preţului la carnea de porc.

Adevărat/Fals

10. Legea cererii şi a ofertei a fost aprobată de către Parlament în iunie 1990.
Adevărat/Fals

11. Panta curbei ofertei sugerează creşterea necesară de preţ pentru a determina
firmele să producă mai mult.
Adevărat/Fals

12. Unul dintre motivele pentru care curba ofertei este crescătoare, este acela că la
preţuri mai mari vor apărea mai mulţi producători.
Capitolul 2 39
Adevărat/Fals

13. O creştere a veniturilor consumatorilor va determina o modificare atât a

curbei cererii, cât şi a curbei ofertei.
Adevărat/Fals

14. Deoarece echilibrul este definit ca situaţia când nu se mai manifestă forţe care
să impună anumite modificări, atunci preţul şi cantitatea de echilibru nu se vor
modifica în urma unei creşteri a veniturilor consumatorilor.
Adevărat/Fals

15. Impunerea unei taxe unitare de 1000 de lei asupra unui produs oarecare va
conduce la o creştere cu 1000 de lei a preţului produsului respectiv.
Adevărat/Fals

16. Impunerea unui salariu minim obligatoriu va determina o creştere a ocupării

mâinii de lucru.
Adevărat/Fals

17. Impunerea de către stat a unor plafoane maxime de preţ va determina apariţia
„pieţei negre“.
Adevărat/Fals

18. Impunerea unor plafoane maxime de preţ va duce la penurie.

Adevărat/Fals

19. Impunerea unor preţuri minime va duce la penurie.

Adevărat/Fals

20. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este constantă de-a lungul curbei cererii.
Adevărat/Fals

21. Cererea pentru chirurgia inimii este probabil mai puţin elastică în funcţie de
preţ decât cererea pentru aspirine.
Adevărat/Fals

22. Dacă elasticitatea cererii în funcţie de venit în cazul produsului X este mai
mare decât 1, atunci o scădere a preţului produsului respectiv va conduce la o
creştere a sumei totale cheltuită pentru obţinerea lui.
40 Microeconomie - Macroeconomie
Adevărat/Fals

23. Însumând pe orizontală curbele individuale ale cererii pentru toţi consumatorii
de pe piaţa unui produs vom obţine curba cererii pentru acea piaţă.
Adevărat/Fals

24. Curba cererii pentru o firmă în concurenţă perfectă are panta descrescătoare,
aceasta fiind -1.
Adevărat/Fals

25. O curbă a cererii lineară este inelastică în jumătatea sa de sus şi elastică în

jumătatea inferioară.
Adevărat/Fals

26. Curba cererii pieţei în concurenţă perfectă este o dreaptă orizontală.

Adevărat/Fals

27. Cererea pentru piper este probabil elastică.

Adevărat/Fals

28. În general, cererea pare a fi mai inelastică pe termen lung decât pe termen
scurt.
Adevărat/Fals

29. Curba ofertei pe termen lung este mai elastică decât cea pe termen scurt,
deoarece vor exista cantităţi mai mari de resurse pentru producţie.
Adevărat/Fals

30. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ este mai mare în cazul bunurilor care pot
fi substituite mai uşor cu alte produse.
Adevărat/Fals

31. Elasticitatea cererii pentru alimente în funcţie de venit este foarte mare.
Adevărat/Fals

32. Când curba cererii este elastică, o taxă aplicată asupra producerii unui anumit
bun va fi suportată în cea mai mare parte de către producător.
Adevărat/Fals

33. Dacă elasticitatea cererii în funcţie de venit este negativă, atunci cererea este
inelastică.
Capitolul 2 41
Adevărat/Fals

34. Dacă două produse sunt substituibile, atunci elasticitatea încrucişată va fi mai
mare ca zero.
Adevărat/Fals

35. O taxă aplicată asupra vânzărilor de băuturi răcoritoare va deplasa curba

ofertei în sus, cu o distanţă verticală egală cu valoarea taxei.
Adevărat/Fals

36. Stabilirea unor plafoane maxime de preţ situate deasupra preţului de echilibru
nu va avea nici un efect asupra pieţei respective.
Adevărat/Fals

37. Stabilirea unor plafoane maxime de preţ situate sub nivelul preţului de
echilibru nu va avea nici un efect asupra pieţei respective.
Adevărat/Fals

38. Impunerea unor preţuri minime obligatorii pentru cumpărarea de grâu situate
deasupra preţului de echilibru va determina apariţia unui surplus de produs pe
piaţa respectivă.
Adevărat/Fals

39. Cu cât cererea şi oferta de mână de lucru vor fi mai elastice, cu atât impunerea
unor niveluri obligatorii ale salariilor minime va determina o creştere mai
mare a şomajului.
Adevărat/Fals

40. Efectul de substituţie măsoară modificarea cantităţii cerute ca răspuns la o

modificare a preţului, în condiţiile în care preţurile relative sunt menţinute
constante.
Adevărat/Fals

41. Modificarea cantităţii cerute determinată de o modificare a preţului este suma

efectului de venit şi a efectului de substituţie.
Adevărat/Fals

42. Dacă în urma creşterii preţului unui produs, efectul de substituţie este anihilat
complet de efectul de venit, atunci produsul respectiv nu este nici produs
normal, nici inferior.
Adevărat/Fals
42 Microeconomie - Macroeconomie

43. Toate produsele de tip Giffen sunt produse inferioare.

Adevărat/Fals

44. Toate produsele inferioare sunt produse de tip Giffen.

Adevărat/Fals

45. Un consumator raţional nu va cumpăra niciodată un produs inferior.

Adevărat/Fals

46. Când preţul unui produs inferior (dar nu de tip Giffen) creşte, oamenii vor
consuma mai mult din acel produs.
Adevărat/Fals

COMPLETAŢI

47. ……………… este ceea ce se dă în schimbul unui bun sau serviciu.

48. O creştere a preţului unui produs determină ………………..… curbei cererii.

49. O modificare a tehnologiei folosite determină ……………….. curbei ofertei.

50. Dacă preţul unui bun scade, atunci cantitatea cerută din bunul respectiv
…………

51. O curbă orizontală a cererii indică faptul că cererea este ……………………

52. Când curba ofertei este perfect verticală, elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
este …………………….

53. O taxă de 5000 de lei/litru aplicată la producţia de benzină va deplasa curba

ofertei de benzină …………………………

54. Dacă cererea este inelastică, atunci cea mai mare parte a taxei va fi suportată
de către ………………………

55. Impunerea unui preţ maxim situat sub preţul de echilibru va crea
………………….
Capitolul 2 43
56. Impunerea unui preţ minim situat deasupra preţului de echilibru va crea
…………..

57. Pentru a determina dacă două produse sunt complementare sau substituibile,
se va calcula elasticitatea ……………….. a cererii.

58. Dacă elasticitatea cererii în funcţie de venit este negativă, atunci produsul
respectiv este ………………

59. Elasticitatea cererii în funcţie de preţ pentru biletele la meciurile de fotbal din
Divizia A este de 0,3. Preţul biletelor creşte cu 10%. Modificarea probabilă a
numărului de bilete vândute va fi de ………………

60. Elasticitatea cererii pentru cămăşi în funcţie de venit este de 1,6, iar venitul
creşte cu 5%. Cantitatea cerută va creşte cu ………………

61. Elasticitatea încrucişată a cererii de mingii de tenis în funcţie de preţul

rachetelor de tenis este de –0,6. Dacă preţul rachetelor de tenis scade cu 25%,
atunci cantitatea cerută de mingii de tenis va creşte cu ………………

62. Un magazin de jucării a primit o cantitate mare de produse. Dacă elasticitatea

cererii în funcţie de preţ este 2, pentru a vinde mai mult cu 20%, magazinul va
trebui să reducă preţul cu ………………

63. Completaţi următorul tabel:

Dacă preţul creşte: Dacă preţul scade:

- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este mai mare
decât unu;
- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este mai mică
decât unu;
- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este egală cu
unu;
- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este mai mare
decât unu;
- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este mai mică
decât unu;
- venitul total … dacă elasticitatea
cererii în funcţie de preţ este egală cu
unu.
44 Microeconomie - Macroeconomie
64. Elasticităţile cererii şi ale ofertei influenţează proporţia în care o taxă este
suportată de către producători şi, respectiv, de către consumatori. Completaţi
următorul tabel:

Elasticitatea cererii în funcţie de preţ Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ

- oferta fiind dată, cu cât cererea este - cererea fiind dată, cu cât oferta va fi
mai elastică, cu atât partea suportată mai elastică, cu atât partea suportată
de consumatori dintr-o anumită taxă de către consumatori va fi
va fi …………………… ………………………
- oferta fiind dată, cu cât cererea este - cererea fiind dată, cu cât oferta va fi
mai puţin elastică, cu atât partea mai puţin elastică, cu atât partea
suportată de consumatori dintr-o suportată de către consumatori va fi
anumită taxă va fi …………………… …………………

TESTE - GRILĂ

65. Care dintre următoarele formulări defineşte cel mai bine noţiunea de cerere:

a) cererea este reprezentarea cantităţilor ce sunt cumpărate într-o anumită

perioadă de timp, fiind dat un anumit preţ;
b) cererea este o reprezentare a cantităţilor cumpărate la toate preţurile
posibile, pe măsura modificării veniturilor;
c) cererea se referă la cantitatea cumpărată pe o anumită piaţă la un
anumit moment de timp;
d) cererea este o reprezentare a cantităţilor ce vor fi cumpărate la toate
preţurile posibile – presupunând că veniturile, preferinţele consumato-
rilor şi preţurile altor bunuri nu se modifică.

66. Care dintre următoarele ilustrează legea cererii?

a) atunci când preţul unui produs creşte, vânzătorii vor oferi spre vânzare
o cantitate mai mare din produsul respectiv;
b) o familie va cumpăra mai multe cărţi, ca urmare a scăderii preţului
acestora;
c) consumatorii preferă să aibă mai multe bunuri;
d) au loc concedieri, atunci când cererea pe piaţă scade.

67. Pe măsură ce preţul unui produs creşte, cantitatea scade de-a lungul curbei
cererii unui individ pentru produsul respectiv, deoarece:
Capitolul 2 45

a) consumatorii vor substitui produsul respectiv cu alte bunuri şi servicii;

b) unii indivizi vor ieşi de pe piaţă;
c) alţii vor intra pe piaţă;
d) cantitatea oferită va creşte;
e) a şi b.

68. Pe măsură ce preţul unui produs creşte, cantitatea scade de-a lungul curbei
cererii pieţei pentru produsul respectiv, deoarece:

a) consumatorii vor substitui produsul respectiv cu alte bunuri şi servicii;

b) unii indivizi vor ieşi de pe piaţă;
c) alţii vor intra pe piaţă;
d) cantitatea oferită va creşte;
e) a şi b.

69. Pe măsură ce preţul creşte, cantitatea oferită creşte de-a lungul curbei ofertei
unei firme, deoarece:

a) la preţuri mai mari, firmele sunt stimulate să producă mai mult;

b) firmele vor substitui în producţie unele bunuri cu altele;
c) a şi b.
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

70. Pe măsură ce preţul creşte, cantitatea oferită creşte de-a lungul curbei ofertei
pieţei, deoarece:

a) la preţuri mai mari, vor intra pe piaţă şi alte firme;

b) fiecare firmă de pe piaţă va dori să producă mai mult;
c) la preţuri mai mari, mai multe firme vor substitui unele bunuri cu altele;
d) a şi b.

71. Cantitatea ce va fi cumpărată dintr-un anumit produs este funcţie de

următoarele variabile: preţul produsului respectiv, veniturile consumatorilor,
preferinţele acestora, preţurile altor bunuri şi, eventual, de alţi factori. Un
grafic al cererii este însă o relaţie între cantităţile cumpărate şi:

a) venitul consumatorilor;
b) preţul produsului;
c) preferinţele consumatorilor;
d) preţurile altor bunuri.
46 Microeconomie - Macroeconomie

72. Preţurile de piaţă:

a) măsoară insuficienţa, raritatea;

b) comunică informaţii;
c) furnizează stimulente;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) a şi b.

73. Care dintre următoarele ar determina o creştere a cererii pentru casetele

audio?

a) o scădere a preţului casetelor;

b) o creştere a preţului casetelor;
c) o scădere a preţului casetofoanelor;
d) o creştere a preţului casetofoanelor.

74. Care dintre următoarele nu va determina o modificare a curbei cererii de bere?

a) o creştere a preţului alunelor;

b) o creştere a preţului orzului utilizat în fabricarea berii;
c) o scădere a preţului vinului;
d) o creştere a veniturilor consumatorilor de bere.

75. Apele minerale Dorna şi, respectiv, Perla Harghitei sunt bunuri substituibile.
O scădere a preţului la Dorna ar determina:

a) o creştere a cererii pentru Dorna;

b) o scădere a cererii pentru Dorna;
c) o creştere a cererii pentru Perla Harghitei;
d) o scădere a cererii pentru Perla Harghitei.

76. Care dintre următoarele ar determina o scădere a cererii de benzină?

a) o creştere a preţurilor automobilelor;

b) o îmbunătăţire a reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale;
c) o creştere a preţului ţiţeiului, ceea ce ar determina o creştere a preţului
benzinei;
d) o scădere a preţului autoturismelor.
Capitolul 2 47

77. Preţul vinului de Murfatlar va creşte deoarece grindina a distrus suprafeţe întinse
cultivate cu viţă de vie şi deoarece consumatorilor români le plac tot mai mult
vinurile indigene. Această afirmaţie spune că preţul vinului va creşte, deoarece:

a) va scădea oferta;
b) creşte cererea;
c) va creşte oferta, simultan cu o reducere a cererii;
d) va scădea oferta, simultan cu o creştere a cererii.

78. Când preţul pâinii creşte, efectul asupra consumatorului poate fi descompus în:

a) efect de venit;
b) efect de substituţie;
c) atât efect de venit, cât şi de substituţie;

79. Curba cererii pentru un produs normal este:

a) crescătoare;
b) descrescătoare;
c) verticală;
d) orizontală.

80. Curba cererii cu elasticitate unitară în toate punctele este:

a) o linie dreaptă;
b) o parabolă;
c) o hiperbolă;
d) toate de mai sus;
e) nici una de mai sus.

81. Să presupunem că ne interesează relaţia dintre cantitatea de produse cerută şi

venitul total. Această relaţie va arăta cel mai probabil ca:
Venituri totale

a) curba A;
b) curba B;
c) curba C;
d) axa verticală; B
C A
e) axa orizontală.

0 Cantitatea de produse
48 Microeconomie - Macroeconomie

82. Dacă produsele X şi Y sunt substituibile, relaţia dintre cantitatea cerută din
produsul X şi preţul produsului Y ar trebui să fie:

a) curba A;
b) curba B;
c) axa verticală;
d) axa orizontală;
e) nici una de mai sus.
Capitolul 2 49

Cantitatea cerută
din produsul X

83. Directorul unei firme de textile spune că o creştere a preţului produselor sale
n-ar avea nici un efect asupra veniturilor totale. Dacă este adevărat, elasticita-
0 Preţul produsului Y
tea cererii în funcţie de preţ este:

a) mai mică decât zero;

b) 1;
c) 2;
d) mai mare de 1;
e) nici una din cele de mai sus.

84. Cererea unui produs este inelastică în funcţie de preţ, dacă:

a) Ecp = 1;
b) Ecp < 1;
c) Ecp > 1;
d) toate de mai sus;
e) nici una de mai sus, unde Ecp = coeficientul de elasticitate.

85. Să presupunem că elasticitatea cererii pentru un produs în funcţie de preţ este

1,8. Dacă preţul produsului scade, atunci venitul total realizat de producător:

a) creşte;
b) scădea;
c) rămâne acelaşi;
d) se va dubla.

86. Care dintre următoarele formulări în legătură cu elasticitatea cererii în funcţie

de preţ sunt adevărate?
50 Microeconomie - Macroeconomie

a) cererea este inelastică, atunci când, la o creştere a preţului, venitul total

al producătorului scade;
b) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este constantă în orice situaţie;
c) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este mai mare pe termen scurt
decât pe termen lung;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

87. Elasticitatea pe termen lung a ofertei dintr-un produs este mai mare decât cea
pe termen scurt, deoarece:

a) pe termen lung, numărul existent de maşini şi utilaje se poate modifica;

b) pe termen lung, consumatorii pot descoperi noi substituienţi ai
produsului respectiv;
c) pe termen lung, pot intra noi firme în ramura respectivă, iar unele dintre
cele existente pot dispărea;
d) a şi c.

88. Elasticitatea cererii de cravate în funcţie de preţ este 1,6. În cazul când statul
impune o taxă de 10000 de lei/bucată aplicată producţiei de cravate, preţul
acestora:

a) nu se va modifica, deoarece taxa este aplicată producătorilor şi nu

consumatorilor;
b) va creşte cu 10000 lei;
c) va creşte cu mai puţin de 10000 lei;
d) va creşte cu mai mult de 10000 lei.

89. În general, consumatorii vor fi cei care suportă cea mai mare parte a unei noi
taxe, atunci când:

a) cererea este inelastică;

b) cererea este elastică;
c) a şi b.
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

90. Să presupunem că oferta dintr-un anumit produs este perfect elastică. O taxă
de 50000 lei va determina o creştere a preţului produsului respectiv cu:

a) mai puţin de 50000 lei;

b) 50000 lei;
Capitolul 2 51
c) mai mult de 50000 lei;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

91. Curba ofertei pe termen scurt este:

a) crescătoare;
b) descrescătoare;
c) verticală;
d) orizontală.

92. Fie graficul următor:

92.1. Cererea pentru un produs normal este reprezentată de curba:

a) A;
b) B;
c) C;
d) D.

92.2. Curba ofertei de teren în locul cel mai aglomerat dintr-un oraş este:

a) curba A;
b) curba B;
c) curba C;
d) curba D.

93. Fie graficul următor:

Preţ

Cantitate
52 Microeconomie - Macroeconomie

Curbele trasate punctat reprezintă:

a) o creştere a ofertei şi o scădere a cererii;

b) o creştere a ofertei şi o creştere a cererii;
c) o scădere a ofertei şi o scădere a cererii;
d) o scădere a ofertei şi o creştere a cererii.

94. Dacă preţul pâinii a scăzut, în acelaşi timp în care cantitatea de pâine
comercializată pe piaţă a crescut, atunci putem fi siguri că aceasta se datorează
faptului că:

a) cererea de pâine a crescut;

b) oferta de pâine a crescut;
c) cererea de pâine a scăzut;
d) oferta de pâine a scăzut.

95. O creştere a ofertei dintr-un produs oarecare poate fi rezultatul:

a) unei scăderi (în termeni reali) a salariilor;

b) unei reduceri a cheltuielilor cu materiile prime;
c) apariţiei unor noi firme în ramura respectivă;
d) tuturor factorilor enumeraţi mai sus.

96. Cererea şi oferta sunt influenţate de mai mulţi factori. În analiza consecinţelor
unor astfel de influenţe trebuie făcută distincţia între factorii care determină
modificarea curbelor însele şi, respectiv, cei care duc doar la o deplasare de-a
lungul acestora. Fie următoarele modificări referitoare la un anumit produs: (i)
introducerea unei noi tehnologii; (ii) modificarea preţului la un produs
concurent (substituibil); (iii) modificarea preferinţelor consumatorilor; (iv)
modificarea veniturilor consumatorilor; (v) modificarea preţului resurselor
(inputurilor) folosite.
Capitolul 2 53
Identificaţi efectele pe care le vor produce fiecare dintre modificările de mai
sus (două efecte în fiecare caz):

a) modificarea curbei cererii;

b) deplasarea de-a lungul curbei cererii;
c) modificarea curbei ofertei;
d) deplasare de-a lungul curbei ofertei.

97. Care dintre următoarele nu va determina o modificare a curbei ofertei unui

anumit bun?

a) modificarea tehnologiei folosite;

b) modificarea taxelor şi impozitelor;
c) modificarea anticipărilor privind evoluţia viitoare a preţurilor;
d) modificarea preţului bunului respectiv.

98. Care dintre următoarele va determina doar o deplasare de-a lungul curbei
cererii (deci, doar o modificare a cantităţii cerute) pentru un anumit bun?

a) veniturile consumatorilor;
b) gusturile consumatorilor;
c) preţul bunului respectiv;
d) numărul populaţiei.

99. În teoria economică, noţiunea de perioadă pe termen scurt este asociată cu:

a) stocurile existente;
b) producţia ce poate fi realizată cu utilajele şi echipamentele existente;
c) producţia realizată ca urmare a unor investiţii;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. Se poate afirma cu certitudine că o creştere a cererii, simultan cu o scădere a

ofertei, va determina:

a) creşterea preţului şi a cantităţii cumpărate;

b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii cumpărate;
c) creşterea preţului.

101. Se poate afirma cu certitudine că o creştere atât a cererii, cât şi a ofertei vor
determina:
54 Microeconomie - Macroeconomie
a) creşterea preţului şi a cantităţii cumpărate;
b) scăderea preţului şi creşterea cantităţii;
c) creşterea cantităţii.

102. Un produs este vândut sub preţul său de echilibru de-a lungul unei perioade
de timp. Care dintre următoarele fenomene va semnala, probabil,
producătorului acest lucru?

a) acumularea de stocuri;
b) reducerea stocurilor;
c) reducerea comenzilor către producător;
d) nici unul dintre cele de mai sus.

103. Dacă în situaţia unei creşteri generale a veniturilor consumatorilor, curba

cererii pentru un anumit produs se deplasează spre stânga, atunci acest
produs este:

a) un produs normal;
b) un produs inferior;
c) un produs superior.

104. Care dintre următoarele este, probabil, un bun inferior?

a) un stilou;
b) o combină stereo;
c) o pereche de role;
d) un televizor alb-negru.

105. Pentru ca un produs să fie de tip Giffen, este necesar ca:

a) să fie un produs normal, iar efectul de substituţie să fie mai mare decât
cel de venit;
b) să fie un produs normal, iar efectul de substituţie să fie mai mic decât
cel de venit;
c) să fie un produs inferior, iar efectul de substituţie să fie mai mare decât
cel de venit;
d) să fie un produs inferior, iar efectul de substituţie să fie mai mic decât
cel de venit.

106. Să presupunem că laptele este un produs normal. În această situaţie, efectul

de venit şi, respectiv, cel de substituţie sunt:
Capitolul 2 55

a) de sensuri diferite;
b) de acelaşi sens;
c) egale;
d) egale şi de sens contrar.

107. Dacă efectul de venit şi cel de substituţie acţionează în acelaşi sens, atunci:

a) produsul respectiv este un produs normal;

b) produsul respectiv este un produs inferior;
c) produsul este fie un produs normal, fie unul inferior;
d) toate răspunsurile de mai sus.

108. Să presupunem că preţul unui produs X creşte. Acest fapt determină o

modificare spre stânga a curbei cererii pentru un produs Y. Produsele X şi
Y sunt:

a) complementare;
b) substituibile;
c) inferioare.

109. Să presupunem că preţul unui produs X creşte. Acest fapt determină o

deplasare spre dreapta a curbei cererii pentru un produs Y. Produsele X şi Y
sunt:

a) complementare;
b) substituibile.

110. O creştere a preţului unui bun complementar va determina:

a) o creştere a preţului de echilibru şi o scădere a cantităţii de echilibru a

bunului înrudit;
b) o scădere a preţului de echilibru şi o scădere a cantităţii de echilibru a
bunului înrudit;
c) o creştere a preţului de echilibru şi o creştere a cantităţii de echilibru a
bunului înrudit;
d) o scădere a preţului de echilibru şi o creştere a cantităţii de echilibru a
bunului înrudit.

111. În cazul bunurilor normale, cantitatea cerută creşte atunci când:

56 Microeconomie - Macroeconomie
a) venitul real creşte;
b) venitul real scade;
c) preţul creşte;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

112. O îmbunătăţire a tehnologiei de producţie va determina:

a) o creştere a preţului de echilibru şi o creştere a cantităţii de echilibru;

b) o scădere a preţului de echilibru şi o scădere a cantităţii de echilibru;
c) o creştere a preţului de echilibru şi o scădere a cantităţii de echilibru;
d) o scădere a preţului şi o creştere a cantităţii de echilibru.

113. Presupunând că două bunuri X şi Y sunt substituibile, atunci relaţia dintre

cantitatea cerută a bunului X şi preţul bunului Y este:

a) curba A din graficul de mai jos;

b) curba B;
c) curba C;
d) nici una din cele de mai sus.
C
Cantitatea
cerută din X B

Preţ Y

114. Să presupunem că preţul unui produs X creşte. Acest fapt determină o

modificare spre stânga a curbei ofertei unui produs Y. Produsele X şi Y sunt
din punctul de vedere al ofertei:

a) complementare;
b) substituibile.

115. Cererea pieţei pentru un anumit produs este compusă din cererile a patru
persoane (A, B, C, D), aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

Preţ A B C D Cererea pietei

5 0 12 16 20 ...
Capitolul 2 57
10 0 6 10 8 ...
15 0 4 8 4 ...

Folosind drept unic criteriu, în scopul aprecierii elasticităţii cererii, suma

totală de bani cheltuiţi, să se precizeze care dintre următoarele formulări este
incorectă:

a) cererea lui B este de elasticitate unitară;

b) cererea lui C este inelastică;
c) cererea lui D este elastică;
d) cererea totală este de elasticitate unitară;
e) nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.

116. Să presupunem că în preţul benzinei este inclusă o taxă destinată a alimenta

un fond necesar reparării drumurilor. Să presupunem că guvernul majorează
această taxă, fapt ce conduce la o creştere a preţului benzinei de la 900 la
1200 de unităţi monetare/litru. Dacă cererea pentru benzină este neelastică,
vor avea loc următoarele modificări:

a) va creşte cantitatea de benzină cumpărată, precum şi suma totală de bani

cheltuită de consumatori pentru benzină;
b) va creşte cantitatea cumpărată şi se va reduce suma totală de bani;
c) se va micşora cantitatea şi va spori suma cheltuită;
d) se va micşora cantitatea şi se va reduce sumă cheltuită.

117. Guvernul doreşte să-şi sporească încasările bugetare prin introducerea unei
noi taxe pe vânzări. În acelaşi timp, vrea să minimizeze impactul acesteia
asupra producătorilor produsului respectiv. De aceea, taxa trebuie aplicată
unui bun care:

a) are o cerere elastică şi o ofertă inelastică;

b) are o cerere inelastică şi o ofertă inelastică;
c) are o cerere elastică şi o ofertă elastică;
d) are o cerere inelastică şi o ofertă elastică.

118. Muncitorii necalificaţi sunt cei mai afectaţi atunci când guvernul impune un
nivel minim obligatoriu al salariilor, deoarece:

a) muncitorii necalificaţi ar putea fi angajaţi, dar doar pentru salarii mai

mici decât nivelul minim;
58 Microeconomie - Macroeconomie
b) nivelul minim se aplică doar celor între 16-20 ani, care, de regulă, sunt
necalificaţi;
c) muncitorii necalificaţi nu vor mai dori să accepte să muncească, fiindcă
salariul este prea mic.

PROBLEME

119. Să presupunem că relaţia între preţul oţelului şi cantitatea de oţel cerută este
următoarea:

Preţ (u.m.) Cantitatea (t)

1 8
2 7
3 6
4 5
5 4

Care este elasticitatea medie a cererii, atunci când preţul este situat între 1 şi
2 unităţi monetare? Dar între 2 şi 3 ? Dar între 4 şi 5 ? Utilizaţi formula arc-
elasticităţii.

120. Să presupunem că 15 oameni formează piaţa pentru produsul X. Cantitatea

din produsul X (în bucăţi) pe care o cere fiecare persoană, la fiecare preţ (în
unităţi monetare), este prezentată în tabelul de mai jos:

Preţul produsului X (u.m./produs)

1 2 3 4 5
Persoane
unităţi produs X/an
A 20 18 16 14 12
B 15 13 11 9 7
C 100 90 80 70 60
D 30 28 26 24 22
E 10 9 8 7 6
F 5 4 3 2 1
G 60 58 56 54 52
Capitolul 2 59
H 6 6 6 6 6
I 18 17 14 10 6
J 12 11 10 9 8
K 13 13 12 12 12
L 11 10 10 9 9
M 5 4 3 3 3
N 90 80 70 65 60
O 12 11 11 10 10

a) Calculaţi curba cererii pieţei pentru produsul X.

b) Care este elasticitatea cererii în funcţie de preţ, atunci când:
(1) preţul este între 1-2 u.m./produs;
(2) preţul este între 3-4 u.m./produs.

121. Reprezentaţi grafic efectele unei campanii publicitare de succes asupra

preţului şi cantităţii de echilibru pentru un anumit produs.

122. Să presupunem că preţul unui produs oarecare este de 0,35 de unităţi

monetare. La acest preţ, consumatorii vor cumpăra 50 de bucăţi din
produsul respectiv, iar producătorii vor oferi spre vânzare 450. În cazul în
care preţul se va reduce cu 0,05 u.m., producătorii vor oferi, într-o anumită
perioadă de timp, cu 100 de bucăţi mai puţin din produsul respectiv, iar
consumatorii vor cumpăra cu 100 mai multe. Să se determine poziţia de
echilibru pe piaţa acestui produs.

123. Analizaţi grafic mecanismul de apariţie şi funcţionare a pieţei negre.

124. Examinaţi tabelul următor şi indicaţi preţul de echilibru:

Cantitate oferită Preţ Cantitate cumpărată

100 4 10
70 3 20
30 2 30
20 1 40

125. Reprezentaţi grafic efectul unei creşteri a cererii asupra preţului şi

producţiei de echilibru.
60 Microeconomie - Macroeconomie
126. Reprezentaţi grafic efectul unei creşteri a ofertei asupra preţului şi cantităţii
de echilibru.

127. Curba cererii fiind dată de ecuaţia p=100-5Q, iar curba ofertei de
p=40+10Q (p fiind preţul, iar Q cantitatea) să se determine preţul şi
cantitatea de echilibru.

128. Fie curba cererii: P = 120 – 1,5Q. Să se determine curbele venitului total,
venitului marginal şi venitului mediu.

129. Guvernul anunţă că este dispus să achiziţioneze orice cantitate de aur la

preţul de 1000 de unităţi monetare/gram. Să se traseze curba cererii
guvernamentale de aur, în această situaţie.

130. Un pacient este dispus să achiziţioneze un flacon dintr-un medicament,

indiferent de preţul acestuia. Să se traseze curba cererii pacientului pentru
medicamentul respectiv.

131. Să se precizeze efectele creşterii veniturilor consumatorilor asupra:

a) pieţei untului;
b) pieţei margarinei.

132. Guvernul ia în considerare două programe alternative pentru sprijinirea

producătorilor de grâu:

1) fixarea preţului chintalului de grâu la un nivel P2 şi cumpărarea, la

acelaşi preţ a excedentului care rezultă în urma aplicării acestei măsuri;
2) permisiunea ca grâul să se vândă la preţul de echilibru P1 şi acordarea,
către fiecare producător, a unei subvenţii de dimensiuni (P2-P1) pe
fiecare chintal vândut.

Care din cele două programe este mai costisitor pentru guvern ?

Ofertă
P2

P1 E

Cerere
Capitolul 2 61
0 B

133. Să presupunem că se instituie o taxă - plătită de către producători - pe

cantitatea vândută dintr-un anumit produs; taxa se calculează pe unitate de
produs vândută. Demonstraţi grafic faptul că, cu cât cererea pentru acel
produs este mai inelastică în raport cu preţul, cu atât mai mare este suma
(sarcina fiscală) suportată de consumatori.

134. Tabelul de mai jos prezintă unele date din activitatea unei firme:

Preţ Cantitate Venit total Venit marginal

40 0
35 5
30 10
25 15
20 20
15 25
10 30
5 35
0 40

a) Completaţi tabelul.
b) Reprezentaţi grafic curbele cererii, venitului total şi venitului marginal
(venitul marginal dintre două niveluri de producţie va fi reprezentat la
mijlocul distanţei dintre ele).
c) Calculaţi elasticitatea cererii în funcţie de preţ între P = 35 şi P = 30, şi,
respectiv, între P = 15 şi P = 10. În care interval cererea este mai
elastică? Utilizaţi formula arc-elasticităţii.

135. Curba cererii de brânză este cea din tabelul de mai jos:

Preţ (mii lei) Cantitate Venit total

35 0
30 5
25 10
20 15
62 Microeconomie - Macroeconomie
a) Calculaţi venitul total.
b) Calculaţi elasticitatea cererii între P=35 şi P=30, între P=30 şi P=25, şi,
respectiv, P=25 şi P=20. Utilizaţi formula elasticităţii punctuale.
c) Verificaţi relaţia dintre elasticitate şi venitul total.

136. Firma A, producătoare de ciocolată, a angajat un consultant pentru a estima

elasticitatea cererii pentru produsul său. În prezent, firma practică un preţ de
90 de unităţi monetare (u.m.) pe bucată. Consultantul a estimat că arc-
elasticitatea cererii în funcţie de preţ este –1,40 în situaţia când preţul s-ar
reduce cu 10 u.m. În prezent, firma produce 20000 de bucăţi de ciocolată pe
zi. Presupunând că estimarea efectuată de consultant este corectă şi că firma
va efectua o reducere de preţ de 10 u.m., să se calculeze:

a) Care va fi volumul vânzărilor de ciocolată ale firmei?

b) Modificarea valorii vânzărilor determinată de modificarea preţului.

137. Un producător de jucării vrea să determine preţul la care să-şi vândă

produsele sale, în luna decembrie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. În
prezent, preţul său este de 10 unităţi monetare (u.m.) pe bucată, dar este
îngrijorat de concurenţa unor modele noi de jucării. De aceea, el are în
vedere o reducere a preţului la 8 u.m. pe bucată. Departamentul său de
cercetare a pieţei a stabilit că elasticitatea cererii în funcţie de preţ, pentru
produsul respectiv, este de –1,5. Cantitatea ce se estimează că va fi vândută
în luna decembrie, la un preţ de 10 u.m., este de 40000 de bucăţi.

a) Câte jucării va vinde producătorul respectiv la un preţ de 8 u.m.,

presupunând că estimarea elasticităţii este corectă?
b) Care va fi efectul asupra veniturilor totale ale firmei?

138. Un producător X a micşorat preţul produsului său de la 12000 u.m. la

10000 u.m. Concurentul său, producătorul Y, este îngrijorat de efectele
acestei acţiuni asupra vânzărilor sale. Până în prezent, ele se situau la 10000
de bucăţi pe lună. Presupunând că elasticitatea încrucişată a cererii pentru
produsul lui Y în funcţie de preţul lui X este 1,5, să se calculeze cantitatea
pe care o va vinde Y în noua situaţie.

139. O firmă şi-a estimat curba cererii pentru produsul său ca fiind dată de
ecuaţia: Q = 2840 – 20P, unde Q este cantitatea vândută pe săptămână, iar P
este preţul unitar.
Capitolul 2 63
a) Să se determine ecuaţiile venitului mediu, venitului total şi venitului
marginal.
b) Care va fi venitul maxim săptămânal pe care firma respectivă îl poate
obţine din vânzarea produselor sale?
c) Calculaţi elasticitatea punctuală a cererii pentru produsul firmei respective,
atunci când Q = 1600. Comentaţi.
d) Calculaţi arc-elasticitatea cererii între Q = 1000 şi Q = 1100. Interpretaţi
rezultatul şi arătaţi ce se va întâmpla cu venitul total al firmei, dacă ea va
decide o diminuare a preţului care să-i sporească vânzările de la 1000 la
1100 de bucăţi.

140. Curbele cererii şi ale ofertei pentru rulmenţi sunt prezentate în tabelul de
mai jos:

Cererea Oferta
Preţ Cantitate Preţ Cantitate
700 100 700 600
650 200 650 550
600 300 600 500
550 400 550 400
500 500 500 300

a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.

b) Să presupunem că guvernul stabileşte o nouă taxă ce urmează a fi plătită
de către producători, în valoare de 100. Care va fi efectul acestei taxe?
c) Să presupunem acum că noua taxă va fi plătită de către consumatori.
Care va fi efectul acesteia?
d) Are vreo importanţă cine plăteşte taxa?

141. Funcţia cererii pentru un autoturism de tip A este următoarea:

Q = 200 – 0,01PA + 0,005PB – 10Pb + 0,01V + 0,03R, unde:

Q = număr maşini A vândute;

PA = preţul mediu al maşinii A;
PB = preţul mediu al unei maşini B, concurentă a tipului A;
Pb = preţul benzinei;
64 Microeconomie - Macroeconomie
V = venitul mediu familial;
R = suma cheltuită anual pentru reclamă.

a) Determinaţi elasticitatea punctuală a cererii, dacă PA = 25000, PB = 20000,

Pb = 1, V = 15000, R = 10000.
b) În punctul respectiv, cererea este elastică sau inelastică? De ce?
c) Determinaţi arc-elasticitatea încrucişată între mărcile A şi B, atunci când
preţul lui B creşte de la 20000 la 22000.
d) Mărcile A şi B sunt substituibile sau complementare? De ce?

142. În tabelul următor sunt prezentate cantităţile cerute şi cele oferite (anual)
dintr-un anumit produs:

Preţ Cerere (milioane) Ofertă (milioane)

60 22 14
80 20 16
100 18 18
120 16 20

a) Să se calculeze elasticitatea cererii în funcţie de preţ, atunci când preţul

este 80; acelaşi lucru, atunci când preţul este 100.
b) Să se calculeze elasticitatea ofertei în funcţie de preţ, atunci când preţul
este 80; acelaşi lucru, atunci când preţul este 100.
c) Care este preţul şi, respectiv, cantitatea de echilibru?
d) Să presupunem că guvernul impune un preţ maxim de 80. Analizaţi ce se
întâmplă în această situaţie.

143. Să presupunem că piaţa de mai sus este piaţa mondială a grâului. Să mai
presupunem că, în anul care a trecut, Rusia a cumpărat din Statele Unite o
cantitate suplimentară de 200 milioane tone. Să se determine preţul grâului
pe piaţă şi cantitatea produsă şi vândută de fermierii americani.

DEZBATERE

144. Comentaţi enunţul: „Statul nu ar trebui să fie implicat niciodată în fixarea

(controlul) preţurilor produselor şi serviciilor, deoarece costurile unei astfel
de măsuri depăşesc cu mult beneficiile potenţiale“.