Capitolul 4

CONCURENŢA PERFECTĂ

Capitolul anterior s-a ocupat de unul dintre „actorii“ care se manifestă pe

piaţă, şi anume, consumatorul. Capitolul de faţă începe să analizeze modul în care
se comportă celălalt participant la tranzacţii, şi anume, firmele, producătorii.
Cantitatea de bunuri şi servicii pe care producătorii o vor oferi spre vânzare
depinde de gradul de concurenţă existent pe o piaţă sau alta. De aceea, ne vom
opri mai întâi asupra pieţei cu concurenţă perfectă, una dintre extremele
structurilor de piaţă cunoscute în prezent în teoria economică. Pe o astfel de piaţă
acţionează atât de multe firme, încât nici una dintre ele nu deţine putere de piaţă.
Cu alte cuvinte, firmele sunt atât de mici, încât nu pot influenţa nici preţul şi nici
cantitatea totală oferită spre vânzare.

NOŢIUNI TEORETICE

 Concurenţa perfectă - piaţa cu concurenţă perfectă este caracterizată, de

regulă, de următoarele proprietăţi:

1. Atomicitatea participanţilor – respectiv, un număr mare de vânzători

şi cumpărători pe piaţă, de mărimi şi puteri comparabile, astfel încât
nici unul dintre ei nu poate exercita vreo influenţă asupra cantităţilor
produse sau a preţului de vânzare.

2. Omogenitatea produselor – presupune existenţa unor bunuri identice,

perfect standardizate.

3. Intrarea şi ieşirea liberă pe/de pe piaţă – nu există bariere care să

restricţioneze sau să blocheze intrarea şi ieşirea firmelor pe/de pe piaţă.

4. Transparenţa perfectă a pieţei – toţi agenţii economici sunt perfect

informaţi în ceea ce priveşte preţurile şi dinamica lor, precum şi
cantităţile cerute şi oferite pe piaţă.

5. Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie – presupune că atât

producătorii, cât şi consumatorii pot găsi liber şi nelimitat factori de
producţie de care au nevoie la un moment dat.
90 Microeconomie - Macroeconomie
 Costuri fixe - acele costuri care sunt independente de volumul producţiei.

 Costuri variabile - acele cheltuieli care variază o dată cu volumul fizic al

producţiei. Aceste costuri sunt zero atunci când nu se produce nimic.

 Cost marginal - sporul de cheltuieli totale antrenat de realizarea unei unităţi

suplimentare de produs şi/sau serviciu.

 Costuri explicite – cheltuieli băneşti efectuate pentru achiziţionarea resurselor

necesare producţiei.

 Costuri implicite – costurile de oportunitate ale utilizării resurselor pe care

firma le deţine deja în proprietate.

 Costuri economice (în sens economic) – suma costurilor explicite şi

implicite.

 Profit economic – diferenţa dintre venitul total şi costurile economice;

constituie măsura corectă a succesului (sau insuccesului) unei firme,
reprezentând ceea ce un investitor câştigă suplimentar în comparaţie cu ceea
ce ar putea câştiga prin utilizarea în alte moduri a resurselor de care dispune.

 Profit normal – profit economic egal cu zero.

 Profit contabil – diferenţa dintre venitul total şi costurile contabile (care fie
ignoră costurile implicite, fie au reguli de măsurare diferite – cazul
amortizării, spre exemplu, care în contabilitate este bazată pe costurile istorice
şi nu pe valoarea de piaţă curentă).

 Costuri nerecuperabile – costuri deja efectuate sau contractate şi care nu mai

pot fi influenţate de ceea ce se petrece în prezent sau în viitor; în luarea
deciziilor curente, aceste costuri trebuie ignorate.

 Randamente de scară descrescătoare, constante, crescătoare – atunci când

producţia creşte într-o proporţie mai mică, egală sau mai mare decât inputurile
utilizate.

 Perioadă pe termen scurt - acea perioadă de timp în care un producător îşi

poate mări producţia numai prin folosirea unei cantităţi suplimentare de
muncă.
Capitolul 4 91
 Perioadă pe termen lung - acea perioadă de timp în care creşterea producţiei
se poate face nu numai pe baza sporirii factorului muncă, ci şi prin utilizarea
unor cantităţi suplimentare din ceilalţi factori de producţie.

 Echilibrul producătorului

A) Pe termen scurt - Echilibrul este atins pentru acel volum al producţiei

care maximizează profitul, iar aceasta se realizează atunci când venitul marginal =
costul marginal.

Cm = Vm

B) Pe termen lung - Pe termen lung, producătorii obţin un profit economic

egal cu zero. Acest lucru se realizează în punctul de minim al curbei costului
mediu pe termen lung.

ÎNTREBĂRI

1. Explicaţi care este diferenţa dintre costul fix marginal (Cfm), costul
variabil marginal (Cvm) şi costul total marginal (Cm).

2. Este posibil ca o curbă a costului mediu pe termen scurt să conţină puncte

care să se găsească sub curba costului mediu pe termen lung?

3. Definiţi piaţa cu concurenţă perfectă.

4. De ce pe o piaţă cu concurenţă perfectă preţul este egal cu venitul

marginal?

5. Cum este reprezentată grafic curba cererii pentru un producător aflat pe o

piaţă cu concurenţă perfectă?

6. Cum se determină preţul de echilibru pe o piaţă cu concurenţă perfectă, în

cazul în care curba ofertei este o linie verticală ?

7. Care sunt condiţiile de echilibru pe termen lung pentru o firmă perfect

concurenţială?

8. Arătaţi că pentru o firmă perfect concurenţială curba ofertei pe termen scurt

este aceeaşi cu cea a costului marginal.
92 Microeconomie - Macroeconomie
9. Următorul grafic prezintă costul total şi venitul total al unei firme perfect
concurenţiale:

C, V

10
R
8 P
Dreapta OP este: 6
a) curba
4 costului total;
b) curba venitului total;
c) relaţia
2 dintre preţ
A şi producţie;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una dintre cele de mai sus. Q
O 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Curba AR este:

a) curba costului total;

b) curba venitului total;
c) relaţia dintre preţ şi producţie;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una dintre cele de mai sus.

10. Analizaţi efectul unei creşteri a preţului capitalului asupra costului mediu
pe termen scurt şi asupra celui pe termen lung. Asupra căruia din cele două
impactul este mai mare şi de ce?

ADEVĂRAT/FALS
Capitolul 4 93
11. O alocare eficientă a resurselor impune flexibilitatea perfectă a preţurilor.
Adevărat/Fals

12. Resursele sunt atrase în ramurile în care se obţine profit economic.

Adevărat/Fals

13. Costurile economice include doar costurile explicite.

Adevărat/Fals

14. Costul marginal este egal cu modificarea costului total.

Adevărat/Fals

15. Costul marginal este panta curbei costului total.

Adevărat/Fals

16. Panta curbei venitului total este venitul marginal care, în condiţiile
concurenţei perfecte, este chiar preţul.
Adevărat/Fals

17. Costul fix mediu intersectează costul variabil mediu în punctul său de
minim.
Adevărat/Fals

18. Atunci când costul marginal este crescător, costul mediu este şi el
crescător.
Adevărat/Fals

19. Costul mediu este dat de panta dreptei dintre origine şi costul total.
Adevărat/Fals

20. Costul total este suma costului mediu şi a celui marginal.

Adevărat/Fals

21. Curba costului mediu variabil se găseşte sub curba costului mediu.
Adevărat/Fals

22. Curba costului mediu pe termen scurt are, de obicei, forma unei parabole.
Adevărat/Fals

23. Curba costului variabil este paralelă cu cea a costului total şi situată sub
aceasta, la o distanţă egală cu costul fix.
94 Microeconomie - Macroeconomie
Adevărat/Fals

24. În cazul apariţiei economiilor de scară, curba costului mediu pe termen

lung este o curbă descrescătoare.
Adevărat/Fals

25. Preţul şi venitul marginal sunt identice în cazul unei firme aflate pe o piaţă
cu concurenţă perfectă.
Adevărat/Fals

26. În condiţiile concurenţei perfecte, venitul marginal este mai mic decât
preţul, deoarece o creştere a producţiei firmei determină o scădere a preţului.
Adevărat/Fals

27. Dacă în cadrul unei firme, preţul este fixat, atunci o creştere a producţiei va
avea un efect mic asupra profiturilor firmei.
Adevărat/Fals

28. Dacă toate firmele sunt identice în ceea ce priveşte tehnologia folosită şi
abilitatea managerială, atunci curba ofertei ramurii - în condiţiile concurenţei
perfecte - este orizontală.
Adevărat/Fals

29. Pe termen scurt, preţul de echilibru în condiţiile concurenţei perfecte poate

fi deasupra sau sub costul mediu.
Adevărat/Fals

30. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, un producător poate produce un bun

diferenţiat faţă de alţi producători din aceeaşi ramură.
Adevărat/Fals

31. În condiţii de echilibru, preţul va fi egal cu costul marginal (în condiţiile

concurenţei perfecte).
Adevărat/Fals

32. Firmele care au costuri medii mai scăzute decât altele au adesea resurse
superioare sau dispun de manageri mai pricepuţi.
Adevărat/Fals

33. Firmele aflate pe pieţe concurenţiale practică preţurile stabilite de piaţă.

Adevărat/Fals
Capitolul 4 95
34. Pe termen lung, preţul de echilibru în condiţiile concurenţei perfecte poate
fi deasupra sau sub costul mediu.
Adevărat/Fals

35. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu costul mediu pe termen lung.
Adevărat/Fals

36. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu costul marginal pe termen lung.
Adevărat/Fals

37. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu costul mediu pe termen scurt.
Adevărat/Fals

38. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu costul mediu variabil pe termen scurt.
Adevărat/Fals

39. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu costul marginal pe termen scurt.
Adevărat/Fals

40. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu venitul mediu.
Adevărat/Fals

41. Dacă o firmă se găseşte în punctul de echilibru pe termen lung, preţul pieţei
este egal cu venitul marginal.
Adevărat/Fals

COMPLETAŢI

42. Costurile de oportunitate ale resurselor aflate deja în proprietatea firmei nu

sunt incluse în costurile …………………

43. Un cost ………………… implică obligatoriu o plată făcută către altcineva.

44. Costurile care nu depind de volumul producţiei sunt numite

…………………
96 Microeconomie - Macroeconomie

45. Cheltuielile cu materiile prime şi combustibilul sunt exemple de costuri

…………………

46. Dobânzile, chiria şi impozitele pe clădiri sunt exemple de costuri

…………………

47. Curba costului mediu este intersectată în punctul său de minim de

…………………

48. Când costul marginal este mai mic decât costul mediu, curba costului
mediu este …………………

49. Când costul marginal este mai mare decât costul mediu, curba costului
mediu este …………………

50. În cazul în care costul mediu scade atunci când firma produce mai mult, se
spune că avem de-a face cu …………………

51. În cazul în care este mai ieftin să se producă mai multe bunuri împreună
decât fiecare separat, se spune că avem de-a face cu …………………

52. Când profitul economic este egal cu zero, firma realizează

…………………

53. Pentru a-şi maximiza profitul, o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă

perfectă trebuie să producă în punctul unde ………………… este egal cu
…………………

54. Pe termen scurt, o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă perfectă decide

dacă ………………… activitatea, în vreme ce pe termen lung ea decide dacă
………………… de pe piaţa respectivă.

55. Curba ofertei unui producător de pe o piaţă cu concurenţă perfectă este dată
de ramura crescătoare a …………………, situată deasupra curbei costului
mediu variabil.

56. Dacă randamentele de scară sunt descrescătoare, atunci costul marginal

este …………………, iar panta curbei costului total devine …………………

57. Dacă randamentele de scară sunt constante, atunci costul marginal este
…………………, iar panta curbei costului total este …………………
Capitolul 4 97

58. Dacă randamentele de scară sunt crescătoare, atunci costul marginal este
…………………, iar panta curbei costului total devine …………………

59. Datorită concurenţei şi dorinţei de a-şi maximiza profiturile, firmele sunt

stimulate să producă la costurile cele mai mici. Aceasta se numeşte eficienţă
…………………

TESTE - GRILĂ

60. Concurenţa perfectă presupune:

a) un număr mare de producători;

b) un produs standardizat;
c) mobilitatea factorilor de producţie;
d) toate cele de mai sus.

61. Care dintre următoarele nu constituie o caracteristică a pieţei cu concurenţă

perfectă?

a) libertatea de a intra pe piaţă;

b) libertatea de a ieşi de pe piaţă;
c) informaţii perfecte;
d) produse diferenţiate între ele.

62. Care dintre următoarele constituie cea mai bună dovadă că o firmă se
găseşte pe o piaţă cu concurenţă perfectă?

a) dimensiunea pieţei este foarte mare;

b) profiturile firmei sunt mari;
c) profiturile firmei sunt mici;
d) cererea pentru produsul firmei este perfect elastică.

63. Care dintre următoarele este, probabil, mai apropiată de piaţa cu concurenţă
perfectă?

a) piaţa televizoarelor;
98 Microeconomie - Macroeconomie
b) piaţa detergenţilor;
c) piaţa produselor agricole;
d) piaţa ţigaretelor.

64. Curba ofertei pe termen scurt a unei firme aflate pe o piaţă cu concurenţă
perfectă este:

a) curba costului total;

b) porţiunea din curba costului marginal situată deasupra costului mediu;
c) porţiunea din curba costului marginal situată deasupra preţului;
d) porţiunea din curba costului marginal situată deasupra costului mediu
variabil.

65. Curba ofertei ramurii este:

a) suma curbelor costurilor totale ale firmelor aflate în ramura respectivă;

b) suma curbelor costurilor medii;
c) suma curbelor costurilor marginale;
d) suma curbelor costurilor medii variabile.

66. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă:

a) preţul = venitul marginal;

b) preţul < venitul marginal;
c) preţul > venitul marginal;
d) preţul nu are nici o legătură cu venitul marginal.

67. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă poate să ia următoarele decizii:

a) când să intre pe piaţă;

b) când să iasă de pe piaţă;
c) cât să producă;
d) câte resurse să folosească;
e) toate răspunsurile de mai sus.

68. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă va decide să intre pe piaţă atunci

când:

a) preţul pieţei este mai mare decât minimul costului mediu;

Capitolul 4 99
b) preţul pieţei este mai mare decât minimul costului mediu variabil;
c) preţul pieţei este mai mare decât costul total;
d) preţul pieţei este mai mare decât costul fix.

69. În condiţiile concurenţei perfecte, o firmă va decide să iasă de pe piaţă

atunci când:

a) veniturile sale sunt mai mici decât costurile nerecuperabile;

b) preţul este mai mic decât costul marginal;
c) preţul este mai mic decât minimul costului mediu;
d) toate răspunsurile de mai sus.

70. Costurile nerecuperabile sunt:

a) cele care nu se modifică o dată cu modificarea producţiei;

b) costurile implicate de pornirea afacerii;
c) costurile pe care firma trebuie să le suporte, indiferent dacă stă sau iese
de pe piaţa respectivă;
d) costuri de oportunitate.

71. În cazul în care costurile fixe sunt în întregime nerecuperabile, o firmă va

decide să iasă de pe piaţă atunci când:

a) preţul este mai mic decât minimul costului mediu;

b) preţul este mai mic decât minimul costului mediu variabil;
c) preţul este mai mic decât costul marginal;
d) preţul este mai mic decât costul fix.

72. În cazul în care costurile fixe sunt în întregime recuperabile, o firmă va

decide să iasă de pe piaţă atunci când:

a) preţul este mai mic decât minimul costului mediu;

b) preţul este mai mic decât minimul costului mediu variabil;
c) preţul este mai mic decât costul marginal;
d) preţul este mai mic decât costul fix.

73. Diferenţa dintre încetarea activităţii pe termen scurt şi, respectiv, pe termen
lung constă în aceea că:

a) pe termen scurt, o firmă îşi poate relua activitatea în orice moment, în

vreme ce pe termen lung firma a părăsit deja piaţa respectivă;
100 Microeconomie - Macroeconomie
b) pe termen scurt, se petrece atunci când costul mediu este egal cu costul
marginal, în vreme ce pe termen lung are loc atunci când costul mediu
este crescător;
c) pe termen scurt, încetarea activităţii se realizează la un preţ mai mare;
d) nu este nici o diferenţă.

74. Costurile explicite sunt:

a) costul de oportunitate al resurselor aflate în proprietatea firmei;

b) salariile plătite de firmă;
c) orice plată făcută de firmă către terţi, pentru a obţine resursele de care
are nevoie pentru a produce;
d) egale cu profitul contabil.

75. Costurile implicite sunt:

a) costul de oportunitate al resurselor aflate în proprietatea firmei;

b) salariile plătite de firmă;
c) orice plată făcută de firmă către terţi, pentru a obţine resursele de care
are nevoie pentru a produce;
d) egale cu profitul contabil.

76. În cazul când un producător agricol cultivă porumb pe suprafaţa de teren pe

care o are în proprietate:

a) costurile sale explicite sunt mai mari decât costurile implicite;

b) costurile implicite sunt mai mari decât cele explicite;
c) costurile economice sunt mai mari decât cele explicite;
d) costurile contabile sunt mai mari decât cele economice.

77. Dacă firmele dintr-o anumită ramură obţin venituri mai mici decât profitul
lor normal, atunci:

a) alte firme vor intra în ramura respectivă;

b) unele firme vor pleca în alte ramuri;
c) situaţia va rămâne la fel ca mai înainte;
d) toate răspunsurile de mai sus.

78. Costul marginal este:

a) costul mediu suplimentar necesar pentru a realiza încă o unitate de

produs;
Capitolul 4 101
b) costul total suplimentar necesar pentru a realiza încă o unitate de
produs;
c) costul total împărţit la cantitatea totală de producţie;
d) costul fix marginal.

79. Care dintre următoarele este adevărată atunci când costul mediu (C M) se
găseşte în punctul său de minim?

a) costul mediu = costul mediu variabil;

b) costul marginal = preţul de vânzare;
c) costul mediu = costul marginal;
d) costul marginal = costul mediu variabil.

80. Atunci când dimensiunea unei firme este dată (constantă), o creştere a
cantităţii de producţie realizate nu va influenţa:

a) costul total;
b) costul mediu;
c) costul fix;
d) costul variabil mediu.

81. Să presupunem că o firmă de transporturi îşi clasifică cheltuielile în

cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile. Care dintre următoarele pot fi clasificate
ca fiind cheltuieli fixe?

a) salariul şoferilor;
b) amenzile;
c) cheltuielile pentru benzină şi ulei;
d) dobânzile la împrumuturile luate de la bancă.

82. Care dintre următoarele sunt cheltuieli variabile?

a) impozitul pe proprietate;
b) dobânzile la împrumuturi;
c) chiria pentru spaţiul închiriat;
d) cheltuielile cu materii prime.
102 Microeconomie - Macroeconomie
83. La o producţie de 100 de bucăţi din produsul X, costul variabil este de 450
de unităţi monetare (u.m.) şi cel fix de 150 u.m. Costul total va fi de:

a) 450 u.m.
b) 500 u.m.
c) 550 u.m.
d) 600 u.m.

84. În exemplul anterior, costul mediu total va fi de:

a) 1,50 u.m.
b) 4,50 u.m.
c) 6,00 u.m.
d) 600 u.m.

85. Atunci când costul marginal se găseşte deasupra costului mediu:

a) costul mediu este crescător;

b) costul variabil mediu este crescător;
c) costul variabil mediu este descrescător;
d) costul fix mediu este crescător.

86. Care dintre următoarele scade permanent, pe măsură ce volumul de

producţie creşte?

a) costul mediu;
b) costul variabil mediu;
c) costul fix mediu;
d) costul fix.

87. Curba costului mediu pe termen lung:

a) poate fi descrescătoare, datorită costurilor fixe;

b) eventual, poate fi crescătoare datorită unor probleme legate de
managementul firmei;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

88. Pe termen lung, costul fix total:

Capitolul 4 103
a) va rămâne constant;
b) va scădea;
c) va creşte;
d) va deveni variabil.

89. Profitul economic al unei firme este egal cu:

a) venit minus costuri explicite;

b) venit minus cost variabil;
c) venit minus cost fix;
d) venit minus cost de oportunitate.

90. Profitul este egal cu:

a) venit total minus cost total;

b) preţ minus cost mediu;
c) venit total minus cost variabil;
d) venit total minus cost fix.

91. O firmă are într-un an venituri de 500 milioane lei. Costurile sale explicite
au fost de 200 de milioane. Proprietarii au investit în firmă 100 de milioane
care, dacă ar fi fost folosiţi altfel (de exemplu, depuşi la bancă) ar fi adus un
profit de 50% anual. Profitul economic al firmei este:

a) 250 milioane;
b) 200 milioane;
c) 300 milioane;
d) 350 milioane.

92. O firmă are venituri de 500 milioane lei. Costurile sale explicite au fost de
200 milioane, iar cele implicite de 50 milioane. Profitul său contabil este:

a) 250 milioane;
b) 200 milioane;
c) 300 milioane;
d) 350 milioane.

93. Costurile medii fixe scad pe măsură ce producţia creşte, deoarece:

a) cresc preţurile;
b) scad salariile;
c) cheltuielile se repartizează asupra mai multor produse;
104 Microeconomie - Macroeconomie
d) acţionează legea productivităţii marginale descrescânde.

94. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, firmele vor produce în punctul în care

preţul este egal cu costul marginal:

a) pe termen scurt;
b) pe termen lung;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

95. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, firmele vor produce în punctul în care

preţul este egal cu costul mediu:

a) pe termen scurt;
b) pe termen lung;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

96. Care dintre următoarele este adevărată, dacă preţul pieţei este 50, iar o
firmă care urmăreşte maximizarea profitului produce 100 de bucăţi?

a) costul mediu variabil al producerii celor 100 de bucăţi este mai mic de
50;
b) costul mediu total este mai mic de 50;
c) costul marginal al celei de a 100-a bucăţi este mai mare de 50;
d) costul total este 50.

97. O firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă perfectă poate să-şi sporească

profitul prin creşterea volumului de producţie, dacă ea produce în prezent
într-un punct în care:
Capitolul 4 105
a) preţul este mai mic decât costul mediu;
b) preţul este mai mare decât costul marginal;
c) costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu;
d) venitul marginal este mai mic decât costul marginal.

98. Dacă o firmă produce într-un punct în care venitul marginal este mai mic
decât costul marginal, atunci:

a) firma poate să-şi majoreze profitul, dacă va produce mai mult;

b) firma poate să-şi majoreze profitul dacă va produce mai puţin;
c) firma trebuie să majoreze preţul;
d) firma trebuie să-şi închidă activitatea.

99. Se cunosc următoarele date referitoare la activitatea unei firme: costul

mediu = 300, costul mediu variabil = 250, preţul = 240. Firma respectivă:

a) trebuie să majoreze preţul de vânzare;

b) trebuie să majoreze cantitatea produsă;
c) trebuie să micşoreze cantitatea produsă;
d) trebuie să-şi întrerupă activitatea.

100. Pentru o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul este constant
sau „dat“, deoarece:

a) oricare firmă de pe această piaţă produce doar o parte neglijabilă din

oferta totală;
b) nu există substituienţi pentru produsul său;
c) curba cererii pentru firma respectivă este descrescătoare;
d) este preţul care maximizează profitul.

101. Dacă preţul scade, firmele de pe o piaţă cu concurenţă perfectă:

a) vor începe să-şi facă publicitate;

b) vor continua să producă la fel ca înainte;
c) vor reduce producţia sau îşi vor înceta activitatea;
d) toate răspunsurile de mai sus.

102. Curba costului mediu pe termen lung a unei firme perfect concurenţiale
este următoarea:
106 Microeconomie - Macroeconomie

Q
2 4 6 8

Dacă această curbă este fixă, cantitatea de echilibru pe termen lung va fi:

a) 4 unităţi
b) 5 unităţi
c) 6 unităţi
d) 7 unităţi
e) 8 unităţi

103. Care dintre următoarele s-ar petrece dacă o firmă aflată pe o piaţă cu
concurenţă perfectă ar micşora preţul de vânzare sub preţul pieţei?

a) toate celelalte firme ar micşora şi ele preţul la care vând;

0 mai mici în comparaţie cu cazul când ar
b) firma ar obţine profituri totale
vinde la preţul pieţei;
c) firma şi-ar majora cota de piaţă, ceea ce ar determina profituri mai
mari;
d) alte firme ar fi scoase de pe piaţă.

104. Care dintre următoarele s-ar petrece dacă o firmă aflată pe o piaţă cu
concurenţă perfectă ar majora preţul de vânzare peste preţul pieţei?

a) firma nu va pierde clienţi, atâta vreme cât preţul său ar fi egal cu costul
marginal;
b) firma îşi va pierde clienţii treptat, în timp;
c) firma îşi va pierde toţi clienţii săi;
d) firma nu îşi va pierde clienţii, dacă produsele sale sunt de o calitate
superioară.
Capitolul 4 107
105. Care dintre următoarele este adevărată în cazul unei firme aflate în punctul
de echilibru pe termen lung?

a) preţul = costul mediu pe termen lung;

b) preţul = costul marginal pe termen scurt;
c) venitul marginal = costul mediu pe termen scurt;
d) toate răspunsurile de mai sus.

106. Care dintre următoarele nu este o caracteristică a echilibrului pe termen

lung în cazul pieţei cu concurenţă perfectă?

a) preţ = cost marginal;

b) preţ = minimul costului mediu;
c) profit contabil zero;
d) profit economic zero.

107. Care dintre următoarele explică de ce pe termen lung, pe o piaţă cu

concurenţă perfectă, profiturile economice vor fi zero?

a) informaţii perfecte;
b) libertatea de intrare şi de ieşire de pe piaţa respectivă;
c) elasticitatea cererii pieţei;
d) omogenitatea produsului.

108. Pe termen lung, o firmă poate produce 400 de bucăţi dintr-un produs, cu un
cost total de 200000 sau 800 de bucăţi cu un cost total de 320000. Între
aceste niveluri de producţie, firma respectivă:

a) obţine avantajele economiei de scară;

b) are randamente de scară descrescătoare;
c) are randamente de scară constante;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

109. Economia de scară explică de ce:

a) costul mediu pe termen lung este descrescător;

b) costul fix pe termen scurt este descrescător;
c) ambele răspunsuri de mai sus;
d) nici unul dintre răspunsurile de mai sus.

110. Când curbele costurilor prezintă randamente de scară constante, atunci:

108 Microeconomie - Macroeconomie
a) curba costului mediu pe termen lung este descrescătoare;
b) curba costului mediu pe termen lung este orizontală;
c) curba costului mediu pe termen lung este verticală;
d) curba costului mediu pe termen lung este crescătoare.

111. În figura de mai jos, o ramură perfect concurenţială se găseşte în echilibru

pe termen lung în punctul A. Când curba cererii se deplasează în poziţia C1,
traseul către noul echilibru pe termen lung va fi:

a) A – N – B;
b) A – M – B;
c) A – B – N;
d) A – B – M.

Preţ

C1 C2 O1 O2
M

A B Oferta pe termen lung

Cantitate

112. În concurenţa perfectă, rivalitatea este:

a) impersonală;
b) foarte personală şi directă, reclama fiind importantă;
c) inexistentă din moment ce firmele cooperează;
d) toate cele de mai sus;
e) nici una din cele de mai sus.

PROBLEME

113. Costul fix mediu al unei firme este de 500 de lei, la o producţie de 10000
de produse fabricate. Să se calculeze costul fix mediu pentru o producţie de
12500 de produse.
Capitolul 4 109
114. Fie trei firme aflate pe o piaţă cu concurenţă perfectă, ale căror curbe ale
ofertei sunt următoarele: Q1 = 18 + 3P, Q2 = 16 + 6P şi Q3 = 10 + 2P. Să se
determine oferta lor combinată.

115. Costurile fixe ale unei firme sunt 60000. Tabelul de mai jos prezintă
costurile firmei respective la diferite niveluri ale producţiei:

Producţie Costuri totale Costuri Costuri medii Costuri

variabile marginale
1 120000
2 160000
3 200000
4 240000
5 280000
6 320000

a) Calculaţi costurile variabile, medii şi marginale.

b) Verificaţi relaţia dintre costul marginal şi cel mediu.
c) Specificaţi dacă randamentele de scară sunt descrescătoare, crescătoare
sau constante.

116. Costurile fixe ale unei firme sunt 100000. Tabelul de mai jos prezintă
costurile firmei respective la diferite niveluri de producţie:

Producţie Cost total

10 200000
20 310000
30 430000
40 560000
50 700000
60 850000

a) Preţul de vânzare al produsului firmei respective este 15000. Câte

produse va trebui să producă şi să vândă firma pentru a-şi maximiza
profitul? Calculaţi profitul total.
b) Să presupunem că preţul pieţei scade la 13000. Care va fi acum nivelul
de producţie care maximizează profitul şi care va fi dimensiunea
profitului total?
c) Care este preţul minim care va convinge firma să intre pe piaţa
respectivă?
110 Microeconomie - Macroeconomie
d) Să presupunem că toate costurile fixe sunt nerecuperabile. Care va fi
preţul maxim care va determina firma să iasă de pe piaţă?
e) Să presupunem acum că 50000 din costurile fixe sunt recuperabile.
Care va fi preţul de ieşire în acest caz?

117. Sunteţi un consultant al unei întreprinderi; scopul este de a-i oferi sfaturi
privind maximizarea profiturilor. Pe care dintre opţiunile de mai jos le-aţi
recomanda firmei respective în fiecare dintre situaţiile date:

a) firma este în punctul optim;

b) firma trebuie să micşoreze preţul de vânzare;
c) firma trebuie să majoreze preţul de vânzare;
d) firma trebuie să majoreze cantitatea produsă;
e) firma trebuie să reducă producţia;
f) firma trebuie să-şi înceteze activitatea.

A.
Venitul total = 10000
Cost total = 9000
Cost mediu = 1,80
Cost marginal = 2,00
Creşterea producţiei determină creşterea costului marginal.

B.
Cantitatea produsă = 1000
Venit total = 5000
Cost fix total = 1500
Cost mediu variabil = 5,50
Cost marginal = 5,00
Creşterea producţiei determină creşterea costului marginal.

C.
Venit total = 8000
Cost fix total = 1000
Cost mediu = 3,50
Cost variabil mediu = 3,00
Cost marginal = 4,50

D.
Venit total = 12000
Cost total = 12000
Capitolul 4 111
Cost variabil = 9000
Cost mediu = minim
Cost mediu variabil = 1,50

E.
Preţ = 3,00
Cost fix = 6000
Cost variabil = 8000
Cost mediu = 3,50
Cost mediu variabil = minim

F.
Preţ =4
Cantitatea = 2000
Cost variabil = 7000
Cost mediu = 4,50
Cost marginal = 4,00

Creşterea producţiei determină creşterea costului marginal.

G.
Cantitate = 1000
Venit total = 3000
Cost fix = 1500
Cost mediu variabil = 3,50
Cost marginal = 3,00

H.
Preţ =1
Cantitate = 10000
Cost total = 8000
Cost mediu = minim

118. În tabelul următor este prezentată dependenţa costului marginal şi a

costului mediu de volumul de producţie realizat de trei firme care operează
pe o piaţă perfect concurenţială:

Firma I Firma II Firma III

Q Cm CM Cm CM Cm CM
112 Microeconomie - Macroeconomie
1 55 90 65 100 75 105
2 45 75 55 85 65 90
3 35 60 45 70 55 75
4 25 45 35 55 45 60
5 20 35 30 45 50 50
6 30 30 40 40 60 55
7 40 35 50 45 70 60
8 50 40 60 50 80 65
9 60 45 70 55 90 70
10 70 50 80 60 100 75

Se cere:
a) Presupunând că preţul este P=50 u.m./buc., să se calculeze profitul
realizat de fiecare întreprindere; identificaţi firma candidată la faliment
în cazul unei reduceri a preţului pieţei;
b) Idem dacă preţul pieţei este P=40 u.m./buc;
c) Care va fi preţul produsului pe termen lung?

119. Să presupunem că piaţa confecţiilor este o piaţă cu concurenţă perfectă;

curba costului marginal al fiecărei firme care acţionează în această ramură
este:

Cm = 5 + 3 Q

unde: Cm = costul marginal (u.m./tonă)

Q = producţia pe zi (în tone)

a) Presupunând că sunt 1000 de firme in industria bumbacului, deduceţi

curba ofertei pe termen scurt a ramurii;
b) În cazul în care preţul este de 8 u.m., să se calculeze cantitatea produsă
în această ramură.

120. Să presupunem că o firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă perfectă are

următoarea funcţie a costului total pe termen lung: CTL = 10Q – 6Q2 + Q3.
Care va fi preţul pe termen lung al produsului firmei respective?

121. Fie următoarele informaţii referitoare la activitatea unei firme aflate pe o

piaţă cu concurenţă perfectă:

P = 60;
CT = 4000 + 204Q – 3Q2 + 0,02Q3.
Capitolul 4 113

În caz că firma nu funcţionează, ea va pierde în întregime costul fix. Ce

trebuie să facă această firmă?

122. Funcţia costului total al unei firme este:

C = 200 + 4 Q + 2 Q2
a) Dacă firma acţionează pe o piaţă perfect concurenţială, preţul
produsului său este de 24 u.m.; care este nivelul producţiei optime?
b) La această producţie optimă, cât este profitul său?

123. O firmă perfect concurenţială are următoarea funcţie a costului total:

Total producţie Costul total (u.m.)

0 20
1 30
2 42
3 55
4 69
5 84
6 100
7 117

Cât de mult va produce firma, dacă preţul este:

a) 13 u.m.
b) 14 u.m.
c) 15 u.m.
d) 16 u.m.
e) 17 u.m.

124. Fie „X“ o firmă ce acţionează pe o piaţă perfect concurenţială. Producţia sa

este de 50 de unităţi pe lună, venitul total este de 35000 u.m./lună, costul
mediu total este de 700 u.m. iar costul mediu variabil este de 500 u.m. Ea
funcţionează la o producţie la care costul mediu este minim. Să se
calculeze:

a) preţul;
b) costul total;
114 Microeconomie - Macroeconomie
c) costul fix total;
d) profitul total;
e) costul marginal.

125. Curba costului marginal pentru firma „X“ este:

Cm = 4 + 3Q

Preţul unitar este de 3 u.m. Un student care a muncit în timpul verii la

această firmă i-a sugerat directorului său, bazându-se pe date certe, că ar fi
mai bine să oprească producţia decât să continue să funcţioneze. Sunteţi de
acord cu el? Explicaţi.

126. Să presupunem că agentul economic „Z“ deţine o spălătorie auto, iar

funcţia costului total este: C = 20 + 2 Q + 0,3Q 2 , unde C reprezintă costul
total pe oră, iar Q reprezintă numărul de maşini spălate într-o oră. Dacă „Z“
practică un preţ de 5 u.m. pentru fiecare maşină spălată, care este numărul
optim de maşini care ar trebui spălate într-o oră? Care este profitul maxim
care se poate obţine?

127. Curba costului mediu este CM = 400/Q + 3 Q

Preţul unitar este de 3 u.m.

a) Dacă se produce mai mult de o unitate pe zi, firma respectivă va avea

profit sau pierdere? Explicaţi.
b) Ce recomandaţi? O firmă în această situaţie ar trebui să-şi înceteze
activitatea sau nu? Explicaţi.

128. Fie următoarea funcţie a profitului unei firme:

 = -10 + 40Q – 2Q2.

a) Ce se va întâmpla dacă firma nu produce nimic?

b) Care este nivelul de producţie care maximizează profitul?

DEZBATERE
Capitolul 4 115
129. De ce este important studiul pieţei cu concurenţă perfectă, atâta vreme cât,
în realitate, astfel de pieţe nu prea există? Puteţi găsi totuşi exemple de
pieţe apropiate de modelul concurenţei perfecte?