Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.

2019
Anul I IMA, FAIMA

MATERIALE
INDUSTRIALE

LEMNUL

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 1
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului

Structura lemnului

Ist
Istor
stooria
o ria
a cop
copacului:
- vârsta
v
- c
condițiile dde creștere
- structura
s
- anumite proprietăți

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 2
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului

Clasificarea
a d
d.p
.p.
p.d.v
d.v
.v. mecanic (esență)
¾ esențe moi (salcie, plop, conifere): 25 MPa
¾ esențe tari (stejar, frasin): 40-70 MPa
¾ esențe dure (abanos, gaiac) : 80-100 MPa

Structura lemnului

Clasificarea
a d.p.d.vv. al durabilității
¾ nedurabile (<3 ani): frasin, mesteacăn, fag, ulm, paltin, molid
¾ durabilitate scăzută (3-7 ani): brad, molid
¾ durabilitate moderată (7-10 ani): pin, salcâm
¾ durabilitate mare (>10 ani): stejar, nuc
¾ durabilitate foarte mare: chiparos, ienupăr, tisă

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 3
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului

Clasificarea
a d.p.d.vv. al fineții
¾ omogen (uniforme): tei, plop
¾ eterogen (vărgate): rășinoase, stejar, frasin

Clasificarea
a d.p.d.vv. speciei
¾ rășinoase: brad, molid, pin, tisă
¾ foioase: stejar, plop, fag, mesteacăn, salcâm, frasin, tei etc.

Structura lemnului

Clasificarea
a d.p.d.vv. culorii
¾ alb: paltin, molid, plop
¾ alb-gălbui: mesteacăn, tei, brad
¾ galben roșiatic: stejar, salcâm
¾ roșcat: mahon, cireș, tisă
¾ roșu: santal
¾ brun: nuc, măslin, ulm
¾ brun-verzui: teak
¾ negru: abanos

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 4
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului
Alburnul
• partea exterioară care conduce
seva și are celulele vii.
• în fiecare an, cambiul
generează un strat de celule
lemnoase nou înconjoară pe
cele precedente
• grosimea stratului variază de la
2 la 5 cm pe un copac matur

Duramenul
– celulele inactive din partea
interioară.
– depozitele minerale pot induce
o culoare mai inchisă.
– depozitele fac lemnul mai
durabil.

Structura lemnului
Compoziția chimică

Substanțe
bsta
anțe
e organice
o
organ
(max.
x 90%)
x.

™ Celuloză (50-70%)
™ Lignină (max.30%)

™ Hemiceluloză (15-30%)
™ Altele: polizaharide,
pentozani, hexozani,
rășini, taninuri, coloranți,
ceară, alcaloizi

10

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 5
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului
Compoziția chimică
Substanțe
Substanțe
bsta
anțe
e organice
organ
o
anorg
anorganice
norg
orgg
ganice
(max.
x 90%)
x.
(1-
(1
1-1,5%)

™ Celuloză (50-70%)
™ Lignină (max.30%)
™ Hemiceluloză (15-30%)
™ Altele: polizaharide,
pentozani, hexozani,
rășini, taninuri, coloranți,
ceară, alcaloizi

11

Structura lemnului
Compoziția chimică
Substanțe
Substanțe
bsta
anțe
e organice
o
organ Apa (10
0-
0-60%)
anorganice
anorg
norg
orgg
ganice
(max.
x 90%)
x.
(1-
(1
1-1,5%)

™ Celuloză (50-70%) ‰ apa liberă (a50%) = apa

prezentă în lemnul verde.
™ Lignină (max.30%) ‰ apa legată chimic (25-
30%) = apa care atașată
™ Hemiceluloză (15-30%) fibrelor ” contracții în
timpul uscării
™ Altele: polizaharide,
pentozani, hexozani, ‰ apa de compozitie = apa
rășini, taninuri, coloranți, care intră în compoziția
ceară, alcaloizi moleculelor ” prin
eliminarea acesteia se
distruge lemnul

12

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 6
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Structura lemnului
Proprietăți fizice
Umflare
Umiditatea
Contracție

Lemn ușor Molid, plop, tei

Greutatea
specifică Lemn cu
greutate mijlocie Pin, paltin, nuc
Lemn greu Stejar, salcâm, ulm
Mesteacăn, frasin,
Elasticitatea alun, salcie
Proprietăți
mecanice Rezistența pMolid, brad, fag, stejar
mecanică nUlm, salcâm, prun
Duritate Carpen
pFag, tei, plop
Durabilitate
nStejar, ulm, pin
13

Protecția lemnului
Protecție chimică
Creozo
Creozot
zo
ot:
o tt: con
conservant
c onservant dind gudro
gudron
g ro
on dde e cărbune,
c e, gu
gudron
g udron de
d
lemnn și
ș alțalți
a ți cons
conservanți,
cons servanț
vanțț cum
m arr fii naftaleni de
e cupruu Ö
traversele e căilorr ferate
te.
te

Pentaclorfenol
ol:: foarte
e toxic,
c, soluție
e 5% în
n solventt organic
ic.

Arseniura
a de
e cupru
u si crom
m: foarte
e toxic,
c, soluție
e apoasă
ă 2%.

Ames
Amestec
mes stec
ec
c 5 50%
50
0%% sulfat
s att de
e cupr
cupru
c uprru
u + 50
50%% hidroxid
d de
e amoniu
u:
din
n 2004
04;; corodează
04 ă metalul
ul.
ul

Bo
Bor
orați
o rațții ((borax
borax
x - Na
Na2B4O7 sau u aacid
d bor
boric
b ric
ic
c H3 B
BO
O3): protejează
contra a ciupercilor,r insectelor,
r, r solubill în
r, n apă
pă.
pă

16

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 7
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Protectia lemnului
Protecție ignifugă
Produse e ig
ignifuge
gnif
niffuge eÖn
e eficiente
e nuu protejea
protejează
p ejea ază
ză
ă le
lemnul
emnu
ull d
de oc!!! >
e ffo
foc!!!
accelerează
acccelereaz
ază descompu
descompunerea
d puuner
nerrea
a le
lemnului,
emnului
luii,, c
cuu fo
formare
ormare
e de e cărbune
și reducee producerea a de
e gazee toxice
e și inflamabile!!!

Substan
Substanțe
annțe
e efic
cien e Ö con
eficiente
e ente conțin
c nț n cel
el puțin
n unull dintre
e elementele
e:
fosfor,
r azot,
r, t borr sau
t, u clor
o.
or

Cele mai m multe sub

substanțe
bstanțe an
bs anorganice
orga
rga
anice ign
an ignifuge
nifuge
ge prov
provoacă
rovvoacă
degradarea
deg
eg
gradarea
ea a ch
chimică
c imică
mică
căă a le
llemnului
em
mnu
nuluii da
dac
dac
acă
că
ă lemnull tratatt este
e utilizat
în
n condițiii de
e cald
dur
ură
ră și ummiditatete.
te

IDEAL
AL
L – tra
ttratarea
atarea
a lemn
llemnului
mnnuluii cuu su
substanțe
s ubstanțe
u e cacare
c re
e s
săă for
fformeze
orrmezee în
î
lemn alte
e substanțențee organic
organice
ic
ce,
ce
c e
e,, iinsolu
insolubile
solu
lu
ubb le
bil e în
î apă,ă, c care nu
dăunează
ă lemnuluii în n condițiii dee cald dur
ură
ră și ummiditate
tee.

17

Prelucrarea lemnului
1. Tăierea
a arborilor
or:
- vârsta minimă
nimă ă de
de taiere
ta variază intree 40
0 ani pentru
mesteacan și peste e 1500 ani pentru esențele tari
- taierea se va face în perioadele
pe
eriio
oadele de întrerupere a
vegetației, între lunile
e octombrie e și februarie

2. Decojirea
a buștenilorr șii tăierea
a acestora
- fierăstraie circulare (gatere)
- instalații de decojire

18

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 8
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Prelucrarea lemnului
3. Prelucrarea lemnului
• Debitarea plană
– Bușteanul este tăiat paralel
cu fibrele de celuloză
– Cea mai întâlnită.

19

Prelucrarea lemnului
3. Prelucrarea lemnului
• Debitarea în sferturi
– Bușteanul este tăiat în sferturi
– Plăcile se taie apoi perpendicular
pe inelele de creștere.

20

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 9
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Prelucrarea lemnului
3. Prelucrarea lemnului
piese ecarisate (cherestea): grinzi,
rigle, șipci, scânduri, dulapi

piese semiecarisate: lăturoaie, margini

piese finisate: scânduri fălțuite, dușumele, parchete,

plinte, glafuri

piese nefinisate: blăni, grinzi, șindrilă

21

Produse lemnoase
PRODUSE
LEMNOASE

care păstrează structura care nu mai păstrează structura

materialului lemnos din care materialului lemnos sau o
provin păstrează în proporție redusă

Operații tehnologice (așchiere,

Produse brute defibrare, impregnare, presare,
încleiere, etc.

produse brute din lemn, lemn

produse moderne din lemn
pentru piloți, traverse de cale
sau produse din lemn
ferată, cherestea, lemn
reconstituit (PAL, PFL, etc.)
încleiat, furnir, etc.

22

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 10
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Produse lemnoase moderne

Furnir
Placaj
Panel
Plăci din așchii de lemn PAL
Plăci din fibre de lemn PFL
Lemn stratificat
Panouri OSB (Oriented Strand Board)

23

Produse lemnoase moderne

furnire de fa față (estetice
ce) cu
Furnir grosimi de 0,7-1 mm din esențe
nobile
obile
Placaj furnire
e de e baz
ază cu grosimi de
1-3,5 mm , folosite ca miez al
Panel contraplacajelor și față a panelelor
Plăci din așchii de și
ș panourilor
lemn PAL celulare
ulare
furnire tehnice cu
Plăci
P lăci din
n ffibre
ibre decaracteristici
c lemn PFL variate, destinate
diverselor
d scopuri industriale:
L emn s
Lemn tratifica construcția
stratificat c unor părți de nave,
a
avioane, instrumente muzicale etc.
OSB
OSB

24

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 11
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Produse lemnoase moderne

Placaj cu miez din șipci.
Furnir Miezul este format din șipci de lemn,
iar sensul fibrelor lemnului șipcilor
Placaj este alternat. Miezul este placat cu
oua foi lemnoase încleiate.
doua
Panel
Placaj cu miez lamelar. Miezul
Plăci din așchii de lemn
este PAL
format din lamele fine, lipite una
de alta. Fetele pot fi acoperite cu
Plăci din fibre de lemn
ate o PFL
cate foaie sau doua.
Placaj cu foi multiple. E alcătuit
Lemn stratificat din foi de furnir, puse una peste alta,
sensul fibrelor fiind schimbat de la o
OSB placa la alta. Numărul foilor este
întotdeauna impar.

25

Produse lemnoase moderne

Este un material nedeformabil care
Furnir se obține lipind de o parte și de alta a
unui miez de șipci din lemn ușor (brad,
Placaj plop, tei) câte o foaie sau de placaj
subțire
Panel
Plăci din așchii de lemn PAL
Plăci din fibre de lemn PFL
Lemn stratificat
Panouri OSB (Oriented Strand Board

26

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 12
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Produse lemnoase moderne

Furnir
Placaj
Panel
Plăci din așchii de lemn PAL
Plăci din fibre de lemn PFL
Plăcile din așchii de lemn se produc prin aglomerarea așchiilor
cuLemn
ajutorulstratificat
unui adeziv, sub influența presiunii și a căldurii.
PAL-ul se poate folosi în interior sau exterior pentru mobilier,
Panouri
bilare sauOSB
înnobilare
înno
nno
no (Oriented
pentru construcții. Strand Board
plăc
plă
p ăci
cii stratificate
plă
p
pl ăcii omogene pline
ăc
plă
pl ăci omogene cu goluri

27

Plăcile din fibre de lemn sunt constituite

Produse lemnoase
din fibre izolate saumoderne
din fascicule de fibre de
lemn, sau din alte materiale lignocelulozice
obținute prin defibrilarea mecanică sau
Furnir chimico-mecanică, împâslite și încleiate între
e e, for
ele, orrm
mând plăci subțiri și rigide
formând de
Placaj plăc
plă
p cii fibrolemnoase poroas
poroa
ase
a se
plă
p
pl ăcii fibrolemnoase
ăc semidure
semidu
Panel plă
p
pl ăcii fibrolemnoase
ăc dure
Plăci din așchii ăde
plă
pl ci fibrolemnoase
lemn PAL extradure

Plăci din fibre de lemn PFL

Lemn stratificat
Panouri OSB (Oriented Strand Board

28

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 13
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Produse lemnoase moderne

Furnir
Placaj Se obține prin încleierea și presarea la cald a
furnirelor
rnirelor tehnice de lemn
Panel Lemn stratificat nedensificat (LSN)
(LSN
Lemn stratificat densificat (LSD)
Plăci din așchii de lemn PAL
Plăci din fibre de lemn PFL
Lemn stratificat
Panouri OSB (Oriented Strand Board

29

Produse lemnoase moderne

Se realizează din lamele de lemn legate cu 2-4
% rășini sintetice.
Panourile se realizează din trei straturi.
Straturile exterioare, au lamelele orientate paralel
cu lungimea iar stratul interior, are lamelele
perpendiculare
perpendiculare pe lungimea panoului
Furnir OSB2, utilizate în mediu uscat, la interior
OSB3, utilizate la inte
interior și exterior în mediu
Placaj cu
u umiditate moderată;
OSB4, utilizate ca elemen
elemente structurale în
Panel
P anel medii
m
mee cu umiditate ridicată
Plăci
P din
lăci d așchii
in a ș de lemn PAL
Plăci
P lăci din
din ffibre
ib de lemn PFL
Lemn
L stratificat
emn s tratif
Panourii O
P OSB
S (Oriented Strand Board)

30

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 14
Materiale Industriale - Cursul 13, 14.01.2019
Anul I IMA, FAIMA

Concluzii
iile cursului ?

APLICAȚII

MATERIAL PRODUS

OBȚINERE

31

NOTA
FINALĂ

50% Nota 50% Nota

EXAMEN LABORATOR
Daca nota la
examen t 5

+1p la notă
ă - Proiect

32

Prof.Dr.Ing. Stefania STOLERIU,

stefania.stoleriu@upb.ro 15