Dimitrie Paciurea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dimitrie Paciurea (n. 2 noiembrie 1873, București - d. 14 iulie
1932, București) a fost un sculptor român. Stilul său simbolic și Dimitrie Paciurea
reprezentațional contrastează puternic cu stilul simplificat până la
esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin
Brâncuși.

În anul 2012 a fost ales membru post-mortem al Academiei

Române.[1]

Cuprins
Date biografice
Opera
Expoziții
Premii și distincții
Dimitrie Paciurea
Galerie imagini Date personale
Note Născut 2 noiembrie 1873
București, România
Bibliografie
Decedat 14 iulie 1932, (59 de ani)
Legături externe București, România
Articole biografice Înmormântat Cimitirul Bellu
Naționalitate România
Cetățenie România
Date biografice Ocupație sculptor[*]
Activitate
Născut în București, a studiat aici între 1890 și 1894 la Școala de Domeniu sculptură
Arte și Meserii, secția Mecanică, apoi Sculptură, avându-l ca artistic
profesor pe sculptorulWladimir Hegel, care i-a insuflat cultul pentru Studii Școala Națională de Arte Frumoase
din București, Școala de Belle-Arte
formă, și care l-a sprijinit să își continue studiile la Paris[2] (între din Paris, Academia Julian
1896 și 1900). Studiază în perioda 1895 - 1899, sprijinit de Pregătire Wladimir Hegel, Gabriel Thomas,
Ministerul Agriculturii, Comerțului, Industriei și Domeniilor la Jean-Antoine Injalbert, William
Bouguereau, Gabriel Ferrier
Școala de Arte Decorative și Industriale din Paris după care se
Profesor Oscar Han, Gheorghe Naum, Iosif
înscrie la Școala de Belle-Arte, atelierul lui Gabriel Thomas, apoi al pentru Fekete, Ion Irimescu, Gheorghe D.
lui Jean-Antoine Injalbert. Între anii 1898 - 1899 studiază în cadrul Anghel, Ion Jalea, Teodor Burcă,
Romulus Ladea
Academiei Julian, în atelierele lui William Bouguereau și Gabriel
Mișcare „Arta Română", Tinerimea artistică
Ferrier.[3] artistică
Opere Himera văzduhului, Himera
Debutează în 1894 la Expoziția artiștilor în viață, fiind apoi prezent importante pământului, Himera apei, Himera
la Saloanele Oficiale, la manifestările "Cercului artistic" și ale nopții
"Tinerimii artistice". În 1919 se află printre membrii fondatori ai
Premii 1927 - Premiul Național pentru
Sculptură (pentru Himera
Societății "Arta română". Operele îi sunt prezentate în expoziții văzduhului)
personale în București, în 1907, 1922 (împreună cu Cornel Medrea),
1930. A participat de asemenea la expoziții de artă românească
Membru post-mortem al
deschise la München (1913), Bruxelles (1930) și la Bienala de la
Academiei Române
Veneția (1924). Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la
Școala Națională de Arte Frumoasedin București. Modifică date / text

Încă de la primele sale lucrări a apărut foarte clar desprinderea de formulele academizante - destul de respectate de colegii din
institutele de artă bucureștene - orientarea decisă spre o creație, în care tradiții îndepărtate și experiențe apropiate coexistă, aducând
originalitate și distincție în sculptura românească. Aluziile la patrimoniul bizantin sau al Renașterii (Gigantul, 1905; Christ încoronat
cu spini, 1907) se produc în desfășurarea unui discurs plastic ce vizează realitățile epocii.
Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni
mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe
fantastice. De la Omul primitiv (1906) și Sfinxul (1913), trece la seria de "Himere": Himera văzduhului, Himera pământului, Himera
apei, Himera nopții. Paciurea a realizat și un mare număr de portrete, compoziții (Fata cu ulciorul, 1920) și un proiect nerealizat
pentru un monument alUnirii Principatelor Române.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu fig. 35A.

Opera
Lucrări monumentale:

1904 - Mon. Gheorghe Duca (bronz, grup alegoric), București;

1906 - Omul primitiv;
1905 - Două fântâni, cu arh. V.G. Ștefănescu, Parcul Carol,
Craiova, Dolj;
1905 - Gigantul (piatră), frontonul Muzeului „Grigore
Antipa”(distrus);
1907 - Christ încoronat cu spini;
1912 - Madona Stolojan, Cimitirul Bellu, București;
1913 - Sfinxul;
1920 - Fata cu ulciorul (portret);
1931 - Zeul Pan, Academia României din Roma, Italia;
1931 - Seria Himere - Himera văzduhului, Himera pământului,
Himera apei, Himera nopții.
Lucrări în colecții publice:

Muzeul Național de Artă al României, București;

Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București
;
Muzeul de Artă, Brașov;
Muzeul de Artă, Cluj-Napoca;
Muzeul de Artă, Constanța;
Muzeul de Artă, Craiova, Dolj.

Expoziții
Expoziții personale:
Himera văzduhului
1907 - cu Gheorghe Petrașcu, Ateneul Român, București;
1922 - cu Gabriel Popescu și Cornel Medrea, Ateneul Român,
București;
1930 - cu Gabriel Popescu șiIosif Steurer, Muzeul Aman, București;
1932 - Pavilionul Artelor, București;
1957, 1973 - Expoziție retrospectivă,Muzeul Național de Artă al României, București.
Expoziții de grup:

1894 - 1896 - Expoziția Artiștilor în Viață, București;

 1905, 1910, 1923 - Cercul Artistic, București;
1907 - 1909, 1913 - 1915, 1928 - Tinerimea Artistică, București;
1909 - 1911, 1913, 1914, 1927 - 1929, 1931 - Salonul Oficial
de Pictură și Sculptură, București;
1912 - Tinerimea artistică, München, Germania;
1912, 1929 - Expoziția Universală, București;
1917 - 1918 - Expoziția artiștilor români, București;
1919 - Arta Română, Salonul sculptorilor români, București;
1920 - 1921, 1923 - Arta Română, București;
1924 - Cercul Artistic și Salonul Oficial de Pictură și Sculptură,
Veneția, Italia;
1924 - Bienala de artă, ediția a XIV-a, București;
1925 - Salonul Oficial de Pictură și Sculptură, Paris, Franța;
1925 - Expoziția de artă românească, Muzeul Jeu de Paume,
București;
1929 - Salonul Oficial de Grafică,Barcelona, Spania;
1930 - Expoziția de artă românească veche și modernă,
Bruxelles, Belgia;
1931 - Expoziția de artă românească, București;
Himera apei
2008 - Against Nature: the Hybrid Forms of Modern Sculpture,
Henry Moore Institute, Leeds, Marea Britanie;
2009 - Centrul de Artă Modernă și Contemporană, Messiah,
Debrecen, Ungaria;
2011 - L’Europe des esprits ou la fascinationde l’occulte 1750-
1950, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Strasbourg,
Franța.

Premii și distincții
1894 - Mențiune onorabilă Expoziția Artiștilor în Viață;
1905 - Premiul I, împreună cu arhitectul V .G. Ștefănescu,
concurs pentru două fântâni monumentale, Craiova, Dolj;
1909, 1910 - Premiul al II-lea la Salonul Oficial de Pictură și
Sculptură, București;
Himera pământului
1914 - Medalia cl. a II-a la Salonul Oficial de Pictură și
Sculptură, București;
1927 - Premiul Național pentru Sculptură (pentru Himera văzduhului);
1929 - Medalia de bronz „Marele premiu clasa a II-a” pentru Zeul războiului la Expoziția universală din Barcelona,
Spania.

Galerie imagini
 Statuia Gigant expusă în Himeră, laviu Dimitrie Paciurea -
Parcul Carol din Autoportret
București, parte din
grupul cu Statuile
Giganții

Note
1. ^ http://www.acad.ro/membri_ar/armembri_pm.htm Academia Română - Membrii post-mortem ai Academiei Române
2. ^ Obiectul Lunii Mai 2011: Bustul Reginei Elisabeta(http://peles.ro/obiectul-lunii-mai-2011-bustul-reginei-elisabeta/)
3. ^ ro Un secol de sculptură românească(http://sculpture.ro/fisa.php?id=634)

Bibliografie
Ion Frunzetti: Paciurea (cu un catalog și un tabel cronologic de Petre Oprea). București, 1971
Vlasiu, Ioana (coord.),Dicționarul sculptorilor din România, Lit. H-Z, Vol. II, Editura Academiei Române,București,
2012, pp. 188-195.
Mircea Deac - Dimitrie Paciurea, Editura Gramar, 2000, 2004

Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
Biografia lui Dimitrie Paciurea la ici.ro
Dimitrie Paciurea, un sculptor pentru modernitate
Paciurea
Sculpturile lui Dimitrie Paciurea, în patrimoniul Muzeului de Artă

Articole biografice
Vă mai amintiți de... Dimitrie Paciurea, 19 ianuarie 2010, Eliza Zdru,Adevărul

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dimitrie_Paciurea&oldid=12297366

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 iulie 2018, ora 21:15.

Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice
; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.