Femeia in secolul XX

Timp de secole,femeiile au trait intr-o lume a barbatilor,neavand nici un drept,ci doar datoria de a fi o sotii si mame bune.Fiind reprezentantii sexului tare,barbatii au reusit sa profite timp de secole de slabiciunea femeii,de inferioritatea sa din punct de vedere fizic si de finetea si sensibilitaea acesteia. Din cele mai vechi timpuri chiar pana in present,masculinul si experientele sale erau considerate norma pentru comportamentul si realizarile umane. Experientele femeilor si tot ce tine de femeiesc erau considerate deviatii sau exceptii de la norma universal masculina. La nceputul secolului XX, "Miscarea feminista" a provocat tulburari violente cu partizanele Doamnei Emmeline PANKHURST-GOULDEN, care revendica dreptul de vot al femeilor. Partizana britanica, nascuta la Manchester n 1858, a decedat la Londra n 1928, ea fiind fondatoarea Uniunii feminine sociale si politice n 1903. Aceasta miscare a partizanelor pentru drepturile femeilor din Anglia de la nceputul secolului XX, URMAREA OBTINEREA DREPTURILOR POLITICE PENTRU FEMEI. Mai trziu, n anul 1928, Curtea Suprema a Canadei refuza sa considere femeile ca "indivizi" care sa poata face parte din Senat. Aceasta era stabilit prin LEGEA CONSTITUTIONALA din anul 1867 si pe "incapacitatea femeilor",consemnate n COMMON LAW, privitor la asumarea obligatiilor publice. Secolul XX a fost un secol al EMANCIPARII FEMEILOR, multa vreme ele fiind supuse tutelei tatilor, fratilor sau barbatilor, nsa astazi, datorita luptei condusa de organizatiile FEMINISTE, ncepnd cu anul 1970, ele au cstigat dreptul de a-si dirija viata lor si a familiei, asa cum nteleg. Realitatea este nsa, ca nca exista multe tari si n secolul XXI, unde drepturile femeilor nu sunt acceptate, ele fiind constrnse n libertatea lor de actiune, n numele PRINCIPIILOR RELIGIOASE. Femeia s-a implicat i a contribuit la rezolvarea problemelor sociale i a luptat pentru recunoterea drepturile ei fireti.n secolul al XIX-lea i al XX-lea s-a rspndit n lume ideia emanciprii femeii, economice, politice i juridice egale cu ale brbailor. Aceste micri feministe aveau drept obiectiv restructurarea i democratizarea vieii publicii, mai simplu micarea de emancipare a femeilor. Emanciparea femeii a nceput din perioada antic. ,, Dac romanii au subjugat continente, ea, femeia antic, i-a subjugat pe romani . Eforturile sale de ctigare a independenei au continuat timid n secolul al XVIII-lea. Pentru prima dat femeia devine actri pe scena politicului, a moralei, religiei, literaturii. Cu pai mruni, discret, dar eroic, pe eafod, pe baricade, n pres, n exil sau prin saloane, condiia feminin desfoar n timpul Revoluiei o considerabil energie n vederea emanciprii sale. Din pcate, emanciparea femeii a determinat ca rolul de mam, de stpn a casei s i piard din prestigiu. Femeile i doresc s devin liceniate: avocat, inginer, ofier de marin, medic, pilot, profesor, i reuesc s-i vad visele mplinite. Astfel, pe lng atributul de mam i soie, apar alte sarcini cerute de carier i de o societate din ce n ce mai materialist. Aceast modernitatea a condus la efectele negative ale emanciprii femeilor. Femeia care a dorit s devin liceniat, s aibe independena economic, deci s se ntrein singur, are alt experien din cauza lipsei locurilor de munc, att pentru cei cu studii superioare ct i pentru cealalt categorie social de femeii.

Doua litere inlantuite si un nume devenit istorie - Coco Chanel

Coco Chanel este una dintre cele mai importante femei din istorie, ea revolutionand lumea modei dar si modul de gandire al femeilor de la acea vreme. A fost o vizionara care a reusit sa castige toate pariurile indraznete facute cu ea insasi. Stilul Chanel a fost construit datorita curajului sau aproape nebunesc si incontestabilului sau stil artistic, dublate de o clarviziune cum lumea modei inca nu mai cunoscuse pana la acea vreme. Viata sa a avut doua coordonate care s-au intersectat de fiecare data: moda si barbatii. La 25 de ani cunoaste un barbat foarte influent care ii va schimba viata. Mostenitor dintr-o dinastie din industria textila, baronul tienne Balsan. Coco devine amanta recunoscuta a lui Balsan si se muta la una din proprietatile baronului. Acolo Chanel incepe din pasiune si pentru uz personal sa creeze palarii care vor fi apreciate de aristrocatia franceza si in curand va deveni o mica afacere. Face primii pasi in lumea modei ca si creatoare de palarii in 1908, descoperind un talent special in a anticipa dorintele si gusturile femeilor din timpul sau. In 1909 Chanel deschide un magazin la parterul apartamentelor lui Balsan in Paris. Proprietatea lui Balsan era locul de intalnire al eltei parizine care a devenit clientela stilistei de palarii. Cu ocazia aceasta l-a cunoscut si pe Arthur Capel, care a recunoscut in ea un bun afacerist si a ajutat-o sa-si transfere activitatea in 31 Rue Cambon in Paris in 1910 cand acolo deja era o croitorie. La noua ani dupa ce deschiderea primului sau magazin, Coco Chanel era deja bogata si faimoasa datorita hainelor create. Insa, tot atunci, un tragic accident a despartit-o de Boy Arthur Capel. Le-a redat femeilor libertatea de a se imbraca comod si dupa bunul plac, a inaltat la rang de arta rochia neagra, iar spiritul ei traieste in continuare pe podiumurile de moda. Primul razboi mondial incepe, iar femeile iau locul barbatilor. Toaletele complicate ale inceputului de secol devin desuete. Coco Chanel lanseaza rochiile simple din jerseu de lana (folosit pana atunci doar pentru lenjerie) si hainele de culoare neagra. Propune un stil cu totul nou, proaspat: cardiganuri negre sau pulovere barbatesti, purtate cu bluze albe cu guler rasfrant si mansete, fuste drepte, jachete lungi. De-acum, rochiile negre isi vor face aparitia in societate ca semn al elegantei si nu al tristetii. Iar corpul, in sfarsit, eliberat de corsete, poate sa respire in voie. Contrariaza societatea cu stilul "garon", androgin, cu haine stranse pe trup si parul scurt, tuns bob. Revolutia continua odata cu adoptarea pantalonilor de catre femei, mai ales din ratiuni practice. Chanel va ramane, probabil, prima femeie din istorie care a purtat pantaloni pe strada, luandu-le barbatilor exclusivitatea asupra acestui obiect de imbracaminte. In 1921 creeaza unul dintre cele mai cerute parfumuri de pe planeta: Chanel No.5. Pana la ea, nici un alt designer nu se gandise sa lanseze un parfum al "casei". Tot ea introduce in lumea modei fustele plisate, bluzele de matase brodate, salurile lungi, puloverele cu guler inalt. Coco Chanel isi va consolida statutul de femeie care depaseste barierele de imagine prin accesoriile sale inedite. Lungi si dese siraguri de perle, lanturi groase din aur sau imitatii, turbanul drapat, posetele cu lant pe umar si pantofii in doua culori.

"Petite robe noire" cum o alinta francezii sau "little black dress" cum au preluat-o anglofonii inregistreaza, din 1926 (data nasterii sale), un succes la toate seratele si receptiile. Istoria "micutei rochii" incepe odata cu introducerea culorii negre pentru hainele de zi cu zi de catre Coco Chanel. Rochia neagra inceteaza sa mai fie doar un vesmant de doliu si devine un atribut al elegantei. Desigur, convenientele sociale nu se dau batute asa de usor. Uimitoare este, insa, schimbarea de statut. De la o rochie menita initial sa ascunda frumusetea si sa tempereze elanul barbatilor (vaduvele se imbracau in negru, nu?), se transforma intro tinuta provocatoare si sexy. In anii 20, pe cand incepea construirea unui imperiu si devenea o pioniera in moda, Coco Chanel s-a plictisit sa isi poarte geanta in mana si a realizat un model care sa o elibereze de aceasta povara. Inspirata de baretele gentilor militaresti, Chanel a atasat barete subtiri clasicii genti. In 1954, odata cu succesul revenirii sale in moda, Coco Chanel a decis sa faca cunoscuta publicului geanta sa, lansand modelul in februarie 1955 - de aici si numele gentii Chanel 2 - luna februarie - .55 - anul lansarii. A murit la 10 ianuarie 1971 in apartamentul sau din Paris, in timp ce lucra la o noua colectie. Coco Chanel afirma: M-am indragostit fara rezerve. Dar, in momentul in care a trebuit sa aleg intre barbati si rochii, am ales rochiile. Munca a fost pentru mine un fel de drog, desi ma intreb adesea daca as fi devenit Chanel fara ajutorul barbatilor.