RELATIILE INTERNATIONALE

IN SECOLUL AL XIX-LEA
CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 1815)
Organizat dup
nfrngerea lui
Napoleon Bonaparte,
cu scopul de a
reorganiza Europa
CONGRESUL DE LA VIENA
(1814 1815)

CONGRESUL DE LA VIENA

PRINCIPIUL
LEGITIMITII care
viza restabilirea
monarhiei de drept
divin.
Meninerea statu
quo-ului european
CONGRESUL DE LA VIENA
PRINCIPIUL
ECHILIBRULUI
EUROPEAN care
consta n stabilirea
unui asemenea
raport de fore ntre
statele europene,
nct s nu se
permit instalarea
hegemoniei unei
puteri, n
defavoarea
celorlalte.
EUROPA N 1815
CONGRESUL DE LA VIENA
Forma definitiv a negocierilor
s-a concretizat n Actul final
adoptat la 9 iunie 1815.
State semnatare:Anglia,
Austria, Prusia, Rusia, Frana,
Portugalia i Suedia.
CONGRESUL DE LA VIENA
SCOPURILE CONGRESULUI DE LA VIENA
Izolarea
politic a
Franei ;
mpiedicarea
rspndirii
ideilor
revoluiei
franceze.

PREVEDERI
FRANA :
Este readus la
graniele ei din
1789 ;
Este nevoit s
plteasc
importante
despgubiri de
rzboi ;
Suport trupe de
ocupaie.

PREVEDERI
CONFEDERAIA
GERMAN,
recunoscut la 8 iunie
1815 (38 state), este
meninut pentru a
mpiedica expansiunea
Franei spre rsrit i
trece sub hegemonia
Austriei.
Instituiile sale sunt :
Dieta federativ for
legislativ ;
Consiliul intern organ
executiv.

PREVEDERI
PROVINCIILE UNITE
(OLANDA) i
BELGIA alctuiesc
REGATUL RILOR
DE JOS. nfiinarea
lui are acelai scop
al blocrii
tentativelor
expansioniste ale
Franei.

PREVEDERI
ITALIA
pstreaz
frmiarea
statal. Regatul
lombardo-
veneian din N
i NE intr sub
stpnirea
Austriei.

PREVEDERI
POLONIA i pierde
independena. Cea
mai mare parte a ei
intr sub controlul
Rusiei. Galiia este
anexat Austriei iar
Poznania intr sub
stpnirea Prusiei.
PREVEDERI
PRUSIA
mai
anexeaz
Westfalia,
Renania,
Saxonia.
PREVEDERI
RUSIA mai
anexeaz
Finlanda i i
se
recunoate
stpnirea
asupra
Basarabiei.
PREVEDERI
ANGLIA
primete din
spaiul
european :
Insula Malta,
Insulele Ionice
i Gibraltarul.
PREVEDERI
SUEDIA
primete
Norvegia.
CONGRESUL DE LA VIENA
Prevederile Actului
final contraveneau
aspiraiilor de
libertate i
independen
mprtite de
naiunile europene.
SFNTA ALIAN
La 26 septembrie 1815,
la Paris, Rusia, Austria
i Prusia pun bazele
Sfintei Aliane.
FREDERIC WILHELM III
PRUSIA
ALEXANDRU I
RUSIA
FRANCISC I
AUSTRIA
SCOPURILE SFINTEI ALIANE
Meninerea statu-
quo-ului ;
Combaterea oricror
idei i micri
revoluionare
Anglia a aderat la
SFNTA ALIAN
Frana-1818-
Congresul de la
Aachen
.
Micri revoluionare
1815-1830

Suveranii se considerau delegai ai Providenei, crora
popoarele le aparin ca proprietate
Sfnta Alian avea la baz ,, SISTEMUL METTERNICH
CAUZE: - ptrunderea n societatea european a ideilor
Revoluiei Franceze
principiul naionalitilor
FORM DE MANIFESTARE- lupta pentru independen
naional a populaiilor aflate sub dominaie strin
Micri revoluionare
1815-1830
REVOLUIA SPANIOL
dup nfrngerea lui Napoleon i formarea Sfintei Aliane vechea monarhie
revine la tronul Spaniei
1814- este ales rege Ferdinand al VII-lea, un Bourbon spaniol
Formarea societii secrete ,,Confederaia Communeras
1820- izbucnete revoluia la Zaragosa, Corua, Barcelona
-Cauze- refuzul batalioanelor de a participa la rzboaiele din America de
Sud
- nerespectarea Constituiei din anul 1812 de ctre rege
-Conductor: Rafael Riego
- regale este demis, se instituie un guvern democratic
- intervenia Sfintei Aliane nfrngerea revoluiei-1823
Coloniile din America de Sud/ lupt pentru independen- Simon
Bolivar
1823- Doctrina Monroe- interzice amestecul european pe
continentul american ( James Monroe- preedinte SUA)



Micri revoluionare
1815-1830
REVOLUIA GREAC
situaie politic- Grecia se afla sub dominaia Imperiului Otoman
1814- se formeaz Societatea Secret Eteria (Odessa), condus de
Alexandru Ipsilanti
Scopul- eliberarea teritoriilor grceti de sub dominaia otoman
1821- nceputul luptei de eliberare
Primete ajutor din partea lui Tudor Vladimirescu
1822- se adopt o nou Constituie, este proclamat independen
Greciei
1830- Grecia devine monarhie, rege- Otto de Bavaria
1834- se introduce un regim liberal,
se adopt o nou Constituie
1830- Belgia se desprinde de Olandai-i proclam independena
Micri revoluionare
1815-1830
1830- Belgia se desprinde de Olandai-i proclam
independena
1830- Frana- revoluia din iulie este alungat Carol al X-
lea- dinastia Bourbon- proclamat o monarhie mai
liberal-LUDOVIC FILIP de ORLEANS
1830- polonezii se revolt mpotriva regimului autocrat al
arului Nicolae I; micarea reprimat n 1831- Varovia
ocupat
1815-1830- Statele italiene- Societatea carbonarilor-
lupt pentru independen- eec

EUROPA ALIANELOR MILITARE
CONTEXT EXTERN

Rzboiul Crimeei
(1853 1856),
ncheiat cu
nfrngerea Rusiei
de ctre coaliia
european- Anglia,
Frana, Sardinia,
Turcia.

TRATATUL DE PACE DE LA PARIS
30 MARTIE 1856
Anularea protectoratului rusesc
rile Romne trec sub
garania colectiv a Marilor
Puteri
Rusia pierdea gurile Dunrii i
restituia Moldovei sudul
Basarabiei ( Cahul, Ismail,
Bolgrad)
Marea Neagr-neutr
Libertatea de navigaie pe
Dunre
Comisia european a Dunrii-
Austria, Anglia, Frana, Rusia,
Turcia, Sardinia

CHESTIUNEA ORIENTAL
Redeschiderea Problemei orientale
1875-rscoala antiotoman a Bosniei i Heregovinei;
1876-rscoala bulgarilor;
1876-rzboiul antiotoman al Serbiei i Muntenegrului.
Poziia statelor din zon:
Rusia s-a implicat n conflictele balcanice sub pretextul
proteciei slavilor din Balcani;
Austro-Ungaria a rmas neutr;
Romnia s-a declarat neutr.
1877- Rzboi ruso- romn-turc
9 Mai 1877- Declaraia de indepeden
Turcia -nfrnt

CHESTIUNEA ORIENTAL
TRATATUL DE LA SAN STEFANO- 19 februarie 1878
Semnat de Imperiul Otoman i Rusia
Romnia nu a fost acceptat la tratative;
Prevederi:
1. Se recunotea independena Romniei;
2. Dobrogea revenea Rusiei care i rezerva
dreptul s o schimbe cu sudul Basarabiei,
teritoriu care revenise Moldovei n urma
Congresului de la Paris din 1856.
A produs nemulumirea Romniei i a marilor
puteri europene.

CHESTIUNEA ORIENTAL
CONGRESUL DE PACE DE LA BERLIN
13 iulie 1878
Recunotea independena Romniei, condiionat de
modificarea art. 7 din Constituia de la
1866;independena Serbiei i Muntenegrului
Romnia ceda Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul,
Ismail i Bolgrad)i primea Dobrogea, Delta Dunrii i
Insula erpilor.
Bosnia i Heregovina- sub autoritatea Aostro- Ungariei
Se crea provinci Rumelia orientala
Marea Neagr- deschis navigaiei internaionale

NAIUNI I ALIANE
Secolul al XIX-lea secolul naiunilor:
Principatele Romne, Germania, Italia se
constituie ca i state naionale
Germania dup Conferina de Pace de la
Frankfurt ( 1871 ), datorit politicii abile
dus de cancelarul Otto von Bismark,
devine una din marile puteri ale Europei
Frana este izolat
ALIANELE POLITICO-MILITARE
Perioada 1871-1914 este marcata in relatiile
internationale de incheierea unor aliante politico-militare
care reunesc principalele puteri europene si domina
viata diplomatica a vremii :
Alianta celor trei imparati (1873)
Germania, Rusia ,Austro-Ungaria
Alexandru al II-lea Franz Joseph I Wilhelm I
ALIANELE POLITICO-MILITARE
Tripla Alianta (Puterile Centrale)
Mai apropiate ca interese ,Germania si Austro-Ungaria au incheiat in 1879 o
alianta ,inamicul principal fiind considerat Rusia.Nemultumita de ocuparea
Tunisie de catre Franta ,Italia a aderat la aceasta alianta in 1882.Astfel a re-
zultat TRIPLA ALIANTA ,initial cu caracter defensiv,cu asumarea unor obli-
gatii de ajutor in cazul unui atac din partea Frantei sau a Rusiei.In 1883
Romania adera in secret la aceasta alianta ,in conditiile deteriorarii relatiilor
cu Rusia. In 1890 ,odata
cu urcarea pe tronul
Germaniei a lui Wilhelm
al II-lea ,Tripla Alianta
capata un caracter
ofensiv.

ALIANELE POLITICO-MILITARE
Tripla Intelegere (Antanta)
S-a format in trei etape :
1891-1893-acorduri intre Franta si Rusia
1904-Antanta cordiala intre Franta si Marea Britanie
1907-acord intre Rusia si Marea Britanie

RELAII INTERNAIONALE
Wilhelm al II-lea ( 1888-1918)a abandonat politica
prudent a lui Bismarck i s-a lansat ntr-o Wetpolitik,
ambiioas i imprudent, punnd bazele Reich-ului
german
SUA i Japonia s-au ridicat la rangul de noi puteri ale
lumii
SUA- progres economic dup rzboiul de secesiune -
1865, dup rzboiul cu Spania 1898- ocup Filipine,
Porto Rico, protectorat asupra Cubei, anexeaz Hawai,
1899 cumpr i-la Guam, interes pentru zona Pacificului
Japonia- ,, Era Meiji- tendine expansioniste- rzboi cu
China, Tratatul de la Shimonoseki -1895-ocup i-la
Formosa, dominaia n Coreea, anexat n 1905); rzboi
ruso-japonez- 1905 Pacea de la Portsmounth-Japonia
ocup Port-Arthur, puncte strategice n Pacific
CRIZE POLITICE I MILITARE
,,Crizele marocane(1905,1911)alimentau tensiunile
aduceau in prim-plan dorinta de reimpartire a lumii-
conflict Germania-Frana
,, Criza bosniac ( 1908)- Austro-Ungaria a anexat
Bosnia i Heegovina
Balcanii- ,, butoiul cu pulbere al Europei- redeschide
problema oriental-1912-1913- rzboaiele balcanice
Bulgaria dorea achiziionarea de teritorii-
nfrnt,Romnia neutr
Al doilea rzboi balcanic 1913- Pacea de la Bucureti-
Bulgaria pierdea Macedonia- care revenea Serbiei,
Romnia primea Cadrilaterul, Turcia o parte din Tracia
cu Adrianopole
1913- recunoscut independena Albaniei

CONCLUZII

Europa secolului al XIX-lea a cunoscut
aplicarea principiului echilibrului n relaiile
internaionale
Cadrul nou creat a propulsat Europa la
apogeul prestigiului ei
Dar n acelai timp pe scena politicii
mondiale i fac apariia dou mari puteri
extraeuropene SUA i Japonia