Referat

La disciplina: “Microeconomie”
Cu tema: Activitatea oligopolurilor in RM

Oligopolul este o structura a pietei in cadrul careia oferta unui anumit bun este dominat de citeva firme mari.
Aparitia pe piata a firmelor noi este dificila sau chiar imposibila.
Oligopolurile pot fi omogene sau differentiate.
Pe piata oligopolista ponderea fiecarei firme este suficient de mare pentru ca aceasta sa poata influenta pretul si
cantitatile vindute si echilibrul pe piata respectiva.
Fiecare firma oligopolista e influentata de concurentii sai, ca urmare adoptind decizii privind pretul si volumul
vinzarilor firmele vor lua in consideratie nu numai reactia cumparatorilor potentiali, dar si reactia posibila a
concurentilor.
Pe piata oligopolista firmele pot promova o strategie cooperanta sau concurentiala, aceasta din urma la rindul ei
poate fi realizata ca concurenta prin prêt sau concurenta prin cantitati.

Realizarea echilibrului pe piata oligopolista in conditiile de comportament concurential.

Oligopolul tip Bertrand

Modelul dat reflecta strategia de concurenta prin prêt si se bazeaza pe presupunerile:
-firmele produc si ofera produse omogene
-firmele au aceleiasi costuri medii si marginale
-firmele au posibilitatea sa stabileasca pretul la care isi vor vinde produsele
-fiecare firma presupune ca daca ea va reduce pretul, concurentii nu vor reactiona

Echilibrul tip Bertrand se stabileste atunci cind firmele aplica acelasi prêt egal cu costurile medii si marginale
ca in cazul concurentei perfecte. Profitul tuturor firmelor in asa caz este egal cu zero

Oligopolul tip Cournot

In acest model firmele aleg volumul productiei in prealabil, pretul se ajusteaza in asa mod incit volumul cererii
globale sa fie egal cu volumul ofertei tuturor firmelor. Fiecare firma prognozind volumul productiei proprii i-a
in consideratie cantitatile oferite de celelalte firme.
Echilibrul tip Cournot se stabileste atunci cind cantitatile maximizeaza concomitant profiturile ambelor firme.

Modelul monopolului partial

Conform acestui model una din firme se manifesta ca lider in stabilirea pretului (firma domninanta), celelalte
firme se considera firme dominate si ele doar accepta pretul stabilit de firma dominanta.

Pretul ca bariera la intrarea pe piata

Firmele oligopoliste pot stabili pretul in asa mod incit potentialii producatori sa se abtina de la aparitia pe piata,
in acest scop, ele nu stabilesc neaparat pretul care le maximizeaza profitul, renuntind la profiturile curente,
firmele preintimpina readucerea profiturilor viitoare in urma aparitiei pe piata a firmelor noi.
Drept reper pentru stabilirea nivelului pretului servesc costurile medii minimale posibile ale oricarui producator
nou.
Rezultatele activitatii firmelor existente in asa caz depind de nivelul costurilor medii ale acestora, daca firmele
existente au anumite avantaje in nivelul costurilor fata de potentialii producatori noi ele pot obtine profit si la
pretul care preintimpina aparitia pe piata a altor firme.

Realizarea achilibrului pe piata oligopolista in conditiile de comportament cooperant

Deoarece pe piata oligopolista activeaza un numar relative mic de firme, exista posibilitatea promovarii de catre
acestea a unui comportament cooperant. Un astfel de comportament presupune realizarea intre firme a unor
intelegeri in ceea ce priveste preturile, pietile de desfacere, barierile in calea aparitiei pe piata a firmelor noi etc.

Comportamentul cooperant practic se poate manifesta prin formarea cartelurilor.

Cartelul e o uniune monopolista in care mai multe firme din aceeasi ramura de activitate incheie o conventie
privind preturile, conditiile de vinzare si de aprovizionare, termenele de plata, cantitatea de marfuri pe care
urmeaza sa o produca fiecare etc.

Odata constituit cartelul, acesta actioneaza si se manifesta asemanator monopolului. Oferta este mai redusa, iar
pretul rezultat este superior cazului cand firmele s-ar afla in concurenta perfecta.
Firmele actioneaza in sensul maximizarii profiturilor insumate si nu al celor individuale. Dupa ce este obtinut,
acest profit va fi impartit pe baza unor criterii echitabile intre participanti precum cota de productie sau costurile
realizarii productiei.

Comportamentul cooperant presupune urmatoarele actiuni ale firmelor:

1. stabilirea barierilor care ar preintimpina aparitia pe piata a firmelor noi.
2. stabilirea de catre firme a pretului si volumului total al produtiei, aceasta procedura poate fi realizata prin
mecanismul de functionare a pietei monopoliste.
3. impartirea pietei de desfacere a productiei. Solutiile in asa caz pot fi diferite:
- dupa stabilirea pretului fiecare firma isi cistiga singura piata (prin alte metode decit pretul)
- se stabileste cota fiecarei firme participanta a cartelului (in functie de volumul vinzarilor in perioadele
precedente, in urma negocierilor intre firme, in parti egale, pe zone geografice etc.)
Exemple de firme oligopoliste sunt cele de la telefonia mobila: Orange si Moldcell.
De asemenea sunt prezente si suspiciuni sau chiar fapte concrete asupra oligopolului pe piata reparatiei
drumurilor. Astfel au aparut suspiciuni de nereguli în organizarea licitaţiilor pentru lucrările de reparaţie şi
întreţinere a drumurilor. Experţii din cadrul Centrului Analitic Independent "Expert-Grup" afirmă că autorităţile
ar favoriza un număr limitat de companii să câştige contracte cu statul în valoare de sute de milioane de lei.. 

Potrivit specialiştilor din cadrul "Expert-Grup", care au prezentat un studiu privind transparenţa utilizării
Fondului Rutier al Republicii Moldova, 11 companii autohtone, specializate în reabilitarea drumurilor, câştigă
în fiecare an contracte bănoase cu statul, de pe urma cărora încasează venituri de sute de milioane de lei. La
licitaţii participă şi alte firme, dar competiţia este una mai degrabă formală, spun experţii. 

Totodată, experţii sugerează că în anul 2014 distribuţia resurselor financiare destinate reparaţiei drumurilor în
raioanele ţării s-ar fi realizat pe criterii politice. Banii au fost repartizaţi în mod inechitabil, iar de cele mai mari
alocaţii, de peste 20 la sută din totalul fondului, au beneficiat raioanele Străşeni, Soroca, Hânceşti, Ialoveni.