Universitatea 

Politehnica din BucureSti​
Facultatea de ANTREPRENORIAT, INGINERIA
Si Managementul Afacerilor​

CONCURENTA
MONOPOLISTICA
PROFESOR COORDONATOR:
LECT.UNIV.DR. OANA-Camelia IACOB

STUDENTI:
BOCAI ANA-MARIA-CRISTINA-Ioana
SPULBER CORINA-IOANA​
 Cuprins

1. Definitie piata monopolistica

2. Caracteristicile pietei monopolistice

3. Diferentierea produselor pe piata monopolistica

4. Avantajele si dezavantajele pietei monopolistice

5. Formarea pretului pe termen scurt si pe termen lung

6. Concluzie

7. Bibliografie
Definitie:

Structura pietei cu concurenta monopolistica se defineste prin existenta unui numar mare de
consumatori si producatori care ofera produse similare dar diferentiate. Ea prezinta elemente ce
apartin celor doua structuri de piata dimetral opuse, concurenta perfecta, pe de o parte, si
monopolul pe de alta parte; de aici si numele de « concurenta monopolistica ». Se intalneste
frecvent in economia contemporana, in domeniile in care bunurile oferite pe piata, desi similare
(privesc aceeasi cerere a consumatorilor) sunt diferentiate si provin de la un numar mare de firme
din industrii si ramuri, cum ar fi: textile, incaltaminte, electronica, produse cosmetice, restaurante,
turism, etc.

Caracteristici:

- atomicitatea cererii si a ofertei;

- agentii economici au putere economica redusa;
- gradul ridicat de satisfacere a cererii;
- oferta este diversa;
- produsele nu sunt omogene;
- concurenta se duce prin produs;
- agentul producator fixeaza pretul raportandu-se la pretul pietei.
Fiecare companie ia decizii independente cu privire la pret si productie, pe baza produsului sau,
a pietei si a costurilor sale de productie. Cunoasterea este raspandita pe scara larga printre
participanti, dar este putin probabil să fie perfecta.
De exemplu, mesenii pot parcurge toate meniurile disponibile la restaurantele dintr-un oras,
inainte de a face alegerea lor. Odata ajuns in restaurant, pot vedea din nou meniul, inainte de a
comanda. Cu toate acestea, este posibil sa nu aprecieze pe deplin restaurantul sau mancarea
decat dupa ce au mancat.

Antreprenorul are un rol mai important decat in ​companiile care sunt perfect competitive datorita
riscurilor mai mari asociate cu luarea deciziilor. Exista libertatea de a intra sau iesi de pe piata,
deoarece nu exista bariere mari la intrare sau iesire. O caracteristica centrala a concurentei
monopoliste este ca produsele sunt diferentiate.
 Diferentierea produselor:

Exista patru tipuri principale de diferentiere:

- Diferentierea fizica de produs, in care companiile folosesc dimensiunea, designul, culoarea,
forma, performanta si caracteristicile pentru a-si face produsele diferite. De exemplu, electronica
de consum poate fi usor diferentiata fizic.
- Diferentierea marketingului, unde companiile incearca sa isi diferentieze produsul prin ambalaje
distincte și alte tehnici promotionale. De exemplu, cerealele pentru micul dejun pot fi usor
diferentiate prin ambalare.
- Diferentierea capitalului uman, in care compania creeaza diferente prin calificarea angajatilor
sai, nivelul de pregatire primit, uniformele distinctive, etc.
- Diferentierea prin distributie, inclusiv distributia prin posta sau prin achizitii pe internet, cum ar fi,
Amazon, care difera de librariile traditionale sau de magazinele mari prin vanzarea online.

Concurenta monopolistica nu poate exista decat daca exista cel putin o diferenta perceputa intre
produsele furnizate de companiile din industrie. Principalul instrument al concurentei este
diferentierea produsului, care rezulta din diferentele de calitate a produsului, locatie, servicii si
publicitate.
Calitatea produsului poate diferi în functie, design, materiale si manopera. Locatia este de obicei
un bun diferentiator pentru produse. În general, companiile care sunt situate mai convenabil pot
percepe preturi mai mari. În mod similar, magazinele care au program prelungit ofera si confort.
De exemplu, dacă este nevoie de medicamente pentru raceala în toiul noptii, puteti merge la o
farmacie non-stop pentru a cumpara medicamentul, chiar si la un pret mai mare, deoarece se
doreste o usurare imediată. Serviciile includ disponibilitate, reputatia companiei pentru servicii sau
schimb de produse si viteza de service.

Unde exista o concurenta monopolistica?

Acolo unde exista un numar mare de vanzatori, fiecare cu o cota de piața mica;
Acolo unde exista putina interdependenta intre companii, astfel incat acestea sa isi poata pretui
produsul fara a lua in considerare reactia concurentei;
Acolo unde exista putine posibilitati de colaborare pentru a stabili preturile.
Exemple de concurenta monopolistica:

- Restaurante
- Hoteluri și baruri
- Comert cu amanuntul general
- Servicii pentru consumatori, precum frizerii

Avantaje:

Nu exista bariere semnificative la intrare.

Diferentierea creeaza diversitate, alegere și utilitate.

De exemplu: o strada tipică din orice oras va avea o serie de optiuni de restaurant diferite din
care sa alegeti. Piata cu concurenta monopolistica este mai eficienta decat monopolul, dar mai
putin eficienta decat concurenta perfecta - mai putin eficienta din punct de vedere productiv.
Cu toate acestea, pot fi eficiente dinamic, inovatoare in ceea ce priveste noile procese de
productie sau noi produse. De exemplu, comerciantii cu amanuntul trebuie adesea sa dezvolte în
mod constant noi modalitati de a atrage si retine consumatorii locali.
Dezavantaje:

O anumita diferentiere nu creeaza utilitate, dar creeaza deseuri inutile, cum ar fi ambalarea
excesiva. Publicitatea poate fi vazuta si ca risipitoare, desi cea mai mare parte este informativa
și nu convingatoare. Presupunand maximizarea profitului, exista o ineficienta alocativa atat pe
termen lung, cat si pe termen scurt. Acest lucru se datorează faptului ca pretul este peste costul
marginal in ambele cazuri. Pe termen lung, compania este mai putin ineficienta, dar este inca
ineficienta.

Formarea preţului pe termen scurt:

Diferentierea produselor în concurenta monopolistica conduce la o curba a cererii cu panta

negativa, deoarece fiecare firma ofera un produs unic în felul lui, chiar daca usor de substituit.
Productia unei firme este optima atunci cand venitul marginal este egal cu costul marginal. Pe
termen scurt situatia se aseamana foarte mult monopolului, cu deosebirea ca cererea este mult
mai elastică, astfel:
Graf. 1.1. Formarea pretului in concurenta monopolistica pe termen scurt

Graficul anterior releva asemanarea izbitoare cu monopolul, explicate de faptul ca fiecare firma difera de
celelalte. Pe termen scurt, firma obtine profit pentru fiecare unitate vanduta egal cu diferenta dintre pret si
costul mediu: Pr=P*-CTM*. Spre deosebire de monopol, intrarea pe piata monopolistica este libera.
Formarea pretului pe termen lung:

Existenta profitului pe termen scurt, la fel ca în concurenta perfecta,

atrage noi firme pe piata. Noii concurenti vor determina deplasarea catre
stanga a cererii la nivelul firmei pana cand profitul dispare, astfel:

Graf. 1.2. Formarea pretului in concurenta monopolistica pe termen lung

In graficul 1.2., cererea la nivelul firmei este tangenta la curba costului mediu în punctul A, caruia
ii corespunde o productie pe termen lung Q*. La acest nivel al productiei, costul marginal este egal
cu venitul marginal, ceea ce inseamna ca profitul este maxim. Dar cum cererea este
tangenta la costul mediu, pretul este egal cu acest cost, motiv pentru care profitul maxim pe care
il poate obtine firma pe termen lung este zero.
La fel ca în concurenta perfecta firma va iesi de pe piata atunci cand cererea coboara sub costul
variabil mediu. Observati însă o diferenta importanta: pe termen lung în concurenta monopolistica
pretul difera de costul marginal, ba mai mult el este mai mare decat acesta.

Graficul 1.2. pune în evidenta faptul ca cererea este tangenta la costul mediu în zona
descrescatoare a acestuia, ceea ce inseamna ca exista randamente de scara neexploatate de
firme. Prin reducerea costului mediu pe termen lung, ar fi posibila o egalizare intre satisfactia
sociala marginala si costul marginal, adica o crestere a eficientei in alocarea resurselor.
SIATI CA?

Cartelul reprezinta un grup de firme independente, care produc bunuri

similare si actioneaza impreuna pentru a creste pretul si a restrictiona
output-ul individual.
 Concluzie:

Concurenta monopolistica reprezinta o structura a pietei in care oferta provine de la un numar mare
de firme, ale caror produse, desi similare, sunt diferentiate.
Pe termen scurt, firmele obtin nu numai profituri normale, ci si economice. Productia ce asigura
maximizarea profitului corespunde intersectiei dintre curba costului marginal si cea a incasarii
marginale.
Pe termen lung, intrarea pe piata a noi producatori, face ca pretul sa fie egal cu costul mediu.
Conditia de maximizare a profitului ramane aceeasi si anume egalitatea dintre incasarea marginala
si costul marginal. In plus, pe termen lung pretul este egal cu costul total mediu.
Piata cu concurenta monopolistica reprezinta tipul de piata cu concurenta imperfecta care asigura
gradul cel mai inalt de satisfactie pentu consumator.
 Bibliografie

 https://www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-m
onopolist99.php

 MEMORATOR ECONOMIE edit. Paralela 45 - autor: Cecilia Ionescu

 https://ro.warbletoncouncil.org/competencia-monopolistica-3638

 https://www.stiucum.com/economie/economie-comerciala/Concurenta-
monopolistica-si-ol52219.php

 https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/MONOPOLUL-CONCURE
NTA-MONOPOLIS23974.php