Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Monopolul
si impactul
sau asupra
1. Definitia monopolului
economiei
In sens economic, monopolul reprezinta capacitatea unei entitati sau companii de a se constitui
ca unic ofertant al unui produs sau serviciu, având control deplin asupra pieţei pe care activeaza,
termenul monopol, însemnand unic vânzător. Monopolurile pot fi considerate un rezultat extrem
al pieței libere in care o singură companie sau un grup devine suficient de mare pentru a deține
toată sau aproape toată piața de desfacere pentru un anumit tip de produs sau serviciu. Un
monopol se caracterizează prin absența concurenței, ceea ce poate duce la costuri ridicate pentru
consumatori, la produse și servicii inferioare și la comportamente corupte. O companie care
domină un sector de afaceri sau industrie poate folosi această dominanță în avantajul său și în
detrimentul altora. Poate crea deficiențe artificiale, poate fixa prețurile și eluda în alt mod legile
naturale ale cererii si ofertei. Cauzele aparitiei monopolului economic pot fi diverse, dar cele mai
cunoscute sunt concentrarea progresivă a producţiei şi liminarea producătorilor mai puţin
performanţi, realizarea unei inovaţii sau crearea unui produs nou creând o sursă temporară de
monopol, existenţa unor obstacole in ceea ce priveste intrarea altor concurenti pe piata sau
dreptul de proprietate asupra unor resurse naturale inaccesibile altor firme.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Majoritatea economistilor considera concurenta perfecta ca fiind cea mai avantajoasa forma de
organizare a pietei din perspectiva acestui scop, iar orice abatere de la acest model constitue o
pierdere neta de eficienta economica. Din perspectiva acestor conceptii, punandu-se in balanta
analiza unor caracteristici bine definite, monopolul s-a profilat ca opus concurentei perfecte si, in
consecinta, cel mai inadecvat mod de organizare a pietei.
Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze mediului
natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce
inseamna competitia. In primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si
pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti
competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie
avantajoasa. Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze
permanent la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul
competitorilor in cadrul pietei.
Prin insusi termenul de concurenta se presupun a exista cel putin 2 asa numiti ,,jucatori".
In cazul oferte, fie ea de produse sau de servicii, libertatea de fluxtuatie a pietei a demonstrat ca ,
cu cat numarul de ofertanti este mai mare cu atat preturile scad. Cu cat numarul ofertantiilor
scade cu atat puterea acestora creste si treptat de la o piata cu concurenta libera se trece la o piata
de oligopol si intr-un final la piata de monopol.
Ori de cate ori comerciantii detin o pozitie monopolista si ori de cate ori un numar mic de
furnizori controleaza efectiv canalele de distributie in anumite sectoare economice , atat micile
afaceri cat si consumatorii au nevoie sa fie protejati de abuzurile acestora 2.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai
multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a
acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea
Legea nr. 21/1996 contine numeroase prevederi prin care se urmareste tinerea sub control a
activitatilor de tip monopolist, limitarea capacitatii lor de a impune anumite preturi si tarife, de a
dicta regulile jocului pe piata.
Din pacate, am fost deseori martorii (si victimele) unor practici monopoliste . Situatia de
monopol a unor entitati din sfera utilitatilor publice, in special din energetica a avut si are efecte
dintre cele mai negative asupra intregului proces de tranzitie spre economia de piata.In absenta
concurentei, respectivele entitati fac practic ce vor, in conditiile in care se preocupa cu totul si cu
totul insuficient de cresterea eficientei propriei activitati. Din moment ce pot sa-si acopere
ineficienta prin preturile de monopol, nu sunt interesate sa micsoreze consumurile tehnologice,
sa-si dimensioneze optim personalul, sa promoveze progresul tehnico-stiintific etc.
Monopolurile de stat (cele mai frecvente la noi in tara )sunt factori de franare a cresterii
economice, sanatoase, durabile si de durata intrucat ele supravietuiesc, in buna masura, prin
alocatii bugetare, ceea ce inseamna sustragerea unor importante resurse de la menirea lor
fireasca.
Monopolurile sunt periculoase, indiferent de natura proprietatii. Atat cele de stat cat si cele
private deformeaza, de cele mai multe ori, mediul de afaceri creand zone interzise pentru
concurenta, pentru competitie.
Ceea ce se cere, totusi, subliniat este faptul ca pentru binele economiei si al populatiei se impune
eliminarea treptata si/sau restrangerea ariei de actiune a monopolurilor.
Consiliul Concurentei este acel arbitru echidistant fata de firme care vegheaza la respectarea
regulilor jocului pe piata si la eliminarea cauzelor care impiedica concurenta (intelegerile
anticoncurentiale, abuzul de pozitie dominanta). Rolul Consiliului Concurentei este, deci, acela
de garant al functionarii economiei de piata.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
In cazul liberei concurente, echilibrul pietei se atinge in punctul in care costul marginal
coincide cu venitul mediu, adica cu pretul. In cadrul monopolului punctul de echilibru se gaseste
acolo unde sunt egale costul marginal si venitul marginal. Nu se va produce in plus nici o unitate,
daca se cere un cost superior cresterii venitului, dar nici daca se cauta maximizarea beneficiilor
nu se va produce vreo unitate mai putin. Cum curba venitului marginal se afla sub cea a venitului
mediu (cea a cererii), aceasta producere a echilibrului va fi inferioara a ceea ce se va fi dobandit
prin libera concurenta si va fi vanduta la un pret superior.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Monopolistul va putea creste mai mult beneficiile sale extraordinare prin intermediul
discriminarii preturilor. O poate face in doua feluri.
Fixarea de preturi multiple consta in fixarea de preturi mari pentru primele unitati
achizitionate si preturi inferioare, cand cantitatea ceruta este mai mare. Daca pretul mediu al unui
apel telefonic este mai mic, cu cat mai mare este numarul de apeluri pe care il facem, pentru ca
compania Telefonica practica fixarea de preturi multiple. Daca pretul apelurilor este mai mic
pentru pensionari sau la ore nocturne, cand apelurile sunt de tip familial, acest lucru se intampla
pentru ca se practica segmentarea pietei. Ambele practici pot sa fie realizate doar de intreprinderi
monopoliste si, chiar daca par sa fie bune si generoase cu consumatorii lor, au ca scop final
cresterea beneficiilor.
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
Dar exista vreun monopol pur? Toate produsele au un substituent mai mult sau mai putin
bun. Daca vreo intreprindere ajunge sa monopolizeze piata graului, ar continua sa sufere
concurenta producatorilor de secara, de orz, etc. Daca am afirmat ca nu exista nici o piata cu
libera concurenta, trebuie spus in acelasi timp ca nu exista nici un monopol pur. In realitate este
mai corect sa vorbim de puterea monopolului pentru a ne referi la gradul mai mare sau mai mic
in care o intreprindere poate influenta pretul produsului sau. Puterea monopolului depinde de
diferenta care exista intre pretul produsului si costul marginal. Cand pretul si costul marginal
sunt egale, piata se afla in situatia de libera concurenta si puterea monopolului este zero. Puterea
monopolului este maxima cand costul marginal este zero: in acel moment intreprinderea fixeaza
un pret pozitiv pentru un bun, care daca ar fi existat libera concurenta ar fi fost gratuit. Alt factor
care influenteaza puterea monopolului este elasticitatea cererii: la o elasticitate mai mica o putere
mai mare. In cazul monopolizarii unui bun a carui cerere este total rigida, intreprinderea ar putea
fixa orice pret. Existenta bunurilor substitutibile face cererea mai elastica si diminueaza puterea
monopolului.
5. Concluzii
“Arta economiei constă în examinarea efectelor cele mai îndepărtate ale oricărui act sau politică
și nu numai asupra consecințelor sale imediate; la calcularea repercusiunilor unei astfel de
politici nu asupra unui grup, ci asupra tuturor sectoarelor”. (Henry Hazlitt)
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice
6 Bibliografie
3. www.eumed.ro
4. www.UniBuc.ro/Facultateadedrept
5. www.gettyimages.com
Cuprins
Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice