12/3/2019 Piata cu concurenta monopolistica

Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii

Transporturi

Economie
Index » business » Economie
» Piata cu concurenta monopolistica

Piata cu concurenta monopolistica

Piata cu concurenta monopolistica

Piata cu concurenta monopolistica este forma de piata reala care pastreaza dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si
perfecta pe cea privind atomicitatea iar omogenitatea produselor este inlocuita cu diferentierea produsului. Intr-o asemenea situatie,
cumparatorii au posibilitatea sa aleaga produsul pe care si-l doresc (dintr-o anumita categorie), iar vanzatorii pot sa-si impuna pretul si
chiar cantitatea prin politica noilor sortimente de produse, deosebite de cele vechi.

Este o forma de piata de dimensiuni semnificative in tarile cu economie moderna, mai ales in contextul „exploziei” firmelor mici si
mijlocii care, prin metamorfozarea functiilor si relatiilor cu marile firme, devin o prezenta notabila in peisajul economiei.

Caseta 1.1

www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-monopolist99.php 1/5
12/3/2019 Piata cu concurenta monopolistica

Piata monopolistica se caracterizeaza prin faptul ca oferta

provine de la un numar foarte mare de agenti economici, fiecare
avand forta economica redusa, producand bunuri cu anumite
elemente originale sau specifice in cadrul grupei date. Din
perspectiva ofertei, piata monopolistica are atat elemente care o
apropie de piata concurentiala pura si perfecta, cat si elemente
de monopol fragil, slab.

Prin urmare piata cu concurenta monopolistica poate fi caracterizata pe scurt prin:

a) Numarul mare de competitori. Sunt multe firme, dar nici una dintre ele nu poate influenta pretul pietei prin cantitatea pe care o
produce. Aceste firme sunt mici in comparatie cu dimensiunea pietei. Prin aceasta caracteristica, concurenta monopolistica se deosebeste
de monopol sau de oligopol, existand o posibilitate limitata de fixare si control al preturilor si se aseamana cu modelul concurentei
perfecte.
b) Libertatea de intrare si iesire a firmelor in cadrul pietei.
c) Bunurile comercializate nu sunt omogene. Bunurile sunt doar asemanatoare, nu si identice, diferentierea lor poate fi de doua
feluri:
- diferentiere reala- este legata de utilitatea bunurilor, chiar daca nivelul calitativ al acelor bunuri nu se modifica
- diferentiere imaginara- apare atunci cand diferentierea este data de punctul de vedere al consumatorilor. O arma a producatorilor
in acest sens o constituie reclama, care ii poate convinge pe cumparatori ca un anumit produs este superior altuia[1].
Deoarece produsele sau serviciile vandute de firmele ce isi desfasoara activitatea pe o piata cu concurenta monopolistica difera intr-o
oarecare masura, firmele au o anumita flexibilitate in privinta stabilirii preturilor. Cu alte cuvinte, pentru firmele de pe aceasta piata, curba
cererii este descrescatoare: producatorii nu pot vinde intreaga productie la pretul pietei, asa cum este posibil pe piata cu concurenta
perfecta. Prin urmare, venitul marginal al unei unitati vandute suplimentar este mai mic decat pretul bunului.
Profitul obtinut pe piata cu concurenta monopolistica, pe termen scurt, depinde de tipul cererii, adica de pozitia si elasticitatea
curbei cererii. Asta inseamna ca va fi cu atat mai mic, cu cat curba cererii va fi mai elastica.
Firma poate inregistra si pierderi, atunci cand pretul pe care il poate percepe se afla sub costul mediu. In cazul in care firma
continua sa produca, pierderile sunt minimizate daca firma produce in punctul in care Cmg=Vmg .
Pe termen lung, o firma aflata in conditii de concurenta monopolistica va obtine un profit economic zero .
In cazul in care firmele inregistreaza profituri economice pozitive, pe termen lung, intrarea unor noi firme in ramura determina
migrarea unei parti a clientelei firmelor deja existente. Astfel, cererea pentru produsele firmelor existente se diminueaza si curba cererii lor
se va deplasa spre stanga. Ca urmare, pretul pe care fiecare dintre aceste firme il va putea percepe va scadea. Pe de alta parte, piata
factorilor de productie va creste, deoarece noi firme vor dori sa se aprovizioneze cu resursele necesare producerii bunului respectiv. In
consecinta, preturile resurselor folosite vor creste si ele, determinand diminuarea profitului

Cand insa firmele obtin pierdere, unele dintre acestea vor avea tendinta de a parasi piata. Acest lucru va determina o crestere a
cererii pentru firmele ramase pe piata, precum si o reducere a costurilor lor.
Procesul de intrare/iesire de pe piata va continua pana cand profiturile economice vor deveni zero si firmele vor obtine doar
profitul normal. Acesta este echilibrul pe termen lung pe piata cu concurenta monopolistica: profiturile sunt zero, iar firmele nu mai sunt
stimulate sa intre sau sa iasa de pe piata.
In concluzie exista doua caracteristici de baza ale echilibrului pe termen lung in concurenta monopolistica:
1. Pretul este mai mare decat costul marginal, similar cu situatia de pe piata de tip monopol, aceasta datorandu-se diferentierii
produselor.
2. Pretul este egal cu costul mediu pe termen lung si profitul economic, datorita liberei intrari si iesiri de pe piata, este zero.

In raport cu piata cu concurenta perfecta, piata monopolista presupune urmatoarele conditii:

o singura firma domina productia respectiv oferta uniu bun economic

bunul economic ce formeaza obiectul tranzactieide piata nu poate fi substituit

intrarea unor noi firme pe piata monopolista este impiedicata de existenta unor bariere economice, naturale, juridice sau
tehnologice.

www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-monopolist99.php 2/5
12/3/2019 Piata cu concurenta monopolistica
pretul nu mai este fixat in afara firmei ci depinde de actiunea acesteia

O firma monopolista, in calitate de unic producator, se confunda cu ramura si este confruntata cu cererea pietei pentru produsul sau.
In acest caz elasticitatea cererii in raport cu pretul este imperfecta, iar curba cererii normale are panta negativa.

In conditiile contemporane, piata monopolistica se prezinta intr-o structura tot mai diferentiata. Pe de o parte exista structura
traditionala in care IMM-uri (intreprinderi mici si mijlocii) continua sa lucreze pentru consumatorul final, actionand in coordonatele descrise
anterior. Este cazul majoritatii IMM-urilor care presteaza servicii pentru populatie, mici producatori din agricultura, mici mestesugari in
special din sectorul confectii, tricotaje, prelucrari mecanice, pielarie-incaltaminte, lucrari de constructii.

Pe de alta parte, altele, intra in relatii speciale cu firme mari, puternice de tip oligopol – autohtone sau straine – livrandu-le pe baza
unor contracte ferme, anumite servicii, piese, repere, semifabricate care sunt incorporate in produsul final comercializat sub marca
partenerului oligopol. Adeseori, firmele mari subcontracteaza catre IMM-uri o parte din comenzile pe care le obtin in urma unor licitatii sau
contracte de amploare. Un fenomen specific se manifesta tot mai mult in cazul IMM din agricultura tarilor dezvoltate. Producatorii agricoli
intra in relatii contractuale ferme cu firmele mari, puternice, aflate in amontele si avalul productiei vegetale sau zootehnice. Primele sunt
cele care pun la dispozitia agricultorului cea mai mare parte a input-urilor (seminte selectionate, carburanti, consultanta, asistenta tehnica
etc.), de regula sub forma de credite pentru a obtine o anumita productie, apoi firmele mari, preiau pe baze contractuale productia, care
este prelucrata, portionata, ambalata si distribuita spre consumatorul final – intern sau extern. In felul acesta, tot mai putini producatori de
marfuri agricole raman in contact cu consumatorul final, majoritatea actionand pe o piata in care imput-urile si output-urile sunt de natura
oligopol – oligopson.

Crisitina Niculescu – Introducere in microeconomie, Ed. Niculescu, 1997, pag. 221

Constantin Gogoanta, Basarab Gogoanta – Microeconomie vol. I, Ed. Economica, 2004, pag. 56

Corpul tău se va Papiloamele se vor

Un geniu din Cahul a Șoc! Câți paraziți vor
curăța de paraziți în 2 usca dimineața,
creat o metoda pentru ieși din tine, dacă bei
zile dacă mănânci 100 paraziții vor ieși ca
a opri sforăitul o cană de...
gr din pușcă de la 15 gr.

Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Economie
căutare personalizată
Search

Comert
Finante banci
Merceologie

Politica bugetara – cadrul

teoretic
APLICAREA CALCULATIEI
COSTURILOR DE PRODUCTIE
PRIN PROCESELE DE
DELIMITARE A CHELTUIELILOR
IN VARIABILE SI FIXE,
RESPECTIV PROCEDEUL
CELOR MAI MICI PA
ELASTICITATEA CERERII
FORTEI DE MUNCA
Efectele publice – alternativa de
economisire oferita de catre stat
Importanta macroeconomica a
pietelor de capital
Rolul institutiilor de intermediere

www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-monopolist99.php 3/5
12/3/2019 Piata cu concurenta monopolistica
financiara
Principiile bugetare
MODELARE ECONOMICA
Seminar
Politici macroeconomice de
stabilizare
MASURAREA SI APRECIEREA
INTENSITATII INFLATIEI

www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-monopolist99.php 4/5
12/3/2019 Piata cu concurenta monopolistica

Cursuri Gratuite
Limba Germană
Anunț EU-Nursing.ro

Caracteristicile
cererii si ofertei.…
rasfoiesc.com

Piata cu concurenta
perfecta si pretul…

rasfoiesc.com

Comportamentul
economic al…
rasfoiesc.com

Utilitatea economica
si…
rasfoiesc.com

oferta de bunuri si
servicii

rasfoiesc.com

cererea de bunuri si
servicii in…
rasfoiesc.com

Cererea și oferta de
piața
rasfoiesc.com

PRETUL SI
FORMAREA LUI
rasfoiesc.com

Piata si
mecanismele ei

rasfoiesc.com

OFERTA DE
SERVICII

rasfoiesc.com

Curba cererii – tipuri

si factori…
rasfoiesc.com

Particularitati ale
formarii preturilor

rasfoiesc.com

www.rasfoiesc.com/business/economie/Piata-cu-concurenta-monopolist99.php 5/5