Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
poate sa creeze fie o reducere a tarifelor ca urmare a economiilor de scara, fie agentii
economici rivali vor lua locul agentului monopolist, situatii prin care se manifesta o asanumita concurenta monopolistica.
Monopolul genereaza, inainte de toate, efecte nocive pentru consumatori, ducand
in principal la cresterea preturilor si scaderea calitatii produselor, fapt care determina
clientii sa plateasca un pret mai mare pe un anumit produs decat valoarea reala a marfii.
Un alt efect al monopolismului este acela al destabilizarii functionalitatii relatiilor
economice de piata, dictand conditiile economice ale operatiunilor comerciale, anihileaza
posibilitatea negocierilor libere a schimbului de valori materiale.
singura firma poate realiza orice nivel al productiei la costuri mai mici decat in cazul in
care ar fi mai multe firme pe piata respectiva. In consecinta, aparitia concurentei pe o
piata de tip monopol natural nu este eficienta, deoarece ar duce la cresterea preturilor.
In legislatie, o activitate economica de productie sau servicii va constitui monopol
natural daca, datorita necesitatii unor tehnologii specifice sau a unor investitii de capital
cu costuri ridicate, nu se poate realiza cu eficienta normala.
Reglementarea cadru privind monopolul statului cu privire la unele activitati
economice o constituie Legea nr.31/1996 privind regimul monolului de stat. Astfel, prin
monopol de stat se intelege dreptul statului de a stabili regimul de acces al agentilor
economici cu capital de stat si privat la activitatile economice constituind monopol de stat
si conditiile de exercitare ale acestora.
Sunt clasificate ca activitati constituind monopol de stat urmatoarele tipuri de
activitati:
Fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibililor
Producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin
substante stupefiante
Extractia, producerea si prelucrarea in scopuri industriale a metalelor pretioase si
a pietrelor pretioase
Producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale
Fabricarea si importul, in vederea comercializarii in conditii de calitate, alcoolului
si a bauturilor spirtoase distilate
Fabricarea si importul, in vederea comercializarii in conditii de calitate, a
produselor din tutun si a hartiei pentru tigarete
Organizarea si exploatarea sistemelor de joc cu miza, directe sau disimulate
Organizarea si exploatarea pronosticurilor sportive
Prin exceptie, nu reprezinta monopol de stat fabricarea bauturilor alcoolice in
gospodariile personale pentru consum propriu
Pozitia de monopol oferita intreprinderilor conduce la cresterea preturilor, la
scaderea calitatii serviciilor oferite si la o ramanere in urma din punct de vedere al
inovatiilor si investitiilor. De aceea, Comisia Europeana a considerat ca libera concurenta
trebuie introdusa si in sectoarele sub monopol, pentru a imbunatati calitatea serviciilor si
a scadea nivelul preturilor.
Procesul de deschidere a acestor sectoare spre concurenta antreneaza un impact
pozitiv atat pentru utilizatorii intermediari, cat si pentru consumatorii finali.
In general, monopolul a fost prezent in industriile de retea-transport, energie si
telecomunicatii. In aceste sectoare, trebuie sa se faca distinctie intre infrastructura si
serviciile oferite prin intermediul acestei infrastructuri. In timp ce este greu sa se creeze o
a doua infrastructura din motive de costuri ale investitiilor si ale eficientei economice,
este posibil si este de dorit sa se creeze conditii de concurenta in domeniul serviciilor
oferite. In consecinta, Comisia Europeana a dezvoltat conceptul de separare a
infrastructurii de activitatile comerciale. Astfel, infrastructura devine numai mijlocul care
face posibila concurenta, in timp ce dreptul la proprietate exclusiva poate ramane in
vigoare.
2. Studii de caz
2.1. Gazprom - monopol al extractiei si productiei rusesti de gaze
naturale
Gazprom este cea mai mare companie producatoare de gaze naturale din lume. In
mai 200, capitalizarea companiei a ajuns la 348 miliarde dolari, facand-o, in aceasta
privinta, a treia din lume, dupa ExxonMobil si General Electric si prima din Europa.
Gazprom controleaza 17% din rezervele mondiale cunoscute de gaze naturale,
acoperind aproximativ un sfert din consumul Europei si detine monopolul extractiei si
productiei de gaze naturale in Rusia.
La sfarsitul anului 2004, Gazprom era unicul furnizor in Bosnia si Hertegovina,
Estonia, Finlanda, Macedonia, Lituania, Letonia, Moldova si Slovacia si furniza 97% din
gazele Bulgariei, 89% din ale Ungariei, 86% din ale Poloniei, aproape 75% din ale
Cehiei, 67% din alte Turciei, 65% din ale Austriei, 40% din ale Romaniei, 36% din ale
Germaniei, 27% din ale Italiei si 25% din ale Frantei. 25% din gazele utilizate in Uniunea
Europeana per ansamblu sunt furnizate de Gazprom.
Profitand de pozitia pe care o are pe piata europeana a gazelor naturale, Gazprom
a socat Europa, la inceputul anului 2006, cand a intrerupt livrarile catre Ucraina, stat
traversat de principalele conducte de gaze catre statele europene, din cauza unui conflict
legat de pretul gazelor. Autoritatile de la Kiev refuzasera sa semneze un nou contract cu
Moscova care prevedea majorarea de patru ori a pretului perceput de Rusia pentru gaze.
Pana in prezent, Rusia vindea Ucrainei gaz la pretul de 50 de dolari pentru 1.000 de metri
cubi, dar de la 1 ianuarie 2005 Gazprom a cerut de peste patru ori mai mult, adica 230 de
dolari pe mia de metri cubi, un pret pe care Ucraina nu si-l putea permite. Intelegerea care
era valabila inainte de acest conflict prevedea ca Ucraina primea gaz ieftin din Rusia, in
vreme ce Rusia folosea conductele de transport ale Ucrainei pentru gazul pe care il
exporta in alte tari.
In cele din urma s-a ajuns la un acord prin care Rusia nu va mai vinde gaze direct
Ucrainei ci unei companii intermediare, la pretul pe care Moscova l-a cerut de la bun
inceput, adica 230 de dolari pe 1000 de metri cubi. Ulterior, Ucraina va cumpara gaz de
la compania intermediara, la un pret mult mai mic, de 95 de dolari pe 1000 de metri cubi
- un pret pe care Kievul si-l poate permite. Compania intermediara se numeste
Rosukrenergo, este o firma ruso-elvetiana, si va putea vinde Ucrainei gaze la un pret mai
mic fiindca primeste gaze la un tarif redus si din Turkmenistan. Asta inseamna ca, potrivit
intelegerii din prezent, Ucraina va primi un amestec de gaze din Rusia si Turkmenistan, la
un pret mediu. Anterior, Ucraina importa gaze din Turkmenistan la pretul de 50 de dolari
pe mia de metri cubi.
Uniunea Europeana incearca prin proiectele sale sa impiedice monopolul rusesc
sa achizitioneze retelele de distributie a gazelor naturale din spatiul european. Controlul
UE asupra expansiunii Gazprom este insa limitat. Faptul ca Rusia a utilizat resursele
energetice in scopuri de santaj (situatia produsa in 2006, cand Gazprom a intrerupt
livrarile de gaze naturale spre Ucraina si tarile invecinate, foste membre ale URSS,
incercand sa le determine sa accepte tarife mai mari pentru gazele naturale livrate si
dorinta de a pedepsi statele care au adoptat politici contrare intereselor sale) a determinat
liderii europeni sa isi schimbe atitudinea fata de aceasta.
Gazprom continua sa se extinda pe plan mondial la inceputul anului 2008 a
reusit sa convinga Iranul sa permita intrarea sa in cel mai mare proiect energetic iranian:
South Pars (respectiv cel mai mare zacamant gazifer din lume), a inceput negocierile cu
compania americana Conoco Phillips pentru producerea gazului natural in Alaska si
construirea conductei Den Ali din Alaska la Chicago. Totodata, Gazprom a amenintat din
nou Ucraina, la sfarsitul lunii noiembrie 2008, cu sistarea furnizarii de gaze naturale, in
cazul in care Kievul nu achita o datorie de 2,4 miliarde dolari pentru carburantul furnizat
de compania rusa.
Gazprom profita de pozitia monopolista pe care o are in anumite tari sau
dominanta in altele si practica tarife foarte mari in Romania de exemplu s-a majorat
tariful de la 376$/1.000 m3 la 390$/1.000 m3. Gazprom are o formula de stabilire a
pretului customer-made, adica individual, in functie de client, aceasta fiind explicatia
pentru pretul ridicat al gazului importat in Romania. Putem vorbi deci despre existenta
unei discriminari prin pret, pentru ca se practica preturi diferite pe piete diferite. Daca
Gazprom isi va continua expansiunea si va ajunge sa detina o pozitie monopolista in mai
mlte tari, resursele energetice ar putea deveni realmente un mijloc de santaj, iar pretul
acestora ar putea creste nejustificat de mult.
10
11
externe. A urmat apoi in 2001 Angel Airlines, care opera cu avioane de 18 locuri, dar nu
au rezistat mai mult de trei ani.
Este foarte greu ca o firma nou intrata pe piata sa poata concura cu Tarom, din
mai multe motive: numarul insuficient de aeronave pe care si-l poate permite o companie
noua pentru a putea acoperi mai multe rute, timpul indelungat necesar acesteia pentru a se
face cunoscuta, costurile mari pe care le implica astfel de zboruri, lucruri la care se
adauga faptul ca, atunci cand apare concurenta, Tarom isi permite sa lanseze oferte
promotionale prin care sa reduca substantial preturile pentru a o elimina.
Ca orice monopol, si cel al Tarom se traduce in primul rand prin tarife mari. De
exemplu, in 2006, un bilet dus-intors cu Tarom pe ruta Bucuresti-Cluj putea costa chiar si
262 de euro, in conditiile in care multi operatori aerieni au oferte promotionale care
anunta ca o cursa dus-intors de la Bucuresti catre New York, Montreal sau Toronto sau
catre alte curse din Europa nu costa mai mult de 300 de euro.
Cu toate acestea, Tarom practica tarife interne mari, iar incasarile din acestea
cresc de la an la an. Transportul de pasageri pe cursele interne a adus companiei Tarom
venituri de peste cinci milioane de dolari in 2002. In anul urmator, acestea au crescut la
peste noua milioane de dolari, pentru ca in primele noua luni ale anului 2004, sa se
realizeze venituri care au depasit zece milioane de dolari.
In conditiile unui pret pentru un bilet dus-intors pe o ruta interna poate costa mai
mult decat salariul mediu pe economie, zborurile sunt profitabile pentru ca, in general,
pasagerii sunt oameni de afaceri, ale caror cheltuieli sunt suportate de companie.
Avantajul este ca un om de afaceri poate pleca dimineata din Cluj spre Bucuresti si se
poate intoarce in aceeasi seara cu avionul. In schimb, daca merge cu o masina, va trebui
sa ramana peste noapte si calculand costul benzinei si inchirierii camerei la hotel plus
timpul pierdut costurile devin comparabile.
Tarom, care profita din plin de cresterea de la an la an a traficului de business in
interiorul tarii si de faptul ca pentru oamenii de afaceri este mult mai important timpul
castigat decat pretul biletului de avion. La fel se intampla si pentru cealalta categorie de
clienti fideli ai curselor aeriene interne, parlamentarii, care zboara permanent dintr-un
oras in altul. De asemenea, pretul nu este, nici pentru ei o problema.
12
roman". In 1931, institutia a fost reorganizata, iar banii au inceput sa mearga direct catre
Fondul General Sanitar. Loteria a supravietuit regimului comunist, iar actuala forma de
organizare dateaza din 1994. Jocurile de noroc constituie monopol de stat si aceasta
optiune este asumata de toate guvernele statelor civilizate care pastreaza astfel controlul
asupra ofertei de jocuri de noroc dar si asupra destinatiei fondurilor obtinute din jocuri de
noroc care trebuie sa fie utilizate preponderant pentru finantarea unor obiective ori nevoi
sociale.
13
14
3. Concluzii
Monopolul apare in economie fie ca o replica la concurenta, fie ca o forma
modificata a acesteia. Consecinta fundamentala a monopolului este ca pretul nu mai este
stabilit, in mod exogen, prin jocul liber al fortelor pietei,ca in cazul concurentei perfecte,
ci este fixat, impreuna cu volumul productiei, de insasi firma producatoare. Prin urmare,
o firma pusa in situatia de a fi monopolista trebuie sa fie singura care ofera produse pe
piata fara alti producatori concurenti (nationali sau straini), iar produsul sa nu fie
substituibil.
In economiile de piata monopolul si modul de a mentine si restaura concurenta au
devenit probleme clasice ale stiintei economice. Treptat, s-au clarificat problemele
teoretice privind monopolul prin studiul realitatilor economice in care evolueaza
structurile monopoliste in cadrul economiilor de piata, precum si prin evidentierea
fenomenelor noi aparute in economiile moderne contemporane, paralel cu elaborarea si
aplicarea pe scara tot mai larga a unor politici antimonopoliste.
Din cauza efectelor negative asupra consumatorilor finali pe care monopolul le
poate avea este necesara supravegherea acestuia si existenta unui cadru care sa il
reglementeze. Totodata, este necesara continua analiza a sitatiilor de monopol si
incadrarea lor in cadrul realitatii economice pentru o mai buna intelegere a acesteia din
urma.
15
16