TEMA DE CONTROL 2

Studiu de caz 1: Consiliul Concurenţei a sancţionat Orange România cu 14 milioane euro

În luna ianuarie 2019, Consiliul Concurenței anunța că a sancționat Orange România SA cu o

amendă în valoare de 64.915.183 lei (aproximativ 14 milioane euro) pentru abuz de poziție
dominantă.
Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2011-2015, operatorul de telefonie a
limitat accesul companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă, blocându-i activitatea
de transmitere a mesajelor comerciale către/de către clienţii Orange.
Simplus Invest SRL este un integrator, adică o companie care intermediază transmiterea de
mesaje comerciale prin numere scurte (de 4 cifre) între anumite companii beneficiare și clienții
operatorilor de telefonie mobilă. Pentru a-şi desfăşura activitatea, integratorii încheie contracte cu
clienţi (companii care vor să transmită mesaje comerciale) şi cu toți operatorii de telefonie mobilă,
care le alocă numere scurte.
Mesajele comerciale au ca obiect atât transmiterea de mesaje publicitare (ex.: sunt puse la
dispoziţia clienților informaţii referitoare la produse sau servicii sau se facilitează participarea la
campanii promoţionale), cât și efectuarea de plăți (ex.: descărcare jocuri, televoting, plată parcare,
donații etc.).
Accesul la rețeaua Orange este indispensabil pentru integratori în vederea comercializării
propriilor produse, întrucât Orange deține cel mai mare număr de utilizatori pe piața de telefonie
mobilă, iar beneficiarii doresc să aibă acces la toți acești utilizatori.
În cadrul investigaţiei, Autoritatea de Concurenţă a constatat mai multe fapte ale Orange prin
care a limitat accesul Simplus la reţeaua sa, cum ar fi: refuzul de a deschide noi servicii comerciale
prin alocarea unor noi numere scurte, respectiv închiderea anumitor numere scurte.
„O companie mare, care deţine o poziţie dominantă, trebuie să aibă un comportament
nediscriminatoriu faţă de partenerii săi şi să creeze proceduri clare, transparente şi rezonabile pentru
situaţiile ce justifică o limitare a accesului la reţeaua sa”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele
Consiliului Concurenţei.
În perioada 2012-2013, Simplus era principalul jucător din România pe piaţa de intermediere
de transmitere de mesaje comerciale prin numere scurte. Acțiunile Orange au diminuat în mod
semnificativ capacitatea acestui integrator de a concura pe piață, cifra de afaceri a Simplus
diminuându-se în perioada 2012-2015 de aproximativ 5 ori.
Autoritatea de Concurenţă va informa Autoritatea Națională pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații (ANCOM) cu privire la disfuncţionalităţile identificate în cadrul
investigației pe piața analizată, în vederea analizei oportunității impunerii de măsuri în acest domeniu
de activitate.
Sursa: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket13/id13820/amenda_orange_ian_2019.pdf

Întrebări:
1. Pentru ce tip de comportament anticoncurențial a fost amendată compania Orange România
SA?
2. Ce presupune din punct de vedere teoretic și care sunt principalele caracteristici ale practicii
anticoncurențiale pentru care a fost amendată compania Orange România SA?
3. Care sunt acțiunile concrete prin care compania Orange România SA a manifestat un
comportament anticoncurențial?
4. Care au fost principalele consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra
integratorului Simplus Invest SRL? Ce alte entități au mai fost direct afectate și în ce mod?
5. Au existat consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra celorlalți concurenți de
pe piața integratorilor din România? Argumentați.
Notă: Răspunsurile oferite nu trebuie să conțină fragmente extinse de text preluate din
studiul de caz, ci comentarii și argumente proprii. Răspunsurile pot fi formulate luând în
considerare noțiunile teoretice prezentate în suportul de curs, dar și informațiile referitoare la
practicile anticoncurențiale prezentate în următoarele surse online:
• http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html
• https://ec.europa.eu/competition/consumers/index_ro.html

Studiu de caz 2: Consiliul Concurenței a sancționat cu 3,18 milioane lei patru companii
pentru achiziționarea de indicatoare rutiere

În luna februarie 2020, Consiliul Concurenţei anunța că a sancţionat cu amenzi în valoare totală
de 3.182.184 lei (aprox. 667.000 euro) patru companii pentru trucarea unor licitații privind
achiziționarea de indicatoare rutiere și/sau lucrări de marcaje rutiere.
Amenzile au fost aplicate astfel:
➢ Vesta Investment SRL – 725.267 lei;
➢ Helvespid SRL 21.843 lei;
➢ Loial Impex SRL – 1.504.279 lei;
➢ Girod Semnalizare Rutieră SRL – 930.795 lei.
 Investigația Consiliului Concurenței a vizat atât licitații publice, organizate de Compania
Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere sau alți administratori de drumuri (consilii locale,
de exemplu), cât și licitații private, organizate de antreprenorii de lucrări de
reabilitare/modernizare/construcţie de drumuri publice, care erau obligați să asigure și semnalizarea
rutieră.
Astfel, în cadrul investigaţiei declanșate în anul 2017, autoritatea de concurență a constatat
existența a două înțelegeri anticoncurențiale, ce au avut ca scop eliminarea concurenței prin
coordonarea comportamentului companiilor în cadrul licitațiilor publice şi/sau private.
Vesta Investment SRL, Helvespid SRL și Loial Impex SRL au făcut schimb de informații
sensibile concurențial și și-au adaptat comportamentul în contextul participării la licitații, fie ca
ofertanţi individuali, fie ca membri ai unei asocieri, astfel încât să nu se concureze între ele.
Eliminarea concurenței a condus la atribuirea contractelor pentru indicatoare rutiere și/sau lucrări de
marcaje la prețuri mai mari, în perioada 2010-2017.
De asemenea, în perioada 2009 – 2016, firmele Girod Semnalizare Rutieră SRL şi Loial Impex
SRL și-au adjudecat contractele la prețuri mari deoarece și-au coordonat comportamentul și au depus
oferte astfel încât să nu se concureze la licitațiile (publice sau private) de comercializare a
indicatoarelor rutiere.
În cadrul procedurii de clemenţă, Vesta Investment SRL și Loial Impex SRL au furnizat o serie
de documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea faptei și, ulterior, au
recunoscut fapta anticoncurențială, beneficiind, prin urmare, de o reducere a amenzii.
De asemenea, Helvespid SRL a recunoscut încălcarea Legii concurenței, fapt ce a condus la
reducerea amenzii aplicate acesteia.
În perioada investigată, companiile Helvespid SRL si Girod Semnalizare Rutieră SRL furnizau
doar indicatoare rutiere, iar Vesta Investment SRL și Loial Impex SRL realizau marcaje rutiere, dar
furnizau și indicatoare.
Sursa:
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket15/id15705/amenda_semnalizare_rutiera_feb_2020.pdf

Întrebări:
1. Pentru ce tip de comportament anticoncurențial au fost amendate cele patru companii?
2. Ce presupune din punct de vedere teoretic și care sunt principalele caracteristici ale practicii
anticoncurențiale pentru care au fost amendate cele patru companii?
3. Care sunt acțiunile concrete prin care cele patru companii au manifestat un comportament
anticoncurențial?
 4. Care au fost principalele consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra
beneficiarilor serviciilor oferite de cele patru companii?
5. Care au fost principalele consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra celorlalți
concurenți de pe piața din România?
Notă: Răspunsurile oferite nu trebuie să conțină fragmente extinse de text preluate din
studiul de caz, ci comentarii și argumente proprii. Răspunsurile pot fi formulate luând în
considerare noțiunile teoretice prezentate în suportul de curs, dar și informațiile referitoare la
practicile anticoncurențiale prezentate în următoarele surse online:
http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html
https://ec.europa.eu/competition/consumers/index_ro.html

Studiu de caz 3: Consiliul Concurenței a sancționat 7 companii de pe piața comercializării

produselor alimentare cu 18,8 milioane euro

În luna ianuarie 2019, Consiliul Concurenței anunța că a sancționat şapte companii active pe
piața comercializării produselor alimentare din România (3 retaileri și 4 furnizori ai acestora) cu
amenzi în valoare totală de 87.713.336 lei (aproximativ 18,8 milioane euro).
Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii
Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016. În urma investigației a fost
sancționată atât încălcarea regulilor naționale, cât și a regulilor europene de concurență, pentru fixarea
prețurilor de revânzare (de raft) în cadrul promoțiilor desfășurate de retaileri.
Consiliul Concurenţei a constatat că în anumite cazuri preţurile de vânzare la raft nu se
stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul
stabileau un preț fix sau minim pentru revânzarea produselor către consumatorul final. Această
practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul
sub limita stabilită cu furnizorul.
Companiile sancționate sunt:
1. Auchan Romania SA 36.563.004 lei (7,84 milioane euro)
2. Carrefour România SA 26.995.645 lei (5,79 milioane euro)
3. Romania Hypermarche (Cora) SA 12.410.834 lei (2,66 milioane euro)
4. Quadrant-Amroq Beverages SRL 5.984.053 lei (1,28 milioane euro)
5. Star Foods EM SRL 3.930.920 lei (843.599 euro)
6. Strauss România SRL 1.785.767 lei (383.236 euro)
7. Nelson Prod SRL 43.113 lei (9.252 euro)
 Quadrant-Amroq Beverages SRL reprezintă divizia de băuturi a companiei PepsiCO, iar Star
Foods EM SRL reprezintă divizia de snack-suri a companiei PepsiCO. Acestea comercializează pe
piața din România mărcile de produse: Pepsi, Mirinda, 7UP, Mountain Dew, Lipton Ice Tea, Prigat,
Gatorade, Rockstar Energy Drink, Valea Izvoarelor, Lay’s, Star și Krax.
Strauss România SRL comercializează pe piața din România mărcile de produse din gama
Doncafé (Doncafé Selected, Doncafé Elita, Doncafé Gold, Doncafé Decaffeinated, Doncafé Espresso
Crema Intensa, Doncafé Espresso Gusto Raffinato si Doncafé Mixes).
Nelson Prod SRL comercializează pe piața din România mărcile de înghețată Alaska, Tim
Tom, Islanda, Like etc.
Carrefour România SA a recunoscut fapta, beneficiind astfel de o reducere a amenzii. Amenzile
aplicate de Consiliul Concurenței se virează integral către bugetul de stat.
Sursa: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket14/id14321/amenzi_retail2_ian_2019.pdf

Întrebări:
1. Pentru ce tip de comportament anticoncurențial au fost amendate cele șapte companii?
2. Ce presupune din punct de vedere teoretic și care sunt principalele caracteristici ale practicii
anticoncurențiale pentru care au fost amendate cele șapte companii?
3. Care sunt acțiunile concrete prin care cele șapte companii au manifestat un comportament
anticoncurențial?
4. Care au fost principalele consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra
consumatorilor/ clienților celor trei retaileri (Auchan, Cora și Carrefour)?
5. Au existat consecințe negative ale acestei practici manifestate asupra celorlalți concurenți de
pe piața retailului de produse alimentare din România? Argumentați.
Notă: Răspunsurile oferite nu trebuie să conțină fragmente extinse de text preluate din
studiul de caz, ci comentarii și argumente proprii. Răspunsurile pot fi formulate luând în
considerare noțiunile teoretice prezentate în suportul de curs, dar și informațiile referitoare la
practicile anticoncurențiale prezentate în următoarele surse online:
http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/despre-noi.html
https://ec.europa.eu/competition/consumers/index_ro.html