Sunteți pe pagina 1din 21
 
CUPRINS1.Definirea monopolului2.Clasificarea monopolurilor3.Conditii comparative în care sunt puse să funcione!e cele două tipuri demodele " piaa concurenială pură #i perfectă #i monopolul$.%onopolurile în economia Rom&niei'.Sta(ilirea #i controlul preurilor în condiii de monopol).Cererea către firmă #i încasările*.%ecanismul de funcionare a monopolului+.Studii de ca!
 %,N,P,-U-
În structura oricărei economii de piaţă, după cum s-a putut constata, pe lângăconcurenţă, apare şi monopolul, fie ca o replică la concurenţă, fie ca o formămodificată a acesteia. În întelesul obişnuit – luat ca o replică la concurenţă – oîntreprindere are situaţia de monopol atunci când ea este unicul producător al unui produs omogen din ramură, în prezenţa unui număr mare de cumpărători. Consecinţafundamentală este următoarea: preţul nu mai este stabilit, în mod eogen, prin !oculliber al forţelor pieţei, ca în cazul concurenţei perfecte, ci este fiat, împreună cu"olumul producţiei, de însăşi firma producătoare. #rin urmare, o firmă pusă însituaţia de a fi monopolistă trebuie să fie singura care oferă produse pe piaţă fără alţi producători concurenţi $naţionali sau străini%, iar produsul să nu fie substituibil.
C-SI/ICR0 %,N,P,-URI-,R 
&pariţia monopolurilor are la bază mai multe cauze. 'otodată, ele îmbracămai multe forme şi au diferite roluri şi funcţii într-o economie naţională. (e aceeaapare necesitatea ca încă de la început să se facă o clasificare a acestora, luând cacriterii principale formele monopolurilor şi cauzele care le dau naştere şi carecontribuie la dez"oltatea lor. #unerea în e"idenţă a principalelor cauze ale apariţiei şimenţinerii monopolurilor într-o economie de piaţă poate consitui de altfel şi o primăeplicaţie a apariţiei acestora, domeniilor în care ele se dez"oltă, precum şi formele pe care le îmbracă.În economiile de piaţă monopolurile îmbracă diferite forme, printre caremenţionăm:a.
 Înţelegerile secrete între marile firme.
Concentrarea producţiei şicapitalului prin acumulări şi prin cumpărări şi fuziuni de întreprinderişi firme pe linie orizontaşi pe linie "erticală are ca rezultatreducerea numărului de firme concurente. Între acestea se realizează
 
cu mai multă uşurinţă înţelegeri secrete pentru împărţirea pieţelor,stabilirea cotelor de producţie şi a mărimii preţului de "ânzare a produselor pe piaţă. b.
 Monopolul natural.
 )conomia de scară realizată în anumite domeniicontribuie la scăderea costurilor de producţie într-o măsură atât demare încât alte firme cu un "olum mai redus de acti"itate nu ar puteaa!unge la o atare performanţă. În acelaşi timp, în anumite domenii nicite*nologic şi nici economic nu ar fi posibilă eistenţa mai multor întreprinderi concurente deoarece ar însemna c*eltuile prea mari dein"estiţii. +unt eemplele clasice pri"ind reţelele de distribuţie aelectricităţii, gazelor şi apei, reţelele de termoficare, sistemele deirigaţii, reţeaua de căi ferate. (ublarea sau triplarea acestor reţelenumai din dorinţa de a eista întreprinderi concurente ar fi iraţionaldin punct de "edere economic, întrucât pe de o parte, ar necesita odublare sau triplare a "olumului de in"estiţii, iar pe de altă parte, întreaceste întreprinderi s-ar putea realiza întelegeri secrete, pentru fiarea preţurilor şi, în fond, problema restaurării concurenţei tot nu s-ar rezol"a.c.
 Monopolul legal.
 )istă anumite produse sau sectoare de interesstrategic $apărarea naţională% şi de interes public care trebuie să intresub incidenţa controlului public. În această pri"inţă pot fi menţionatecele aparţinând sectorului ţii sau celor care trebuie supusecontrolului public, cum sunt, de eemplu, fabricarea şi distribuţia unor medicamente sau substanţe farmaceutice $morfină% producţia şicomercializarea tutunului şi alcoolui, precum şi producţia şi utilizareauranului, a izotopilor radioacti"i, producţia banilor, timbrelor etc.d.
 Monopolul tehnologic.
 enerat în special de proprietatea asupra patentului de in"enţie şi a dreptului de autor, ceea ce conferăin"entatorului sau autorului controlul eclusi" asupra noului produssau asupra noii te*nologii întreaga perioadă pre"ăzută de lege $-/ani pentru patente% (e altfel orice producător de produs nou "ândut pe piaţă dispune, o perioadă, de poziţia de monopol, perioadă care "adura până când alte firme "or "eni pe piaţă cu produse similare sausubstitubile. În condiţiile contemporane, monopolul te*nologic estefoarte spândit datori, pe de o parte, sistemului în care sedesfăşoară cercetările şi ino"ările, iar pe de altă parte, preocupărilor de a stimula şi etinde acti"itatea de cercetare-dez"oltare, generatorul principal al procesului de ino"are.e.
 Monopolul asupra mărcii comerciale.
 Cuprinde astăzi un marenumăr de produse ale industriei moderne. 0maginea produsului creatăde originalitatea modelelor reînnoite la anumite inter"ale de timp, şigaranţia calităţii produselor sunt legate de marca comercială care esteunică, irepetanbilă şi recunoscută prin in"estiţia făcută în reclama
 
insistentă, prin seriozitatea şi promptitudinea cu care sunt ser"iţiclienţii.f.
 Monopolul exercitat prin controlul asupra unor inputuri.
 Cum suntenergia, unele minerale ca bauita, cuprul, staniul etc. datorită înspecial rariţii acestora şi proprietăţii asupra unor minteimportane.
Condiii comparative în care sunt puse să funcione!e celedouă tipuri de modele " piaa concurenială pură #i perfectă #imonopolul
Concurena pură #i perfectă
1.Atomicitatea
: un număr mare defirme identice care participă încalitate de ofertanţi şi decumpărători de bunuri şiser"icii, fiecare din ele a"ânddimensiuni negli!abile în raportcu dimensiunea pieţei, ceea ceface ca nici una din firme să nu poată controla sau influenţa piaţa $oferta şi preţul%.
2.Omogenitatea produselor 
: toatefirmele produc acelaşi produs,fără a eista diferenţe de calitatesau alte caracteristici.
3.Liertatea intrării în ramu
:nu eistă nici o barierăte*nologică, economică,financia, !uridică etc. deintrare în ramură a noilor firme.(e asemenea, sunt ecluserestricţiile de a intra în ramură pentru profesii. )ste eclusăeistenţa unor legislaţii pri"ind proprietatea industrială şidrepturile de autor care săinterzică transferul acestoraaltor firme.
!."ransparenţa perfectă a piei 
:toţi agenţii economici $ofertanţii
%onopolul
1.#nicitate $i gigantism%
eistenţa unei firme sau a unuinumăr redus de firme mari şifoarte mari care ocupă îneclusi"itate sau o parteimportantă a cantităţii producţiei şi "ânzării unui produs, fapt ce face posibilăcontrolarea sau influearea pieţei $preţului şi cantităţii produselor% ori impunerea unor condiţii de "ânzare.
2.&roduse difereiate%
 deşi într-oramură $produs% pot eista unnur mare de firme, fiecare produce însă un anumit tip,dimensiune sau calitate de produs pentru a deosebi decelelalte firme.
3.'ariere de intrare%
 în special denatură te*nologică, comercială,economică şi financiară. 1 nouăfirmă nu poate să producă un produs competiti" dacă înramură eisîntreprinderimonopoliste foarte mari cerealizează produsul respecti" cucosturi reduse, datorităa"anta!ului oferit de economia

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505