Sesiunemicro

MODELE ÎNTREBĂRI CAP.
5-6
1. Excedentul ofertei ilustrează:

a) Cazul unei cantităţi insuficiente de bunuri şi servicii oferite de producători;
b) Situaţia în care apare competiţia între vânzători şi consumatori;
c) Situaţia în care competiţia se manifestă doar între consumatori;
d) Cazul unei cantităţi oferite care depăşeşte cantitatea cerută de bunuri şi servicii.
2. Într-o economie de piață, vânzătorii pot oferi spre vânzare produsele lor:
a) doar la un preț dictat de consumatori;
b) la orice preț doresc;
c) la un preț dorit de consumatori;
d) doar la un preț determinat de un plafon guvernamental.
3. Apariția unui excedent de oferta pe o piața liberă are drept rezultat:

a. Scăderea cererii:
b. Creșterea cererii;
c. Scăderea prețului;
d. Creșterea prețului.
4. Dacă guvernul i-ar obliga pe petroliști să vândă benzina la un preț inferior celui de pe
piața liberă:
a) ar apărea un excedent de benzină pe piață
b) toată lumea ar putea cumpăra benzină
c) ar apărea un deficit de benzină pe piață
d) ar crește cantitatea oferită de benzină
5. Să presupunem ca preţul cherestelei dupa furtună este de 40$. Fixarea de către stat a unui
plafon maxim de preţ de 25$ va determina:
a) O cantitate cerută mai mare decat cantitatea oferită
b) Creşterea cantităţii oferite
c) Suplimentarea ofertei până când aceasta devine egala cu cererea
d) Creşterea bunăstării oamenilor.
6. Un salariu minim al cărui nivel a fost stabilit peste salariul de echilibru al pieţei, atunci
când alte condiţii rămân constante, determină:
a) creşterea ofertei de forţă de muncă;
b) un excedent de forţă de muncă;
c) creşterea cantităţii cerute de forţă de muncă;
d) scăderea cantităţii oferite.
7. Dacă preţul de echilibru al untului este de 5 lei pe pachet, la un preţ de 4,5 lei pe pachet:
a) oferta va fi mai mică decât cererea;
b) creşte cererea pentru unt;
c) cantitatea cerută va fi mai mare decât cantitatea oferită.
d) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută.
8. Un preţ maxim stabilit sub rata dobânzii de echilibru va tinde să:

a) determine un surplus al împrumuturilor;
b) mărească cererea pentru împrumuturi;
c) reducă oferta pentru împrumuturi;
d) creeze o lipsă a împrumuturilor.
9. Să presupunem că salariul de echilibru pentru angajaţii dintr-un anumit domeniu de

activitate este de 20 lei pe oră şi că salariul minim a fost stabilit la 25 lei pe oră. Atunci când
alte condiţii rămân constante, această situaţie tinde să:
a) scadă cantitatea cerută pentru aceşti lucrători;
b) mărească oferta generală pentru aceşti lucrători;
c) scadă oferta de muncă din partea cestor lucrători;
d) crească cantitatea cerută pentru aceşti lucrători.
10. Să presupunem că preţul de echilibru al laptelui este de 4 lei pe litru. La un preţ mai mic:
a) cantitatea oferită va fi mai mică decât cantitatea cerută;
b) oferta va egala cererea;
c) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută;
d) oferta va fi mai mare decât cererea.
11. Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=400-2Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+2Q, preţul de echilibru al pieţei este:
a) 30 u.m.
b) 300 u.m.
c) 150 u.m.
d) 50 u.m.
13. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa pâinii definite prin funcţiile:
Xc = 2500 - 10Px şi respectiv X0 = 50Px +100. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ
la un nivel cu 10 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 300 unităţi mai mare faţă de cea care
s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un excedent de cerere de 100 unităţi;
c) Se înregistrează un deficit de ofertă de 500 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 500 unităţi mai mică decât cea de echilibru.
Pr=VT-CT
Mărime absolută- masa profitului
VT = CA = ÎT
CA = Q*P
Rpr/CA = Pr / CA *100
Rpr/CT = Pr / CT *100
Rata profitului – mărime relativă, procentuală
Cifra de afaceri a unei firme în anul 2012 cu 30% mai mare decât cifra de afaceri
din 2011, iar profitul este cu 20% mai mare în 2012 faţă de 2011. Cu cât s-a
modificat rata profitului calculată la cifra de afaceri în 2012, comparativ cu 2011?
a. a scăzut cu 66,66%.
b. a scăzut cu 7,7%.
c. a scăzut cu 33,34%.
d. a crescut cu 25%.
CA 2012 = 100%CA 2011 + 30% CA 2011 = 130% CA 2011
Pr 2012 = 120% Pr 2011
Rpr 2012 = ? Rpr 2011
Pr 2012 / CA 2012 *100 = 120% Pr 2011 / 130% CA 2011 *100 = 120% / 130% *
Pr 2011/CA 2011 *100 = 92,3% * Rpr 2011
Rpr 2012 = 92,3% * Rpr 2011
O scădere de 7,7%
Rpr 2 = 103% Rpr 1
0,923 = 92,3%
Proprietarul unei brutării vinde pe parcusul unui an 40.000 de pâini, la un preţ

unitar de 1,5 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a fost de 30%, ce
profit a obţinut proprietarul brutăriei?
a. 12.000 lei
b. 18.000 lei
c. 60.000 lei
d. 10.000 lei
Rpr/CA = 30%
Pr/CA *100 = 30
CA = Q*P = 40,000 * 1,5 = 60,000
Pr/60,000 = 30%
Pr = 30%*60,000 = 18,000
O firmă înregistrează costuri totale de 60000 lei. Rata anuala a profitului calculată la
cifra de afaceri este de 25%. Profitul obţinut de firmă este de:
a. 15000 lei;
b. 1500 lei;
c. 20000 lei;
d. 40000 lei.
CT = 60,000
Rpr/CA = 25%
Pr = ?
Pr / CA = 25%
Pr = CA-CT
CA = Pr+CT = Pr + 60,000
Pr / (Pr+60,000) = 25%
Pr / (Pr + 60,000) = ¼
4*Pr = Pr + 60,000
3*Pr = 60,000
Pr = 20,000
Firma X are venituri totale de 120.000 euro iar rata profitului este de 10%. Care
sunt costurile totale:
a. 12000
b. 108000
c. 60000
d. Nu se pot calcula
VT=CA = 120,000
Rpr = 10%
Pr / CA = 10%
Pr / 120,000 = 10/100 = 1/10
Pr = 12,000
CT = ?
Pr = CA-CT
CT=CA- Pr = 120,000 – 12,000 = 108,000
Mary este avocata si castiga 100.000 euro pe an. Ea a reusit sa economiseasca la

banca 200.000 euro si primeste o dobanda de 10%. Detine in proprietate un spatiu
comercial de la care incaseaza o chirie de 50.000 euro pe an. Deoarece nu-i mai
place avocatura, renunta si-si deschida un atelier de design vestimentar. Pentru a-și
acoperi cheltuielile de amenajare a propriului spațiu cât și celelalte costuri de
funcționare (angajarea a 4 colaboratori, pe care-i plătește cu 30 000 euro pe an,
utilitățile și alte cheltuieli), folosește depozitul bancar si mai angajează un credit de
50 000 euro, la o rată a dobânzii de 12 %. Dupa primul an, afacerea sa îi aduce un
venit total de 450 000 euro. Mary isi face bilantul pentru a vedea daca are rost sa
mai continue afacerea sau sa se intoarca la meseria sa.
a. a obținut un profit contabil de 200 000 lei
b. costurile sale implicite au fost de 150 000 lei
c. costurile sale economice au fost de 420 000 lei
d. profitul economic a fost de 24 000 lei
Pr = VT – CT
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de
oportunitate)
Pr economic = Pr contabil – costurile de oportunitate
Fluxurile de venituri ale lui Mary
100,000 euro salariu
20,000 euro dobanda pentru depozit
50,000 euro chirie
Mary devine întreprinzător
VT = 450,000 euro
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr contabil = 450,000 – (depozitul pe care l-a folosit integral + creditul + dobanda
la credit) = 450,000 - (200,000 + 50,000 + 12%*50,000) = 450,000 – (200,000 +
50,000 + 6,000) = 450,000 – 256,000 (ch. expl.) = 194,000 euro
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de
oportunitate) = 450,000 – (256,000 + salariu + dobanda + chiria/ la care renunta) =
450,000 – (256+100,000 + 20,000 +50,000) = 450,000 – (256,000 + 170,000) =
450,000 – 426,000 (costuri economice)
Pr economic = 24,000 euro
Cristi este angajat la Rompetrom, de unde încasează un salariu anual net de 24 000
lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a
dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe
care îl închiriază pentru o chirie anuală de12 000 lei. Hotărând să devină propriul
său stăpân, Cristi pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind
spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și
acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a
dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri totale de 100 000 lei
după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste condiții,
a. costurile contabile sau explicite sunt de 70 000 lei
b. costurile implicite sunt de 56 000 lei
c. profitul contabil este de 30 000 lei
d. profitul economic este de - 10 000 lei
Ch explicite = 20,000 + 50,000 + 3,000 = 73,000 lei
Ch economice = ch. explicite + ch. implicite (de oportunitate) = 73,000 + 24,000 +
5%*20,000 + 12,000 = 73,000 + 24,000 + 1,000 + 12,000 = 73,000 + 37,000 =
110,000
Pr contabil = VT – ch. expl. = 100,000 – 73,000 = 27,000 lei
Pr economic = VT – ch. economice = 100,000 – 110,000 = -10,000 lei (pierdere)
Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu anual net de 36

000 lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 40 000 lei, la o rată a
dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe
care îl închiriază pentru o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul
său stăpân, Marius pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind
spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și
acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a
dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri totale de 150 000 lei
după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste condiții,
a) costurile contabile sau explicite sunt de 90 000 lei
b) costurile implicite sunt de 88 000 lei
c) profitul contabil este de 60 000 lei
d) profitul economic este de 7 000 lei
Pr contabil = VT – ch. expl. = 150,000 – ( 40,000+50,000+6%*50,000) = 150,000
– (40,000+50,000+3,000)=150,000-93,000=57,000
Pr economic = Pr contabil- ch. implicite = 57,000 – (36,000+5%*40,000+12,000)
= 57,000 – (36,000+2,000+12,000) = 57,000-50,000 = 7,000
Pr economic = 7,000 lei
1.Proprietarul unei atelier de patiserie vinde pe parcusul unui an 100.000 de
covrigi, la un preţ unitar de 2 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a
fost de 25%, ce profit a obţinut proprietarul?
Pr=VT/CA – CT
RPr/CA = Pr/CA x100
RPr/CT = Pr/CT x100
Pr/CA= 25%
Pr/CA=1/4
CA = QxP = 100000x2 = 200.000
Pr/200.000 = ¼
Pr= 50.000
Proprietarul unei atelier de patiserie vinde pe parcusul unui an 100.000 de covrigi,

la un preţ unitar de 2 lei. Dacă rata profitului calculată la costul total a fost de 25%,
ce profit a obţinut proprietarul?
Pr/CT= ¼
Pr=CA-CT
CT=CA-Pr
CA=QxP= 100.000x2 = 200.000
CT = 200.000-Pr
Pr/ (200.000-Pr) = ¼
4xPr = 200.000-Pr
5xPr=200.000
Pr = 40.000
Firma X are venituri totale de 40.000 euro iar rata profitului este de 20%. Care sunt
costurile totale?
Pr = 20%CA
Pr= 0,2x40.000 = 8.000 euro
CT = CA – Pr = 40.000-8000 = 32.000
Inainte de a deveni intreprinzator, Andrei castiga
Salariul – 26.000
Dobanda la depozit 5% din 20.000 = 1000
Devine intreprinzator.
Daca presupunem ca singurele sale costuri sunt cele din problema – 9000
Veniturile minime pentru a fi rentabila afacerea trebuie sa acopere costurile.
Profituri contabile = VT-Cexplicite
Daca VT = 30.000
Pr contabil = 30.000 – 9000 = 21.000
Pr economic = VT – (Ch. explicite + Ch. Implicite/costurile de oportunitate) =
30.000 – (9000 +26.000 +1000) = 30.000 – 36.000 = -6000
RPr/CA = Pr/CA
Pr = CA-CT
CA=QxP = 1.000 x 16 =16.000
CT = 1.000 x10 = 10.000
Pr = 6.000
RPr/CA = Pr/CA = 6000/16.000 x100 = 37,5%
RPr/CT = Pr/CT = 6000/10.000 x100 = 60%
CA = 13.000
RPr/CT= 40%, iar CT = 10.000, atunci Pr = 4000, atunci CA = 14.000
RPr/CA = Pr/CA = 20%
CA=12.500
CT=10.000
Pr = 2500
2500/12.500 = 1/5 = 20%
Sa presupunem ca profitul unei firme in anul 2020 a crescut cu 10% fata de anul anterior, in
timp ce CA a crescut cu 15%. Cu cat s-a modificat rata profitului in anul 2020 fata de anul 2019?
RPr = Pr/CA x 100

Pr 2020 a crescut cu 10% fata de anul 2019, asta inseamna ca Pr2020 = 110% Pr2019
CA2020 = 115% CA2019
RPr2020 = ? Rpr2019
RPr2020= Pr2020/CA2020 x 100 = 110% Pr 2019 / 115% CA 2019 x 100
RPr2020 = 110/115 x Pr2019/CA2019 x 100 = 110/115 x RPr2019 = 95,65% RPr 2019
RPr2020 = 95,65% Rpr2019
Rata profitului in 2020 a scazut cu 4,35%
Vinde 40.000 de paini la 1,5 lei pe bucata. Rpr/CA = 30%, Pr = ?

CA = QxP = 40.000 x 1,5 = 60.000
Rpr = Pr/CA x100
Pr/60.000 = 30/100 = 3/10
Pr = 0,3 x 60.000 = 18.000
Daca Rpr = Pr/CT =30%
Pr = CA-CT
CT = CA-Pr
Pr/(CA-Pr) = 30%
Pr/(60.000 - Pr) = 3/10
10xPr = 3 x (60.000 - Pr)
10xPr = 180.000 – 3xPr
13xPr = 180.000, Pr= 13.846
Cat castiga Marius inainte de a fi intreprinzator?

Salariu – 162.000 lei
Dobanda -5%x100.000 = 5.000 lei
Chirie – 1000 lei
Marius devine intreprinzator

VT = 340.000 lei
Pr contabil = VT – cheltuielile explicite
Pr contabil = 340.000 - (depozitul + credit + dobanda la credit) = 340.000 – (100.000 + 50.000 +
6% X 50.000) = 340.000 – (100.000+50.000+3000) = 340.000 – 153.000 = 187.000
Cheltuielile implicite / costurile de oportunitate – la ce renunta Marius atunci cand decide sa
devina intreprinzator. Cheltuielile implicite = salariu + chirie + dobanda la depozit = 162.000 +
1000 + 5000 = 168.000
RPr = Pr contabil/VT x 100 = 187.000/340.000 = 55%
Pr economic = VT – (costuri explicite+ costurile implicite) = 340.000 – 153.000 – 168.000 =
19.000
Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa cărnii definite prin funcţiile:
Xc = 180 - 7Px şi respectiv X 0 = 3Px - 20. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ la un
nivel cu 5 de unităţi monetare mai mare decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 35 unităţi mai mică faţă de cea care s-
ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un deficit de ofertă de 50 unităţi;
c) Se înregistrează un excedent de ofertă de 50 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 15 unităţi mai mare decât cea de echilibru.
Plecam de la situatie de inchidere a pietei/ echilibru.
Xc=Xo
180-7Px = 3Px-20
200 = 10 Px, Px = 20, X = 40
La echilibru/inchidere cantitatea tranzactionata va fi de 40 de bucati, la un pret de 20 u.m.
Intervine guvernul, stabilind un prag de pret.
Pg = 25
Ce consecinte apar?
Xc = 180 - 7Px = 180 – 7x25 = 180-175 = 5, adica a scazut cu 35 de bucati.

X0 = 3Px – 20 = 3x25 – 20 = 55, adica a crescut cu 15 bucati.
In consecinta, impunerea unui prag de pret va duce la un decalaj intre cantitatea oferita si cea
ceruta. Xo>Xc 55>5, insemnand ca a rezultat un excedent de oferta!
Capitolul 9
1. Vanzatorii sunt capabili sa elimine constrangerile impuse de concurenta asupra lor daca
pot:
a. Preveni oferirea bunurilor-substituit pentru produsele lor la preturi atractive
2. Concurenta ofera vanzatorilor stimulente numeroase pentru:
C. a face ca produsele lor sa para mai attractive pentru potentialii cumparatori
3. Acordurile dintre vanzatorii care se afla in competitive de a nu reduce preturile nu au o

probabilitate prea mare de a fi eficace cu excecptia cazului in care vanzatorii pot:
A. cadea de accord asupra unei impartiri a pietei

B. impiedica noile firme sa intre in industrie
C. impiedica alte firme care exista deja sa ofere inlocuitori apropiati la preturi mai mici
D. face toate cele mentionate mai sus
4. Principalul avantaj pe care il gasesc vanzatorii in utilizarea statului pentru a reduce

concurenta este acela ca:
A. Statul detine puterea unica de a impune costuri suplimentare asupra actiunilor
intreprinse de catre vanzatorii concurenti
5. Afirmatia ca o firma vinde sub cost:

A. E probabil sa fie facuta ca o acuzatie de catre un vanzator concurrent
B. Nu are nicio semnificatie clara pana cand nu ni se spune ce actiune este aceea al carei
cost nu corespunde pretului
C. De obicei capata credibilitate doar printr-o alocare arbitrara a costurilor investite sau
a costurilor commune
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
6. Reducerea “de ruinare” a preturilor nu are sanse sa fie o strategie competitiva de succes
pentru vanzatori cu exceptia cazului in care:
A. Pradatorul este capabil sa mareasca substantial preturile dupa ce si-a distrus
vanzatorii rivali
B. Pradatorul este capabil sa previna aparitia noilor rivali ca raspuns la preturile sale
substantial mai mari
C. Resursele rivalilor pe care pradatorul ii elimina din afacere sunt distruse sau
dispersate
D. Se intampla toate cele de mai sus
7. Legislatia creata pentru a impiedica orice firma sa intre in posesia unei cote suplimentare
de piata si implicit sa puna stapanire pe afacerile altor firme
A. mareste numarul de alternative disponibile consumatorilor
B. mentine preturile la un nivel mai scazut decat ar fi in alte conditii
C. asigura conservarea concurentei
D. indeplineste toate functiile de mai sus
E. nu indeplineste niciuna dintre functiile de mai sus
8. Firmele care vand pe pietele pe care se compara preturile de obicei
A. se abtin de la producerea de bunuri pe care le-ar putea furniza la un cost mai mic
decat cel pentru care sunt dispusi cumparatorii sa plateasca
1. Daca exista doar un singur cotidian publicat intr-un oras cu 100.000 de mii de locuitori,
proprietarul ziarului:
C. are o anumita putere de a varia pretul de vanzare
2. Proprietarii singurului cotidian dintr-un oras au de-a face cu concurenta (care le
restrictioneaza puterea de a mari preturile) din partea:
A. posturilor de radio si TV
B. ziarelor din alte orase
C. ziarelor saptamanale
D. niciuna din variante nu este corecta
E. toate variantele de mai sus, pentru ca reprezinta inlocuitori partiali
3. Venitul net mare pe care il castiga o firma dintr-o activitate
A. furnizeaza pentru altii stimulente pe care sa le angajeze in acea activitate
4. Ce efecte va avea reducerea de catre American Airlines a preturilor biletelor de avion pentru
ruta Chicago-Indianapolis asupra cererii pentru locurile oferite de United Airlines?
C. cererea va scadea pentru ca zborurile effectuate cu American Airlines sunt un produs
substituit foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu United Airlines
5. Daca United Airlines raspunde prin scaderea preturilor pe ruta respectiva, ce effect vor avea
acestea asupra locurilor oferite de catre American Airlines pe ruta Chicago-Indianapolis?
C. cererea va scadea, pentru ca zborurile efectuate cu United Airlines sunt un produs
substituit foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu American Airlines
6.Intrebarile 4 si 5 arata ca pentru orice firma curba cererii si, deci, politica de pret pe care o
alege:
B. s-ar putea sa se modifice ca raspuns la politica firmei privind preturile transformand
curba cererii intr-una destul de dificil de determinat
7. Vanzatorii care incearca sa mentina sau sa mareasca cererea pentru produsul lor in fata
concurentei pentru imbunatatirea calitatii acestuia
C. vor genera beneficia suplimentare pentru cumparatori si costuri aditionale pentru ei
insisi
8. De obicei, o firma va alege sa mareasca cheltuielile de publicitate:
A. cand venitul estimate a fi castigat depaseste costul additional asteptat al acestei
actiuni
9. Un pret care a fost stabilit printr-un accord intre vanzatori la un pret peste costul marginal al
fiecarui vanzator
C. ii lasa fiecarui vanzator un stimulant puternic pentru a vinde unitati suplimentare
10. Vanzatorii care vor Adera in mod constiincios la o intelegere de a nu concura pentru
reducerea pretului
C. vor dori sa utilizeze modalitati alternative de a-si trage noi clienti de la alti vanzatori,
atat timp cat costul marginal al acestei actiuni este mai mic decat plus valoarea estimate pentru
venitul lor
11. Un cartel este
B. o intelegere in cadrul unui grup de vanzatori/cumparatori create pentru a controla
preturile prin reglarea vanzarilor
12. Vanzatorii care doresc sa scape de concurenta vor primi asistenta eficace din partea statului
C. daca statul impune orice costuri suplimentare vanzatorilor
13. O lege care impiedica firmele sa deruleze orice actiuni care ar putea reduce numarul
competitorilor
C. restrictioneaza concurenta
14. Multe firme sprijina legislatia pentru a impiedica aparitia situatiei de “a vinde sub nivelul
costului” pentru ca
B. acestea stiu ca concurenta pentru pret le face viata mult mai dificila
15. In stabilirea preturilor, macelariile care vand cotlete si carne pentru friptura vor distribui
costul achizitionarii unei bucati de carne de vita intre cele doua produse
C. pe baza cererii de cotlete si friptura
16. Vanzarea bomboanelor mentolate la un pret situate sub costul achizitionarii lor
B. probabil ca va contribui, pentru unii vanzatori, la consolidarea venitului net daca
judecam din perspectiva numarului de firme care distribuie gratuit bomboane mentolate catre
clientii lor
17. Reducerea accelerate a preturilor (de ruinare) inseamna reducerea preturilor
D. sub nivelul costului, in speranta falimentarii firmelor concurente, cu intentia de a
mari foarte mult preturile dupa disparitia competitorilor
18. Legile pretului minim create pentru a impiedica “vanzarile sub nivelul costului”
C. garanteaza preturi mai mari, in speranta de a impiedica preturile mai mari
19. Legea federala care stabileste politica SUA cu privier la concurenta in randul firmelor este
C. actul Sherman, votat in 1890
20. Clauza impotriva fuziunilor stipulata in Actul Clayton interzice fuziunile intre firme atunci
cand
C. efectul fuziunii poate reduce substantial concurenta
21. O fuziune intre o firma care produce saltele si alta care fabrica podele din lemn masiv este o
fuziune
D. conglomerata
22. O fuziune intre o firma care fabrica automobile si alta care produce table de otel este o
fuziune
C. verticala
23. O fuziune intre doua firme care produc echipamente electrice este una
B. orizontala
24. Producatorii considera adesea ca este in interesul lor sa stabileasca preturi minime de
revanzare pentru ca
C. acest lucru ii stimuleaza pe retailer sa furnizeze clientilor servicii care le maresc
vanzarile totale
25. Actiunile statului in vederea cresterii competitivitatii
B. ar putea determina costuri mai mari decat beneficiile lor marginale
26. Autorii argumenteaza ca cea mai buna modalitate de a va gandi la concurenta este sa o
percepeti
B. ca pe un process continuu sau un concurs intre rivali
27. Care dintre urmatoarele nu este o afirmatie a modelului concurentei perfecte
C. curbele cererii pentru produs pe care indivizii le intalnesc pe pietele perfect
competitive se deplaseaza descendent
1. Daca datele despre productia din Statele Unite arata ca firmele mai mari din industrie tind sa
obtina rate mai mari de recuperare a investitiei decat cele mici,este aceasta o dovada ca firmele
mai mari sunt capable sa suprime concurenta?
Este imposibil sa decidem doar pe baza acestor date daca dimensiunea confera avantaje
sau daca avantajele produc extinderea.
MICROECONOMIE (ECONOMIE POLITICA)
MULTIPLE CHOICE
1) Obiectul economiei politice cuprinde:

1. optimizarea proceselor de producţie;
2. studiul bogăţiei materiale;
3. ştiinţa schimbului mărfar;
4. studiul tehnologiilor de producţie;
5. viaţa economică abordată ca întreg;
6. relaţiile economice ce se stabilesc între oameni în procesele de producţie,
repartiţie, schimb şi consum.
Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:
R: 2, 3, 5, 6
2) Componentele ştiinţei economice sunt:

1. ştiinţele economice fundamentale (economia politică);
2. ştiinţele economice funcţionale (management, marketing, finanţe-bănci,
contabilitate, statistică, prognoză economică etc.);
3. ştiinţe teoretico-aplicative de ramură (în industrie, agricultură, comerţ,
transporturi);
4. ştiinţe istorice economice şi ale gândirii economice;
5. economia mondială;
6. ştiinţele economice de graniţă;
7. ştiinţe ale viitorului.
R: 1, 2, 3, 4, 5, 6
3) La nivel microeconomic, economia politică studiază:

1. comportamentul individual al diferiţilor agenţi economici (gospodării, firme,
industrii);
2. comportamentul individual al muncitorilor pe timpul celor opt ore de program;
3. procesul de proiectare a noilor produse;
4. organizarea producţiei pe plan naţional;
5. relaţiile dintre agenţii economici în cadrul producţiei, schimbului, distribuţiei şi
consumului de bunuri şi servicii.
R: 1, 5
4) Omul se prezintă ca fiinţă tridimensională: biologică, socială şi raţională. În
funcţie de aceste trei dimensiuni, nevoile se grupează în:
1. nevoi naturale sau fiziologice (somatice);
2. nevoi sociale (de grup);
3. spiritual – psihologice (raţionale);
4. imaginare;
5. prezente şi viitoare.
R: 1, 2, 3,
5) În funcţie de gradul dezvoltării economice şi de nivelul de cultură şi civilizaţie,

nevoile pot fi:
1. de bază sau inferioare;
2. secundare;
3. complexe sau superioare;
4. spirituale;
5. ireale.
R : 1, 3
6.nevoile reprezintă un sistem cu numeroase subsisteme componente, care se

modifică în principal prin acţiunea următoarelor legi :
1. interacţiunea trebuinţelor;
2. elasticitatea trebuinţelor;
3. substituirea trebuinţelor;
4. creşterea şi diversificarea trebuinţelor;
5. eliminarea trebuinţelor.

1 2,3,4,5;
2 2,4,5,6;
3x 1, 2, 3, 4
4 1,2,3,5;
5 1,3,4,5.
7) Caracteristicile principale ale nevoilor sunt:

1. au un caracter dinamic;
2. regenerabile;
3. au un caracter complementar;
4. nu sunt concurente;
5. sunt concurente;
6. nu sunt regenerabile;
7. sunt statice.

1 2,3,4,5;
2 4,5,6,7;
3x 1, 2, 3, 5
4 1,2,3,7;
5 1,3,4,5.
8) Resursele economice reprezintă:

Alegeţi varianta corectă.
1 totalitatea bunurilor materiale şi serviciilor destinate satisfacerii nevoilor;

2 totalitatea resurselor subsolului unei ţări;
3 bunurile realizate de oameni în procesul muncii;
4x totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri
materiale şi servicii destinate satisfacerii nevoilor;
5 sumele în valută de care dispune o economie naţională.
9) Raritatea resurselor exprimă:

1 epuizarea acestora
2 totalitatea resurselor in aur ale unei tari
3x limitele resurselor
4 greutatea cu care sunt descoperite
5 valoarea in aur a acestora
10) Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă:

1 cheltuielile unei persoane pentru deschiderea unei afaceri;

2 posibilitatea de a alege o afacere dintr-un domeniu;
3 alocarea de resurse pentru o afacere;
4x preţul (estimarea) celei mai bune alternative sacrificate (la care se renunţă),
atunci când se face o alegere între mai multe variante posibile, în alocarea
resurselor;
5 preţul (estimarea) celei mai slabe alternative sacrificate (la care se renunţă), atunci când
se face o alegere între mai multe variante posibile, în alocarea resurselor.
11) Componentele sau actele fundamentale ale activităţii economice sunt:
1. producţia;
2. circulaţia;
3. distribuţia;
4. consumul;
5. acumularea;
6. creditarea;
7. rambursarea creditelor.

1 2,3,4,5;
2 4,5,6,7;
3 1,2,3,5;
4 1,2,3,7;
5x 1,2,3,4.
12) Structurile verticale ale activităţii economice sunt:

1. economia familiei;
2. microeconomia;
3. mezoeconomia;
4. macroeconomia;
5. regionaloeconomia;
6. mondoeconomia.

1x 2,3,4,6;
2 1,2,3,4;
3 3,4,5,6;
4 2,4,5,6;
5 1,2,4,5.
13) Între metodele şi procedeele folosite în ştiinţa economică, majoritatea

specialiştilor includ:
1. inducţia şi deducţia;
2. abstracţia;
3. analiza şi sinteza;
4. dializa;
5. modelarea economico – matematică;
6. metoda istorică;
7. metoda logică;
8. metoda statică şi cea dinamică;
9. experimentul;
10. metafizica.

1 2,3,4,5,6,7,8,9;
2 1,2,3,4,5,6,7,8;
3 3,4,5,6,7,8,9,10;
4x 1, 2, 3, 6, 7, 8, 9,
5 1,2,4,6,7,8,9,10.
14) Există două tipuri de tratare a activităţii economice:

1. economia pozitivă;
2. economia negativă;
3. economia normativă;
4. economia convergentă;
5. economia divergentă.

1 1,2;
2 3,4;
3 3,5;
4 1,5;
5x 1, 3.
15) Principalele sisteme economice sunt:

1. economia naturală;
2. economia privată;
3. economia de schimb;
4. economia de piaţă;
5. economia concurenţială;
6. economia centralizată sau de comandă;
7. economia mixtă.

1x 1,3,4,5,6,7,
2 1,2,4,5,6,7;
3 1,2,3,5,6,7;
4 2,3,4,5,6,7;
5 1,2,3,4,5,6.
16) Principalele trăsături specifice economiei de piaţă sunt:
1. specializarea producătorilor, a agenţilor economici în general;
2. autonomia, independenţa agenţilor economici;
3. arbitrajul statului în stabilirea preţurilor;
4. producţia de mărfuri generalizată şi mijlocirea schimbului de către bani;
5. concurenţa;
6. schimbul în natură (trocul);
7. schimbul de produse.

1 1,3,4,5;
2x 1, 2, 4, 5;
3 3,4,6,7;
4 1,2,3,7;
5 2,4,6,7.
17) Economia de piaţă modernă are ca trăsături (caracteristici) principale:

1. pluralismul formelor de proprietate;
2. funcţionarea şi dezvoltarea economiei au loc în condiţiile în care piaţa
îndeplineşte un deosebit rol în reglarea activităţii, a comportamentului agenţilor
economici, în alocarea şi utilizarea resurselor;
3. motivaţia activităţii agenţilor economici;
4. concurenţa;
5. preţurile se formează liber;
6. existenţa unei structuri economice supra-statale care asigură controlul pieţei;
7. statul democratic se manifestă ca agent economic, acţionând în direcţia corectării
imperfecţiunilor pieţei.

1 2,3,4,5,6,7;
2 1,3,4,5,6,7;
3x 1, 2, 3, 4, 5 ,7
4 1,2,3,4,6,7;
5 1,2,3,4,5,6.
18) Agenţii economici sunt:

1x indivizi sau grupuri de indivizi care participă la viaţa economică a societăţii,

îndeplinind, în acest sens, anumite roluri şi având anumite comportamente
economice.
2 grupuri de indivizi care au societăţi comerciale;
3 indivizi sau grupuri de indivizi care fac presiuni pe piaţa concurenţială, având anumite
comportamente economice;
4 grupuri de interese care impun preţul pe piaţă al produselor din import.
5 indivizi sau grupuri de indivizi care nu participă la viaţa economică a societăţii,
îndeplinind, în acest sens, rolul de arbitri pe piaţa concurenţială.
19) În rândul agenţilor economici se includ:

1. întreprinderile;
2. gospodăriile familiale (menajele);
3. administraţiile publice;
4. administraţiile private;
5. instituţiile de credit şi asigurări;
6. agenţii economici din alte ţări (străinătatea);
7. agenţii liberi.

1 3,4,5,6,7;
2 1,3,4,5,7;
3x 1, 2, 3, 5, 6
4 1,2,4,5,6;
5 1,2,3,5,7.
20) Fluxurile economice reprezintă:

1 mişcări periodice de bunuri materiale şi disponibilităţi băneşti;

2x mişcări permanente de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice,
disponibilităţi băneşti etc., între agenţii participanţi la tranzacţii;
3 mişcări periodice de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice, disponibilităţi
băneşti etc., între agenţii participanţi la tranzacţii;
4 mişcări periodice de bunuri materiale şi servicii, de resurse economice, disponibilităţi
băneşti etc., între agenţii prezenţi fizic pe piaţa de bunuri;
5 mişcări periodice de resurse financiare între agenţii prezenţi fizic pe piaţă.
21) Fiecare tranzacţie bilaterală sau de piaţă este formată din două fluxuri:
1. fluxuri de informaţii cu privire la preţul pieţei;
2. fluxuri de bunuri care pornesc de la producător şi ajung la consumator;
3. fluxuri de interese privind nivelul preţurilor stabilite de producători;
4. fluxuri monetare care pornesc de la consumator spre producător;
5. fluxuri informatice pe piaţa de capital.
1 2,3;
2 1,3;
3x 2, 4
4 4,5;
5 2,5.
22) Banii au următoarele functii:
1. mijloc de măsurare a activitătii economice;

2. mijloc de schimb;
3. mijloc de plată;
4. mijloc de rezervă de valoare;
5. mijloc de colaborare între societătilor comerciale;
6. mijloc de comunicare.
Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

a. 2,3,4,5;
b. 1,2,3,4;
c. 2,4,5,6;
d. 1,4,5,6;
e. 3,4,5,6.
23) Cunoaşterea pieţei presupune luarea în considerare a componentelor ei

fundamentale şi anume:
1. cererea;
2. trebuinţele;
3. oferta;
4. preţul;
5. negocierea;
6. concurenţa;
1 2,3,4,5;
2x 1, 3, 4, 6;
3 1,2,3,4;
4 1,2,4,5;
5 2,3,5,6.
24) În sens ştiinţific, piaţa exprimă ......................, dintre agenţii economici, ce se

desfăşoară într-un anumit spaţiu, în cadrul cărora se confruntă cererea cu oferta de
mărfuri, se formează preţurile, au loc negocieri şi acte de vânzare-cumpărare, în
condiţii de concurenţă.
Alegeţi fragmentul de text corect dintre următoarele variante:

1 relaţiile private;
2x relaţii economice dintre oameni;
3 interesele statului;
4 raporturi de subordonare;
5 raporturi de supraordonare.
25) O condiţie esenţială de care depinde îndeplinirea de către piaţă a rolului său o
constituie:
1 intervenţia statului;
2 existenţa capitalului autohton;
3x autonomia de decizie a agenţilor economici, libertatea lor economică;
4 existenţa capitalului străin şi autohton în economie;
5 existenţa cumpărătorilor.
26) Din punct de vedere al extinderii teritoriale, există:

1. piaţa locală;
2. piaţa ad-hoc;
3. piaţa regională;
4. piaţa naţională;
5. piaţa centrală
6. piaţa mondială.

1 2,3,4,5;
2x 1, 3, 4, 6
3 1,2,3,4;
4 1,2,4,5;
5 2,3,5,6.
27) Din punct de vedere al obiectului tranzacţiei economice, de vânzare-cumpărare,

se disting:
1. piaţa bunurilor de consum final;
2. piaţa factorilor de producţie;
3. piaţa de valori imobiliare;
4. piaţa monetară;
5. piaţa financiară, inclusiv bursa;
6. piaţa de depozite bancare.

1 2,3,4,5;
2 1,2,3,4;
3 1,2,4,6;
4 2,3,5,6;
5x 1, 2, 4, 5.
28) Din punct de vedere al desfăşurării concurenţei, există:

1. piaţa cu concurenţă perfectă sau pură;
2. piaţa cu semiconcurenţă;
3. piaţa cu concurenţă ideală;
4. piaţa cu concurenţă imperfectă.

1 1,2;
2 3,4;
3x 1, 4,
4 2,3.
29) Piaţa cu concurenţă imperfectă este formată din:

1. piaţa cu concurenţă monopolistică;
2. piaţa cu concurenţă de tip oligopol;
3. piaţa de tip monopol;
4. piaţa de tip monopson sau oligopson;
5. piaţa de tip mondonopol;
6. piaţa de tip andorason.

1 2,3,4,5;
2 1,3,4,6;
3 1,2,4,5;
4 2,3,5,6.
5x 1, 2, 3, 4,
30) Cererea de mărfuri reprezintă:

1x nevoile (trebuinţele) de bunuri şi servicii care se satisfac prin intermediul pieţei,

adică prin vânzare-cumpărare;
2 ofertele de bunuri şi servicii care se expun pe piaţă;
3 nevoile de bunuri care se satisfac prin intermediul pieţei;
4 bunuri şi servicii care se satisfac anumite trebuinţe;
5 nevoile (trebuinţele) de bunuri şi servicii generale.
31) Cererea poate fi:

1. individuală;
2. parţială;
3. totală;
4. generalizată;
5. agregată sau globală,

1 2,3,4;
2 1,3,4;
3x 1,3,5
4 2,4,5.
5 1,2,3.
32) Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt:

1) nevoile;
2) dorinţele;
3) oferta;
4) venitul;
5) preţul.

1 2,3,4;
2 1,3,4;
3x 1, 4, 5
4 2,4,5;
5 1,2,3.
33) În funcţie de elasticitatea cererii faţă de preţ, se disting mai multe tipuri de
cerere, după cum urmează:
1. cerere inelastică;
2. cerere perfect inelastică;
3. cerere subelastică;
4. cerere elastică;
5. cerere perfect elastică;
6. cerere cu elasticitate unitară;
7. cerere superelastică.
1 2,3,4,5,7;
2 1,2,3,4,6;
3 1,2,4,5,7;
4 2,3,5,6,7;
5x 1, 2, 4, 5, 6;
34) Legea cererii exprimă ................................, în cadrul căreia cererea evoluează în

sens invers faţă de preţ.
Alegeţi fragmentul de text corect din variantele de mai jos:
1 opinia cumpărătorului şi vânzătorului;

2 valoarea produsului;
3x relaţia dintre cerere şi preţ;
4 ipoteza;
5 interesele agenţilor economici.
35) Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ, în principiu, este ............,

deoarece atunci când preţul se măreşte, cererea se diminuează şi raportul dintre
două semne diferite dă semnul negativ.
Alegeţi fragmentul de text corect din variantele de mai jos:
1 nul;
2x negativ;
3 pozitiv;
4 oscilant;
5 periodic.
36) Preţul bunului "X" scade de la 40 de unităţi monetare (Po) la 30 unităţi

monetare (P1), iar cererea la acest produs creşte de la 400 de bucăţi (Co) la 600 de
bucăţi (C1).
Calculaţi coeficientul de elasticitate al cererii şi alegeţi răspunsul corect din
variantele de mai jos:
1 -1;
2x -2;
3 -3;
4 -4;
5 -5.
37) Cererea perfect inelastică se reprezintă grafic:
Fig. 1….
Fig. 2….
Fig. 3….
Fig. 4…
Alegeţi răspunsul corect din variantele de mai jos:
1 Fig.1;
2 Fig.2;
3 Fig.3;
4x Fig.4;
5 Nici una.
38) Cererea perfect elastică se reprezintă grafic:
Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4.
Alegeţi răspunsul corect din variantele de mai jos:
1 Fig.1;
2x Fig.2;
3 Fig.3;
4 Fig.4;
5 Nici una.
39) Cererea atipică exprimă excepţiile de la legea cererii, adică situaţiile în care:
1 cererea de mărfuri nu evoluează în acelaşi sens cu preţul: dacă preţul creşte, cererea
scade; dacă preţul scade, cererea creşte;
2 cererea de mărfuri este constantă;
3x cererea de mărfuri evoluează în acelaşi sens cu preţul: dacă preţul creşte, creşte
şi cererea; dacă preţul scade, scade şi cererea;
4 cerea este direct proporţională cu oferta;
5 cererea este dependentă de ofertă.
40) Comportamentul atipic al cererii se produce în mai multe situaţii:
1. efectul de giraţie;
2. efectul Giffen;
3. efectul de anticipare din partea consumatorilor;
4. efectul de venit nul;
5. efectul de ostentaţie şi snobism;
6. efectul de informare imperfectă;
7. când este vorba de bunuri importante care n-au substituţii (înlocuitori), mărirea
preţului lor, în general, nu atrage după sine o diminuare a cererii;
8. efectul antisocial.

1 2,3,4,5,7,8;
2 1,2,3,4,5,6;
3 1,2,5,6,7,8;
4x 2, 3, 4, 5, 6, 7,
5 1,3,4,6,7,8.
41) Oferta reprezintă:

1 cantitatea de bunuri şi servicii destinate vânzării;

2x cantitatea de bunuri şi servicii destinate vânzării, pe piaţă, la un moment dat;
3 cantitatea servicii destinate vânzării;
4 cantitatea de lucruri destinate vânzării, pe piaţă;
5 cantitatea de bunuri existentă la un moment dat.
42) Oferta poate fi:

1. individuală;
2. generală;
3. totală;
4. agretată (globală);
5. mondială.

1 2,3,4;
2 1,2,3;
3 1,4,5;
4 2,3,5;
5x 1, 3, 4
43) Factorii de care depinde oferta de mărfuri sunt:
1. progresul moral;
2. evoluţia cererii de bunuri şi servicii;
3. disponibilitatea factorilor de producţie sau raritatea acestora, randamentul
economic;
4. costul de producţie (costul marginal);
5. preţul de vânzare al mărfii;
6. posibilitatea de stocare a bunurilor şi costul stocării;
7. preţul cercetării ştiinţifice.

1 1,3,4,5,6;
2 1,2,3,4,5;
3 3,4,5,6,7;
4x 2, 3, 4, 5, 6
5 1,3,4,6,7.
44) Legea ofertei exprimă:

1x relaţia dintre ofertă şi preţ, în cadrul căreia oferta evoluează în acelaşi sens cu
preţul;
2 relaţia dintre ofertă şi preţ;
3 relaţia dintre preţ şi piaţă;
4 o relaţie temporară în cadrul căreia oferta evoluează în sens opus cu preţul;
5 relaţia dintre ofertă şi preţ, în cadrul căreia oferta evoluează în sens opus cu preţul.
45) În funcţie de modul în care oferta reacţionează la modificările de preţuri, se

disting mai multe feluri de ofertă:
1. oferta variată;
2. oferta elastică;
3. oferta cu elasticitatea unitară;
4. oferta perfect elastică;
5. oferta inelastică;
6. oferta perfect inelastică sau perfect rigidă;
7. oferta relativă.

1 2,4,5,6,7;
2 1,2,3,4,5;
3 3,4,5,6,7;
4x 2, 3, 4, 5, 6;
5 1,3,4,6,7.
46) Elasticitatea ofertei în raport cu preţul înseamnă:
1 reacţia cererii la modificările de preţuri;

2x reacţia ofertei la modificările de preţuri;
3 reacţia cererii la stagnarea preţurilor;
4 reacţia pieţei la modificările de preţuri;
5 reacţia cumpărătorilor la modificările de preţuri.
47) Coeficientul de elasticitate a ofertei (Eop) se calculează prin raportarea modificării

cantitătilor oferite (Q) la modificarea pretului de vânzare (P), cu una din expresiile de
mai jos:
1;
2;
3;
4x ;
5.
48) După dimensiunea lor (reflectată de numărul de personal, mărimea capitalului

social şi a cifrei de afaceri), întreprinderile sunt:
1. rurale;
2. mari;
3. urbane;
4. mici;
5. interne;
6. mijlocii.
1 2,5,6;
2 1,2,3;
3x 2, 4, 6,
4 2,3,4;
5 1,4,6.
49) Bunurile libere sunt:
Alegeti varianta corecta.
a. acele elemente care provin din natura;

b. acele elemente care provin din mediul artificial; .
c acele elemente care sunt fabricate de om;
d. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este liber;
e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.
50) Bunurile economice sunt:

a. acele elemente care provin din gospodaria oamenilor;

b. acele elemente care provin din mediul artificial;
c. acele elemente care sunt fabricate de om;
d. acele elemente care sunt produse prin efortul omului, necesitand o prelucrare mai
mult sau mai putin elaborata;
e. acele elemente care provin din natura, iar accesul la ele este limitat.
51) Bunurile de consum (satisfactori) sunt:

a. bunurile destinate consumului indivizilor; .

b bunurile destinate producerii altor bunuri;
c. bunurile destinate comercializarii;
d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie;
e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.
52) Bunurile de productie (prodfactori) sunt:

a. bunurile destinate consumului indivizilor;

b. bunurile destinate producerii altor bunuri;
c. bunurile destinate comercializarii;
d. bunurile destinate consumului in cadrul proceselor de productie;
e. bunurile destinate sponsorizarii diferitelor activitati.
53) Utilitatea reprezintă capacitatea unui bun de a satisface o nevoie-dorinţă,

capacitate dată de …………………………
Alegeţi varianta corectă din expresiile de mai jos:
1 cerinţele producătorilor;
2 prognoza pieţei;
3 valoarea sa în aur;
4 valoarea sa în Euro;
5x proprietăţile, însuşirile şi caracteristicile bunului respectiv.
54) Utilitatea economică reprezintă satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a

………..
Alegeti varianta corectă din expresiile de mai jos:
a. dorintei de libertate a consumatorului;
b. prognozei pietei;
c.x consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii
spatio-temporale.
d. scaderii valorii dolarului;
e. reclamei facute pentru un anumit produs
55) Ipotezele de bază ale teoriei utilitătii cardinale sunt:

1. consumatorul este capabil să măsoare utilitatea printr-un număr;
2. utilitătile individuale rezultate din consumul unor cantităti consecutive dintr-un bun
nu sunt constante;
3. consumatorul poate alege dintre bunuri, în functie de utilitătile acestora;
4. producătorul produce ceea ce doreste;
5. producătorul poate să stabilească pretul la produse cum doreste el.
Alegeti raspunsul correct din combinatiile:

a.x 1,2,3;
b. 1,3,4;
c. 2,3,5
d. 1,2,4;
e. 1,4,5.
56) Optimul consumatorului propune o asemenea combinare de bunuri şi servicii în

consum care, la nivelul venitului de care dispune şi al preţurilor existente, să-i
asigure ……………………..
1 realizarea de economii;
2x maximum de satisfacţie;
3 un concediu plăcut;
4 satisfacerea cerinţelor familiei;
5 satisfacerea cerinţelor de hrană.
57) Rata marginală reprezintă:

Alegeti varianta corecta
a.x sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un
bun;
b. rata de margine pentru un imprumut bancar;
c. ceea ce ramane dupa achitarea celei mai mari parti din imprumut;
d. rata lunara la un credit;
e. dobanda anuala.
58) Întreprinderea se defineste:

a. ca o entitate activa a sistemului economic, de natura unei organizatii autonome,

inzestrata cu resurse pe care le utilizeaza in scopul exercitarii, in mod stabil si
structurat, a unei functii referitoare la productie, servicii, schimb etc.;
b. ca o entitate activa a sist emului economic;
c. ca o proprietate privata fara obiect de activitate
d. ca o stare de fapt;
e. ca o structura depasita.
59) Munca este:

a. o actiune constienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia
sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om,
consumul de energie fizica si intelectuala;
b. o actiune indreptata spre anumit scop
c. consumul de energie fizica si intelectuala;
d. o actiune inconstienta indreptata spre anumit scop, in cadrul careia sunt puse in miscare
aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om, consumul de energie fizica si
intelectuala;
e. o actiune inconstienta, specific umana, indreptata spre anumit scop, in cadrul careia
sunt puse in miscare aptitudinile, experienta si cunostintele ce il definesc pe om.
60) Factorul natural constituie atât substanta si conditiile materiale primare ale:
a. dezvoltarii productiei de bunuri materiale si servicii;

b. productiei, cat si forta motrice virtuala, necesara pentru dezvoltarea productiei
de bunuri materiale si servicii;
c. productiei;
d. serviciilor;
e. muncii umane.
61) Capitalul reprezintă:
a. ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare,

utilizate in producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca
marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;
b. o suma importanta de bani;

c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de
profit;
d. ansamblul marfurilor de pe piata
e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.
62) Combinarea factorilor de productie reprezintă:

a. combinarea bunurilor reproductibile;

b. un mod specific de unire a factorilor de productie; .
c. ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de
profit;
d. ansamblul marfurilor de pe piata;
e. totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investitor.
63) Premisele combinării factorilor de productie sunt:

1. combinarea bunurilor reproductibile;
2. caracterul limitat al factorilor supusi combinării;
3. caracteristicile factorilor de productie si concordanta lor cu specificul activitătii;
4. conjunctura pietelor factorilor de productie;
5. ansamblul serviciilor destinate realizării ca mărfuri pe piată în scopul obtinerii de profit.

a.x 2,3,4;
b. 1,3,4;
c. 2,3,5;
d. 1,2,4;
e. 1,4,5
64) Randamentul se defineste ca:

a. raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in
decursul producerii ei;
b. valoare a productiei create;
c. efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie;
d. valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie;
e. suma de bani ce revine fiecarui angajat
65) Societăţile comerciale îmbracă următoarele forme:

1. societatea în nume personal;
2. societatea în nume colectiv;
3. societatea în comandită simplă;
4. societatea cu răspundere nelimitată;
5. societatea în comandită pe acţiuni;
6. societatea pe acţiuni;
7. societatea cu răspundere limitată;
8. societatea colectivă.

1 1,2,3,4,8;
2x 2, 3, 5, 6, 7
3 3,4,5,6,7;
4 2,3,4,5,6;
5 1,3,4,6,8.
66) Principalii factori de producţie sunt:

1. inteligenţa oamenilor;
2. creaţia ştiinţifică;
3. munca;
4. natura (pământul);
5. capitalul.

1 1,2,3;
2 2,3,5;
3x 3, 4, 5
4 2,3,4;
5 1,2,4.
67) Capitalul tehnic folosit în activitatea economică, denumit şi capital fizic,

productiv sau net, este constituit din două mari componente:
1. capitalul fix;
2. capitalul bancar;
3. capitalul în valută;
4. capitalul circulant;
5. capitalul investit.

1 1,2;
2 3,4;
3 3,5;
4 2,3;
5x 1,4.
68) Productivitatea este influenţată de:

1. factorii naturali;
2. factorii termici;
3. factorii tehnici;
4. factorii economici;
5. factorii sociali;
6. factorii psihologici;
7. factorii structurali;
8. factorii ce decurg din gradul de integrare a economiei naţionale în economia
mondială (tipurile de specializare tehnică şi economică, capacitatea de performanţă
şi competitivi-tatea produselor pe piaţa mondială);
9. factorii mediatici.

1 1,2,3,4,5,8,9;
2x 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8
3 3,4,5,6,7,8,9;
4 1,2,3,4,5,6,8;
5 1,2,3,4,6,7,8.
69) Costul de producţie reprezintă:

1x în formă bănească, totalitatea cheltuielilor efectuate şi suportate de către agenţii

economici pentru producerea şi desfacerea de bunuri materiale şi servicii;
2 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea şi desfacerea de bunuri materiale şi
servicii;
3 cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale şi servicii;
4 în formă bănească, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale şi
servicii;
5 cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale şi servicii.
70) Mărimea costului este determinată de:
1 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru publicitatea bunurilor economice, la un moment

dat;
2 totalitatea cheltuielilor efectuate pentru proiectarea bunurilor economice, la un moment
dat;
3 totalitatea investiţiilor efectuate pentru lansarea unui produs;
4 totalitatea investiţiilor efectuate pentru transportul şi desfacerea noilor produse;
5x totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea şi desfacerea de bunuri
economice, la un moment dat.
Alta intrebare 70)

Mărimea costului poate fi calculată:
a) pe unitatea de produs;
b) pe întreaga productie omogenă;
c) pe ansamblul productiei eterogene;
d) pe ansamblul serviciilor;
e) ansamblul mărfurilor de pe piată.
71) Principalele tipuri de cost sunt:

a) costul global;
b) costul mediu;
c) costul marginal;
d) costul lateral;
e) costul central.

a.x 1,2,3;
b. 2,3,5;
c. 3,4,5;
e. 2,3,4
d. 1,2,4.
72) Costul fix (CF) reflectă acele cheltuieli ale întreprinderii care, pe termen scurt, sunt
independente de volumul productiei obtinute si cuprinde:
a. neamortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrativ, cheltuielile de

intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.;
b. beneficii;
c. amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile personalului administrativ,
cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi etc.; .
d. profit;
e. capitalului variabil.
73) Costul variabil (CV) exprimă:

a. acele cheltuieli ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul

productiei;
b. acele cheltuieli care nu se modifica niciodata;
c. acele chirii ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei;
d. acele venituri ale intreprinderii care nu se modifica;
e. acele cheltuieli ale intreprinderii care se nu modifica in functie de volumul productiei.
74) Costul total (CT) reprezintă:

a. diferenta dintre costul fix si cel variabil;

b. suma costurilor fix si variabil;;
c. raportul dintre costurile fixe si variabile.;
d. produsul costurilor fixe si variabile
e. suma si produsul costurilor fix si variabil.
75) Costul mediu fix (CMF) reprezintă:

a. costul fix pe unitatea de produs; .

b. raportul dintre costurile fixe si variabile;
c. produsul costurilor fixe si variabile;
d. suma si produsul cost . urilor fix si variabil;
e diferenta dintre costul fix si cel variabil.
76) Costul mediu total (CMT) exprimă:

a. costul global total pe unitatea de produs;

b. raportul dintre costurile fixe si variabile; .
d. suma si produsul costurilor
e. fix si variabil; diferenta dintre costul fix si cel variabil.
77) Costul marginal (Cmg) exprimă:

a. costul global total pe unitatea de produs; .
b. sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de
productie;
d. suma si produsul costurilor fix si variabil;
e. diferenta dintre costul fix si cel variabil.
78) Mărimea costului este determinată de:

a. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru publicitatea bunurilor economice, la un

moment dat; .
b. talitatea cheltuielilor efectuate pentru proiectarea bunurilor economice, la un moment
dat;
c. totalitatea investitiilor efectuate pentru lansarea unui produs
d. totalitatea investitiilor efectuate pentru transportul si desfacerea noilor produse;
e. totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri
economice, la un moment dat.
79) Costul global reprezintă:

1x ansamblul cheltuielilor necesare obţinerii unui volum de producţie dat, dintr-un

bun;
2 cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajaţilor;
3 cheltuielile de regie ale firmei producătoare a bunurilor prezentate pe piaţă;
4 acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de
produs;
5 totalitatea taxelor plătite de producător către stat.
80) Costul mediu (CM) sau costul unitar exprimă:

1 costurile marginale pe unitatea de produs;

2 costurile globale pe întreaga producţie;
3x costurile globale pe unitatea de produs;
4 costurile totale ale managementului producţiei;
5 costurile globale ale producţiei pe zi.
81) Factorii de care depinde evoluţia costului mediu sunt:

1. consumul de factori de producţie pe unitatea de produs (consumul de resurse
materiale şi de forţă de muncă);
2. nivelul productivităţii;
3. cerinţele pieţei;
4. preţul factorilor de producţie utilizaţi;
5. nivelul de concurenţă neloială.
1 1,2,3;
2x 1, 2, 4.
3 3,4,5;
4 1,3,5;
5 2,3,5.
82) Optimul producătorului constituie un criteriu de comportament, de conducere

ştiinţifică, conform căruia producătorul urmăreşte ca, la un cost de producţie total
dat, să ……………………., adică să producă cât mai mult posibil (ţinând seama de
cererea existentă).
1 realizeze economii;
2 mulţumească pe clienţi;
3x maximizeze producţia obţinută;
4 satisfacă toate cerinţele pieţei;
5 realizeze un echilibru stabil în cadrul producţiei.
83) Concurenţa reprezintă:

1 o confruntare subtilă între agenţii economici pentru realizarea intereselor proprii;

2x o confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât
mai avantajoase pe piaţă, corespunzătoare intereselor proprii;
3 o confruntare deschisă între agenţii economici pentru realizarea de venituri ilicite;
4 o luptă deschisă ce se desfăşoară cu toate mijloacele la dispoziţie între agenţii
economici pentru realizarea intereselor proprii;
5 o luptă subtilă între agenţii economici pentru realizarea unei poziţii cât mai avantajoase
pe piaţă, corespunzătoare intereselor proprii.
84) Instrumentele luptei economice de concurentă sunt:
1. reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;

2. reducerea preturilor de vânzare;
3. ridicarea calitătii bunurilor materiale si serviciilor;
4. acordarea unor facilităti clientilor;
5. cresterea dobânzilor;
6. cresterea somajului.

a. 1,2,3,5;
b. 1,2,4,6;
c. 1,2,3,4;
d. 1,3,5,6;
e. 2,3,5,6.
85) Instrumentele luptei extraeconomice de concurentă sunt:

1. furnizarea de informatii generate pentru toti clientii;
2. sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local si national;
3. presiunile morale;
4. acordarea unor facilităti clientilor;
5. cresterea dobânzilor;
6. cresterea somajului.

a. 1,2,3;
b. 1,2,4;
c. 1,2,6
d. 1,3,5;
e. 2,3,5;
86) Preţul este:

1 expresia costului materiilor prime utilizate în procesul de producţie;

2 suma de bani pe care o are consumatorul şi pe care o negociază cu producătorul;
3x expresia bănească a valorii mărfii, sau suma de bani care se plăteşte pentru a
dobândi o unitate dintr-un bun economic;
4 suma de bani care se plăteşte pentru a cumpăra toate produsele de pe piaţă;
5 suma medie de bani pe care o cere comerciantul în piaţă pentru produsele sale.
87) Concurenţa este influenţată de următorii factori:
1. numărul şi puterea economică a vânzătorilor şi cumpărătorilor în economia

naţională, în una sau alta dintre ramuri;
2. gradul de diferenţiere a produselor;
3. facilităţile sau limitările posibilităţilor noilor producători de a intra într-o ramură
sau alta;
4. gradul de transparenţă al pieţei;
5. mobilizarea sau rigiditatea preţurilor;
6. nivelul dezvoltării economice;
7. conjunctura politică internă şi internaţională;
8. cultura economică a populaţiei, a diferiţilor agenţi economici;
9. intervenţia statului în economie.
1x 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
2 2,3,4,5,6,7,8,9;
3 1,3,4,5,6,7,8,9;
4 1,2,3,5,6,7,8,9;
5 1,2,3,4,5,7,8,9.
88) Concurenţa are următoarele efecte economice:

1. stimulează progresul general prin emulaţia şi competiţia pe care o ţine între
agenţii economici;
2. duce la reducerea preţurilor de vânzare, ea fiind potrivnică scumpetei;
3. contribuie la egalizarea progresivă a veniturilor, a condiţiilor de viaţă;
4. pentru unii dintre agenţii economici concurenţa se transformă în contrariul ei;
5. opreşte intervenţia statului în economie.
1x 1, 2, 3, 4
2 1,3,4,5;
3 1,2,4,5;
4 1,2,3,5;
5 2,3,4,5.
89) Principalele tipuri de concurenţă sunt:

1. concurenţa perfectă;
2. concurenţa semiperfectă;
3. concurenţa monopolistă;
4. concurenţa imperfectă;
5. concurenţa totală.
1 1,2,5;
2 2,3,5;
3 1,2,5;
4x 1, 3, 4
5 3,4,5.
90) Interventia statului pe piata concurentială se face prin:
1. măsuri de elaborare a regulilor jocului, a normelor de drept pe baza cărora se
desfăsoară
activitatea economică în genere si concurenta;
2. măsuri de ordin juridic îndreptate împotriva piedicilor care se asează în calea
concurentei, a abuzului monopolului;
3. măsuri de limitare a excesului de concurentă;
4. cresterea somajului;
5. scăderea salariilor.

a. 1,2,5;
b. 2,3,5;
c. 1,2,3;
d. 1,3,4;
e. 3,4,5.
91) Factorii de care depinde pretul pe piată sunt:

1. factori specifici cererii;
2. factori specifici ofertei;
3. factorii aleatori;
4. factorii de mediu;
5. factorii geoclimatici.

a. 1,3;
b. 1,4;
c. 1,2;
d. 1,5;
e. 3,4.
92) Piaţa muncii, cuprinsă în ansamblul pieţei naţionale, îndeplineşte următoarele

funcţii specifice:
1. alocarea resurselor de muncă, a forţei de muncă pe ramuri, subramuri, domenii
de activitate, zone geografice, meserii, în dependenţă de volumul şi structura cererii
de muncă existente, la un moment dat;
2. dezvoltarea tehnologică în producţie;
3. furnizează informaţii cu privire la cererea şi oferta de muncă, la apariţia unui
excedent sau deficit de ofertă de muncă, la nivelul salariului;
4. instituţiile pieţei muncii estimează tendinţele de evoluţie a cererii şi ofertei de
muncă pe termen mediu şi lung;
5. stimulează mobilitatea profesională şi teritorială a forţei de muncă cu ajutorul
unor pârghii economico-financiare;
6. prin propriile mecanisme, asigură protecţie economică şi socială şomerilor, pe o
perioadă delimitată;
7. asigură permanenta deplasare a fondurilor de la un patron la altul.
1 1,2,5,6,7;
2x 1, 3, 4, 5, 6
3 2,3,4,5,6;
4 1,3,4,5,7;
5 2,3,4,5,7.
93) Piaţa muncii reprezintă ……………………… în funcţie de nivelul şi oscilaţiile

salariului, pe baza cărora are loc procesul de ocupare a populaţiei active în
mărimea, structura şi calitatea corespunzătoare exigenţelor pieţei.
1 ansamblul relaţiilor dintre producători şi beneficiari;

2 ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de resurse financiare;
3 ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de tehnologie;
4 ansamblul relaţiilor interne ale firmelor;
5x ansamblul relaţiilor dintre cererea şi oferta de resurse de muncă.
94) Cererea de muncă este:

1x necesarul de muncă din partea agenţilor economici la un moment dat, care se

satisface prin intermediul pieţei muncii;
2 necesarul de mijloace tehnice la un moment dat;
3 necesarul resurse financiare şi de muncă din partea agenţilor economici la un moment
dat;
4 surplusul de forţă de muncă existent pe piaţa muncii;
5 cererea de locuri de muncă din partea muncitorilor.
95) Oferta de muncă este:

1 acea parte a populaţiei ce doreşte angajare salarială;

2 forţa de muncă oferită de muncitor patronilor;
3x acea parte a populaţiei apte de muncă ce doreşte angajare salarială;
4 numărul locurilor de muncă existente în societate la un anumit moment dat;
5 dată de dezvoltarea economiei naţionale şi de numărul populaţiei inactive.
96) Factorii de care depinde cererea de muncă sunt:

1. nivelul salariului;
2. costul marginal al muncii;
3. dezvoltarea si aparitia de noi activităti;
4. substituirea în anumite proportii a factorului muncă la nivel de ramură, subramură
sau peansamblul economiei cu factorul capital;
5. starea economiei;
6. conjunctura economică si socială pe plan intern si international;
7. dorinta de muncă a oamenilor;
8. dorinta de viată a oamenilor.

a. 1,2,5,6,7,8;
b. 2,3,4,5,6,8;
c. 2,3,5,6,7,8;
d. 1,3,4,6,7,8;
e. 1,2,3,4,5,6.
97) Piata muncii se poate găsi în următoarele stări:

1. de echilibru;
2. de dezechilibru;
3. incertă;
4. nedefinită;
5. întâmplătoare.

a. 1,2;
b. 1,3;
c. 2,3;
d. 3,4;
e. 2,5.
98) Principalele structuri ale oferte de muncă sunt:

1. oferta de muncă individuală;
2. oferta de muncă totală;
3. oferta de muncă partială;
4. oferta de muncă externă;
5. oferta de muncă natională.

a. 1,2
b. 1,3;
c. 2,3
d. 3,4;
e. 2,5.
99) Salariul nominal brut reprezintă:

1 suma de bani pe care salariatul o primeşte de la unitate pentru care lucrează sau
prestează muncă;
2 salariul nominal din care s-a scăzut impozitul;
3 cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată cu suma de bani pe care
salariatul o primeşte de la unitatea pentru care lucrează sau prestează muncă;
4 echivalentul salariului real;
5x salariul nominal în care este inclus impozitul.
100) Cele mai frecvente forme de salarizare sunt:

1. în regie;
2. în partidă dublă;
3. în acord;
4. în remiză sau cote procentuale;
5. individuală.
1 1,2,5;
2 4,5,6;
3 2,3,5;
4x 1, 3, 4
5 2,3,4.
101) Salarizarea în regie reprezintă :

1 remunerarea salariatului după volumul producţiei realizate;

2 remunerarea după rezultatele echipei;
3 remunerarea salariatului după calitatea muncii prestate;
4x remunerarea salariatului după timpul lucrat;
5 remunerarea salariatului după criterii stabilite de patron.
102) Salarizare în acord constă în:
1 remunerarea individului în raport cu calitatea produselor realizate;

2 remunerarea grupului în raport cu calitatea produselor realizate;
3 remunerarea individului sau grupului în raport cu timpul de muncă prestat;
4x remunerarea individului sau grupului în raport cu cantitatea de produse
realizate, de numărul operaţiilor executate etc.;
5 remunerarea individului în funcţie de veniturile firmei.
103) Salarizarea în acord se concretizează în următoarele forme:

1. în acord direct;
2. în acord progresiv;
3. în acord simplu;
4. în acord global;
5. în acord complex.
1 1,2,5;
2 4,5,6;
3 2,3,5;
4 1,3,4;
5x 1, 2, 4.
104) Salarizarea în remiză sau cote procentuale presupune stabilirea venitului :

1x proporţional cu nivelul de îndeplinire a sarcinilor stabilite prin contract;

2 în raport cu calitatea produselor realizate;
3 în raport cu cantitatea de produse realizate, de numărul operaţiilor executate;
4 în funcţie de veniturile firmei;
5 după rezultatele echipei de lucru.
105) Prin profit se înţelege:

1 partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului;

2 partea rămasă din venitul total din care se va scade impozitul către stat;
3x partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului după ce s-au scăzut
toate cheltuielile aferente venitului respectiv;
4 venitul total ce revine întreprinzătorului;
5 venitul final al societăţii din care se va scade impozitul către stat.
106) După modul de determinare şi realizare se delimitează următoarele forme de

profit:
1. profit brut;
2. profit net;
3. profit normal, legitim sau justificat;
4. profit normat;
5. profitul pur sau supraprofit;
6. profitul marginal;
7. profit liber.
1 1,3,5,6,7;
2x 1, 2, 3, 5, 6.
3 2,3,4,5,6;
4 1,3,4,5,6;
5 2,3,4,5,7.
107) Profitul brut este:

1x reprezentat de partea ce rămâne din venitul total după ce s-au scăzut cheltuielile
de producţie;
2 reprezentat de partea ce rămâne din produsul net după ce s-au scăzut cheltuielile de
producţie;
3 reprezentat de partea ce rămâne din avuţia naţională după ce s-au scăzut cheltuielile de
producţie;
4 reprezentat de partea din capitalul firmei după ce s-au scăzut cheltuielile de producţie;
5 reprezentat de partea ce rămâne din beneficiul firmei după ce s-au scăzut cheltuielile de
producţie.
108) Profitul net reprezintă:

1 partea din venitul naţional care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul
propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria
pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din
profit;
2 partea din profitul net care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu
al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru
terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit;
3 partea din beneficiul care rămâne după ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al
întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru
terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportă direct din profit;
4 partea din fondul general de salarizare care rămâne după ce au fost deduse dobânda la
capitalul propriu al întreprinzătorului;
5x partea din profitul brut care rămâne după ce au fost deduse dobânda la
capitalul propriu al întreprinzătorului, salariul ca recompensă pentru activitatea sa,
arenda şi chiria pentru terenul şi clădirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se
suportă direct din profit.
109) Profitul normal, legitim sau justificat reprezintă:

1 remunerarea întreprinzătorului, recompensa pentru investiţia făcută;

2 remunerarea personalului firmei, recompensa pentru priceperea acestuia;
3 remunerarea tuturor angajaţilor din străinătate;
4x remunerarea serviciilor întreprinzătorului, recompensa pentru priceperea sa şi
răspunderea pe care şi-o asumă, prima pentru risc şi incertitudine;
5 remunerarea serviciilor partenerilor de afacere.
110) Profitul pur sau supraprofitul este:

1x profitul generat de împrejurări deosebite, care nu au legătură cu activitatea

întreprinzătorului, fiind denumit şi profitul excedentar;
2 profitul general al firmei;
3 profitul curat obţinut de patron;
4 profitul general al întreprinzătorilor;
5 profitul generalizat al firmei pe 10 ani.
111) Profitul marginal reprezintă:

1 profitul asigurat de producţia curentă;

2 profitul asigurat de producţia fizică;
3 profitul asigurat de producţia globală;
4x profitul asigurat de producţia marginală;
5 profitul asigurat de producţia netă.
112) Mărimea profitului poate fi stabilită în sumă absolută ca:

1 diferenţă între venitul global şi costul de proximitate;

2x diferenţă între venitul total şi costul de producţie;
3 sumă între venitul total şi costul de producţie;
4 produs între venitul net şi costul de producţie;
5 raport între venitul total şi costul de producţie.
113) Renta economică se poate prezenta sub următoarele forme:

1. renta funciară;
2. renta minieră;
3. renta de construcţii;
4. renta de monopol;
5. renta de abilitate;
6. renta consumatorului;
7. renta producătorului;
8. renta conjuncturală;
9. renta de marcă;
10. renta de situaţie.

1 1,2,3,4,5,6,7,8,10;
2 2,3,4,5,6,7,8,9,10;
3 1,2,3,4,5,6,7,9,10;
4x 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9
5 1,3,4,5,6,7,8,9,10.
114) Renta economică rezultă din preţul ridicat la acele bunuri pentru care există
……………………, iar oferta lor nu poate fi elasticizată prin urcarea preţului.
1x cerere globală nesaturată;

2 ofertă globală nesaturată;
3 piaţă de desfacere;
4 cerere periodică;
5 ofertă suficientă.
115) Renta funciară este:

1 suma de bani pe care proprietarul funciar o plăteşte la stat;

2 un impozit ce se plăteşte anual de către proprietarul funciar în virtutea dreptului de
proprietate asupra terenului;
3x un venit ce revine proprietarului funciar în virtutea dreptului de proprietate
asupra terenului;
4 totalitatea cheltuielilor efectuate de proprietarul funciar pentru cultivarea terenului avut
în proprietate;
5 o formă de exploatare a personalului angajat să lucreze o suprafaţă de pământ.
116) Renta de monopol, venit excedentar încasat de ………………….. care dispun şi

folosesc factori de producţie cu însuşiri excepţionale, rari şi nesubstituibili, de la
utilizarea cărora sunt excluşi ceilalţi. Obţinerea efectivă este condiţionată de
existenţa unei categorii de cumpărători dispuşi sau constrânşi să plătească un preţ
ridicat.
1x întreprinzătorii;
2 statele;
3 oraşele;
4 judeţele;
5 coloniştii.
117) Renta de abilitate reprezintă:

1 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o firmă;

2 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o companie;
3 impozitele suplimentare pe care le plăteşte o întreprindere;
4x venituri suplimentare ce se obţin ca urmare a aptitudinilor şi calităţilor
excepţionale pe care le are un individ;
5 venituri suplimentare ce se obţin ca urma-re a fidelităţii unui individ faţă de o firmă.
118) Renta consumatorului este un plus de venit rezultat din preţul mai ridicat, pe
care …………………. ar fi dispus să-l plătească, pentru a cumpăra marfa dorită,
faţă de preţul plătit în realitate, mai redus.
Alegeţi varianta corectă din cuvintele de mai jos:
1 producătorul;
2x consumatorul;
3 exportatorul;
4 importatorul;
5 intermediarul.
119) Renta producătorului sau surplusul producătorului este:

1 câştigul anual care poate fi realizat de întreprinzători;

2 câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un preţ
inferior celui pe care îl estimaseră anticipat;
3 câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un preţ
egal celui pe care îl estimaseră anticipat;
4 reprezentat de totalitatea pierderilor realizate de întreprinzătorii care nu pot să-şi vândă
marfa la un preţ superior celui pe care îl estimaseră anticipat;
5x câştigul suplimentar realizat de întreprinzătorii care pot să-şi vândă marfa la un
preţ superior celui pe care îl estimaseră anticipat.
120) Renta conjuncturală, comercială şi industrială, este:

1x renta legată de folosirea unor împrejurări favorabile, care permit obţinerea de

câştiguri suplimentare;
2 suma de bani pierdută în afacere de patron;
3 renta legată de folosirea unor împrejurări nefavorabile, care permit obţinerea de
câştiguri suplimentare;
4 renta legată de nefolosirea tuturor resurselor unei firme;
5 renta care nu are legătură cu veniturile unei firme.
121) În economia contemporană, modernă, moneda cuprinde:

1x ansamblul mijloacelor de plată care pot fi utilizate direct pentru efectuarea

tranzacţiilor pe piaţă;
2 totalitatea banilor existenţi în bănci;
3 banii ce pot fi utilizaţi direct pentru efectuarea tranzacţiilor pe piaţă;
4 totalitatea certificatelor de depozit existente la un anumit moment dat;
5 totalitatea banilor sub formă de fise existenţi pe piaţă.
122) Masa monetară constă din:

a. totalitatea instrumentelor de circulatie si de plata de ca la un moment dat sau, in

medie, intr-un orizont de timp (un trimestru, un an);
b. totalitatea banilor existenti pe piata;
c. totalitatea hartiilor de valoare existente pe piata;
d. totalitatea banilor la un moment dat sau, in medie, intr-un orizont de trimestru, un an;
e. banii lichizi existenti in banca nationala.
123) Piata monetară este:

a. ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat;

b. ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata;
c. ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si
ofertei;
d. ansamblul tranzactiilor cu valuta
e. ansamblul tranzactiilor in euro.
124) Cererea de monedă depinde de:

a. volumul operatiunilor bancare;

b. volumul operatiunilor, al tranzactiilor de bunuri si servicii intermediate efectiv de
catre moneda si de viteza de rotatie a acesteia;
c. volumul tranzactiilor de servicii intermediate efectiv de catre moneda;
d. numarul banilor existenti pe piata;
e . volumul valutei existente pe piata.
125) Oferta de monedă reprezintă:

a. cantitatea de moneda existenta pe piata;

b. cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economice si a altor utilizatori
de moneda de catre sistemul bancar;
c. cantitatea de valuta existenta pe piata la un moment dat;
d. cantitatea de euro de pe piata;
e. cantitatea de moneda pusa la dispozitie de agentii economici.
126) Băncile reprezintă:

a. institutii financiare de depozitare a banilor cetatenilor

b. institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite;
c. centre de prelucrare a informatiilor bancare;
d. depozite sigure pentru banii cetatenilor;
e. institutii financiare externe.
127) Principalele functii ale băncilor sunt:

1. acordarea de împrumuturi solicitantilor;
2. păstrarea elasticitătii mijloacelor de plată;
3. primirea depunerilor pe care le fac clientii;
4. oferă clientilor lor o foarte mare varietate de servicii;
5. gestiunea plătilor clientilor către terti;
6. selectionarea si sustinerea proiectelor de dezvoltare;
7. vânzarea de aur către persoanele fizice;
8. retragerea de pe piată a lingourilor de aur.

a. 1,2,3,5,6,8;
b. 1,3,4,5,6,7.
c. 1,2,3,4,6,7;
d. 1,2,3,4,5,6;
e. 1,3,4,5,6,7.;
128) Dobânda reprezintă:

a. suma de bani platita pentru rezolvarea unor nevoi personale;

b. suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor banesti
imprumutate;
c. valoarea creditului
d. valoarea debitului;
e. valoarea in aur a imprumutului acordat.
129) Principalele forme de dobândă sunt:
1. dobânda de pe piata monetară, aplicată în general creditelor pe termen scurt
intervenite între băncile comerciale, între acestea si banca centrală;
2. dobânda bancară de bază, pentru certificatele de depozit sau bonurile de trezorerie;
3. dobânzile aplicate de bănci si alte institutii financiare, pentru întreprinderi;
4. dobânda de pe piata obligatiunilor, caracteristică plasamentelor pe termen lung;
5. dobânda practicată de casele de economii sau bănci pentru depozitele la vedere si la
termen, pentru constructii de locuinte;
6. dobânda practicată de casele de economii sau bănci pentru depozitele ascunse si la termen
nedefinit.

a. 1,2,3,4,6;
b. 1,2, 3,5,6
c. 2,3,4,5,6
d. 1,2,3,4,5;
e. 1,3,4,5,6
130) Politica monetară – componentă a politicii economice – poate fi definită ca o

…………………………. Asupra masei monetare si asupra activelor financiare în vederea
orientării economiei pe termen scurt sau mediu.
Alegeti varianta corecta din cele de mai jos

a. actiune exercitata de autoritatile monetare (Banca Centrala, Trezoreria);
b. actiune exercitata de autoritatile statului;
c. actiune exercitata de politie;
d. actiune exercitata de autoritatile internationale;
e. actiune exercitata de puterile financiare.
131) Titlurile de valoare sunt:

1 convenţii între producători şi consumatori;

2 înscrisuri de valoare pe piaţa de capital;
3 înscrisuri anuale între producători;
4x înscrisuri, emise în baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a încasa,
anual, un venit variabil sau fix;
5 înscrisuri, emise în baza unor legi, care dau producătorilor dreptul de a-şi vinde
produsele pe piaţă.
132) Obligaţiunile ipotecare sunt:

1 înscrisuri de valoare;
2 titluri de valoare, fără alte obligaţii din partea celor ce le primesc;
3 înscrisuri de valoare emise de bănci cu scopul acordării de împrumuturi agenţilor
economici;
4x titluri de valoare, emise de bănci (ipotecare şi urbane), cu scopul acordării de
împrumuturi agenţilor economici, care le garantează cu terenuri sau imobile;
5 titluri de valoare, emise de bănci (ipotecare şi urbane), cu scopul acordării de
împrumuturi agenţilor economici.
133) Titlurile de rentă sunt:

1 hârtii de valoare emise de întreprinderi, pentru a mobiliza la dispoziţia lor sume de bani
necesari acoperii unor investiţii;
2x hârtii de valoare, emise de stat, pentru a mobiliza la dispoziţia sa sume de bani
necesari acoperii unor cheltuieli;
3 titluri de proprietate pe termen scurt;
4 titluri de împroprietărire acordate veteranilor de război;
5 hârtii de valoare, emise de patroni şi distri-buite salariaţilor.
134) Piaţa capitalului este:

1x totalitatea tranzacţiilor al cărui obiect îl constituie titlurile de valoare;

2 totalitatea schimburilor de mărfuri;
3 locul unde se desfăşoară diferite operaţiuni de vânzare-cumpărare;
4 totalitatea băncilor comerciale;
5 totalitatea titlurile de valoare.
135) Piata primară, cuprinde:

a. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta banii lichizi;

b. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de onoare;
c. totalitatea tranzactiilor al caror obiect il reprezinta titlurile de valoare nou emise;
d. totalitatea afacerilor efectuate intr-o zi
e. totalitatea tranzactiilor cu valuta efectuate intr-o zi.
136) Valuta este:

1x moneda naţională a unui stat, aflată în posesia unor persoane fizice şi juridice
străine;
2 suma de bani deţinută în bănci;
3 totalitatea dolarilor deţinuţi de populaţia S.U.A.;
4 totalitatea sumelor de bani deţinuţi de populaţia României în bănci;
5 suma totală de dolari existentă pe piaţa S.U.A.
137) Piaţa valutară reprezintă:

1 actele de vânzare-cumpărare;
2x o totalitate de tranzacţii, de acte de vânzare-cumpărare, încheiate într-un
interval de timp determinat, al căror obiect îl constituie valutele;
3 tranzacţiile al căror obiect îl constituie valutele;
4 schimbul de valută între cetăţeni;
5 totalitatea tranzacţiilor la casele de schimb valutar.
138) Casele de schimb efectuează:

1x numai operaţiuni la vedere, denumite operaţiuni la ghişeu, ori schimb manual;

2 tranzacţii valutare;
3 operaţiuni în favoarea creşterii cursului valutar;
4 operaţiuni diverse, la solicitarea clientului;
5 operaţiuni impuse de cursul valutar.
139) Deprecierea cursului valutar al unei monede naţionale:

1 defavorizează exportul şi favorizează importul ţării care a emis moneda respectivă;

2 defavorizează exportul şi importul ţării care a emis moneda respectivă;
3x favorizează exportul şi defavorizează importul ţării care a emis moneda
respectivă;
4 defavorizează importul ţării care a emis moneda respectivă;
5 favorizează exportul ţării care a emis moneda respectivă.
140) Serviciul datoriei externe este reprezentat de:

1 dobânda anuală la împrumut;

2 tranşele anuale scadente ale împrumutului;
3 tranşele anuale ale dobânzii;
4x tranşele anuale scadente ale împrumutului şi dobânda anuală;
5 tranşele semestriale scadente ale împrumutului şi dobânda totală.
Micro economie
Intrebari examen - Raspunsuri
1. Ce corelatie exista intre nevoile umane,interese si resurse ?

R. Nevoile umane sunt motorul intregii dezvoltari social-economice;interesele
economice sunt acele nevoi umane,intelese ,constiente si devenite mobiluri ale
luptei oamenilor pentru existenta ; resursele sunt totalitatea elementelor care sunt
utilizabile,pot fi atrase si sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de
bunuri.
2. In ce consta problema fundamentala a oricarei economii ?
R O cat mai buna satisfacere a nevoilor umane a fost numita problema fundamenta
la a oricarei economii si a nascut urmatoarele intrebari :ce,cat,cum pentru cine sa
produca ?
3. Exista legaturi intre activitatea economica si legea raritatii ?
R. Activitatea economica este legata de volumul,structura si calitatea resurselor eco
nomice.
4. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ,trebuie sa fie incluse in activitatea eco
nomica ?
R. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ar putea fi incluse in activitatea econo
mica alaturi de productie,circulatie,repartitie si consum de bunuri.
5. La ce foloseste frontiera posibilitatilor de productie ?
R. Prin frontiera posibilitatilor de productie se poate pune in evidenta combinatiile
posibile de producere a doua bunuri.
6. Riscul si incertitudinea economica in cadrul activitatii economice ?
R. Incertitudinea economică are ca sursă fie caracterul obiectiv impredictibil al
unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ al cunoştinţelor despre acel
proces.
Riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de
probabilitate pentru rezultatele scontate şi prin cunoaşterea acestei legi de către
cei interesaţi
7. Dati exemple de fenomene,procese si legi economice ?
R. Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a activităţii economice care se
manifestă la suprafaţă şi poate fi cunoscut în mod direct de către oameni.
Privite în dinamică fenomenele devin procese
Legile economice - nu obligă pe nimeni ci orientează pe toţi; - se deosebesc de
legile naturii. Ele doar sugerează ideea de relaţii constante între acte, fapte şi
comportamente economice, raporturile dintre faptele economice se manifestă doar ca
tendinţe, comportă previziuni şi au interferenţă cu psihologia socială.
Ex: legea valorii, legea cererii şi ofertei, etc.
8. Ce legaturi exista intre economie politica si politica economica ?
R. Economia politică constituie un ansamblu coerent de cunoştinţe despre realitatea
economică, o reflectare universalizată şi generalizată a acestei realităţi
Este o ştiinţă social-umană ce studiază economia în complexitatea şi interferenţele
ei dinamice existând criteriul raţionalităţi şi eficienţei economice asupra socialului în
ansamblul său.
Ca ştiinţă teoretică fundamentală îmbină teoria economică cu doctrina (partea
normativă). Ea abordează economia ca un tot.
Ca metode de cercetare face apel la ştiinţele exacte relevând permanent tipologia
esenţială a economicului dar şi inducţia (de la particular la general) şi deducţia (invers).
Ipotezele formulate pe această bază, abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, metoda
istorică şi cea logică, modelarea matematică.
Prin politică economică se înţelege influenţarea economiei prin măsuri politice, prin
intermediul statului respectiv a puterii legislative.
Constitutive pentru politica economică sunt conflictele de scopuri Ştiinţa politicii

economice se ocupă cu principiile organizatorice ale sistemelor economice şi cu
procesele economice
9. Care sunt trasaturile generale ale economiei de schimb?
R. Trăsăturile generale ale economiei de schimb:
a) Specializarea agenţilor economici

b) Autonomia şi independenţa agenţilor economici
c) activitatea economică gravitează în jurul pieţei si oferă informaţiile
necesare pentru a decide ce să se producă, cum, cât şi pentru cine să se
producă, dar si ce, cât şi cum să se consume
d ) monetizarea economiei.
10. Cum comentati “bani sunt singele care iriga economia “ (Samuellson)
R. Totalitatea tranzacţiilor economice, modul de funcţionare a economiei, chiar
structura organică a societăţii sunt, într-o formă sau alta influenţate de către bani
(moneda).
Importanţa banilor este pusă în evidenţă şi de către funcţiile lor: (în prezent
specialiştii sintetizează cel puţin trei funcţii ale banilor: mijloc de schimb, mijloc de
măsură a activităţii economice, mijloc de rezervă de valoare. În viziune altor autori
banii contemporani îndeplinesc şi alte funcţii: mijloc de plată, mijloc de rezervă a valorii
şi de economisire; mijloc de tezaurizare, factor de putere economică pentru emitent şi
deţinător etc.
11. Formele banilor ? Exemplificare !
R. Forme de bani:
- Banii marfă existenţi sub forma bunurilor marfare;
Banii (moneda metalică) din aur şi argint Sec.XIX;
Bancnota de credit care reprezintă un înscris emis de bănci corespunzător cu
cantitatea de metal preţios şi volumul de bunuri economice marfare supuse tranzacţiilor
(de vânzare-cumpărare); sunt în general "cărţi de credit" convertibile în produse.
- Banii contemporani, nonsubstanţiali care nu au altă garanţie decât încrederea
în cei îndreptăţiţi să coreleze masa monetară cu cantitatea de bunuri şi servicii
existente la un moment dat.
Banii contemporani se prezintă într-o mare diversitate de stări:
numerarul (sau monedă manuală); bacnote şi moneda metalică;
moneda scripturală; banii de cont pentru care se folosesc mijloace
(instrumente), tehnici care să permită utilizarea sa directă pentru efectuarea tranzacţiilor
economice: viramentul, cecul, cărţile de credit, cartea bancară şi o mare varietate de
instrumente informatizate, etc.
12 In ce consta sistemul economiei de piata ?
R. Sistemul economiei de piaţă reprezintă acel tip de organizare a economiei în
care raportul dintre cerere si ofertă determină principiile de prioritate în producerea
bunurilor, metodelor de organizare şi de combinare a factorilor de producţie, iar
persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de
nivelul şi dinamica preţurilor.
În concluzie, se consideră că economia de piaţă este acel sistem economic în
care "mecanismele naturale sunt singurele care tind să asigure echilibrul cererii cu
oferta, cu excludere oricărei intervenţii a monopolului sau a statului".
13. Care sunt agentii economici intr-o economie de piata ?
R. Agent economic - o persoană sau un grup de persoane îndeplinind funcţii
bine determinate în viaţa economică;
Natura funcţiilor specifice exercitate de agenţii economici permite definirea
tipologiei acestora.
Cea mai largă utilizare cunoaşte tipologia ce stă la baza sistemului de

evidenţă statistică a conturilor naţionale. În cadrul ei se disting:
- agenţii producători, de bunuri şi servicii, de natura firmelor;
- agenţii consumatori, de natura gospodăriilor (menajelor );
- agenţii financiari, reprezentaţi de instituţii financiare şi de credit;
- administraţiile;
- străinatatea ("restul lumii"), reprezentând agenţii aparţinând altor economii
naţionale.
14. Ce este cifra de afaceri ?
R. - cifra de afaceri - totalitatea încasărilor realizate de un agent economic într-o
perioadă de timp, exprimate prin preţurile pieţei. Acest indicator comensurează
performanţele
financiare brute. Pe baza lui se asigură compararea mărimii cheltuielilor efectuate de
agenţii economici cu cea a profitului realizat.
15. Ce este profitul net ?
R. - profitul net acea parte a venitului global al întreprinderilor rămasă
după scăderea din acesta a impozitelor şi a altor prelevări prevăzute de lege.
16. Diferenta dintre venitul global si cel net ?
R - venitul global al întreprinderii mărimea profitului brut. Mărimea acestuia
se determină prin diminuarea cifrei de afaceri cu costul producţiei
17. Ce sunt rezultatele finale ?

R. Rezultatele finale exprimă valoarea bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu
al circuitului economic şi sunt destinate consumului final. Nu cuprind consumul
intermediar.
18. Explicati consumul ?
R. Finalitatea activităţii economice este satisfacerea nevoilor-consumul. În spiritul

acestei axiome proiectarea activităţii de producţie, deciziile şi acţiunile
întreprinzătorilor au ca referinţă nevoile de consum, preferinţele şi comportamentul
consumatorului, în întâmpinarea cărora trebuie să vină bunurile oferite de producător.
19. In ce consta legea generala a cererii ?
R. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea preţului unitar al unui

bun şi schimbarea cantităţii cerute constituie conţinutul legii generale a cererii.
Potrivit acestei legi :
creşterea preţului unitar al unui bun determină reducerea cantităţii cerute din bunul
respectiv;
reducerea preţului unitar al unui bun determină creşterea cantităţii cerute din bunul
respectiv.
20. Cand cerea este elastica,inelastica,unitara,perfect elastica ,perfect inelastica ?

R. 1. Cerere elastica: cand Ecp > -1
2. Cerere inelastica : cand Ecp < -1
3. Cerere unitara cand Ecp = -1
4. Cerere perfect elastica :cand Ecp =
5. Cerere perfect inelastica : cand Ecp = 0
Ultimele două forme au valoare teoretică, ele întâlnindu-se foarte rar şi numai în
anumite condiţii de piaţă.
Coeficientul elasticităţii cererii (Ec.) arată gradul, fracţiunea sau procentul
modificării cererii în funcţie de schimbarea preţului sau a altei condiţii a cererii.
Se determină pe baza raportului dintre modificările cererii (varibila
dependentă) şi modificarea unui factor al cererii (variabila independentă).
Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul x în funcţie de modificările
preţului acestui bun (Ecpx) se poate calcula astfel:
C P C 2  C1 P1  P2
a) E cpx  :  :
C P C1 P1
unde: C proporţia modificării cererii;

C1 cererea iniţială;
P - proporţia modificării preţului;
P1 - preţul iniţial.
C2 – cererea modificată
P2 – preţul modificat
Coeficientul elasticităţii cererii pentru marfa x în funcţie de venit (Ecvx) se calculează
ca un raport între procentul modificării cantităţii cerute şi procentul modificării
venitului, în condiţiile în care ceilalţi factori care determină cererea pentru marfa x,
rămân neschimbaţi.
% c
E CVX  dacă:
% v
a) Ecvx >1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile

totale va creşte;
b) Ecvx < 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile
totale se reduce.
21. Cererea pentru bunuri de lux si vitale ?
R. - după natura trebuinţelor, bunurile pot fi grupate în: bunuri normale de strictă
necesitate şi bunuri de lux.
- cererea pentru bunuri de lux este elastică, iar pentru bunuri vitale este
inelastică.
22. Explicati legea utilitatii marginale descrescande ?
R . Utilitatea marginală a fiecăreia din cantităţile x1, x2, x3,...x11 este exprimată
prin raportul dintre sporul de utilitate totală şi sporul cantităţii consumate pentru
realizarea sporului respectiv de utilitate, ceea ce se exprimă sub forma, legii utilităţii
marginale descrescânde.
Legea utilităţii marginale (numită şi legea lui Gossen formulată de acesta
în1854) arată că "atunci când cantitatea consumată dintr-un produs creşte, utilitatea
marginală a produsului (adică utilitatea suplimentară, adăugată de ultima unitate) tinde
să se diminueze (P. Samuelson, L`economique, Armand Collin, Paris, 1969, p.669).
Consumând continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un prag de
saturaţie după care, dacă consumul continuă să crească, există riscul să apară zona de
insatisfacţie punctul de saturaţie este atins atunci când utilitatea marginală devine nulă,
deci atunci când sporirea cantităţii consumate nu mai aduce satisfacţie
23. Explicati utilitatatea marginala?
R. .
Definind funcţia de utilitate ca fiind Ut = f(x), rezultă că aceasta îşi va atinge
optimul (în cazul de faţă maximul) în punctul în care derivata de ordinul 1 (adică
utilitatea marginală) va fi nulă
În realitatea de zi cu zi utilitatea este greu de apreciat efectiv şi practic şi greu de
măsurat de aceea demersul poate fi continuat prin introducerea măsurării ordinale ca
modalitate de ierarhizare a preferinţelor.
24. Ce puteti spune despre un bun al carui consum scade cand venitul creste ?
- este inferior, dacă consumul lui scade, atunci când venitul creşte.
25. Ce puteti spune despre un bun al carui consum creste cand venitul scade ?
R. –este normal, cel al cărui consum creşte ca răspuns la o majorare a venitului,
26. Care sunt factorii care determina elasticitatea ofertei ?
R. -<<factorii>> care determină elasticitatea ofertei sunt :
1. Costul de producţie. Creşterea ofertei depinde de nivelul costului de
producţie iar marimea acestuia este dată de preţul resurselor utilizate.
2. Posibilitatea de stocare a bunurilor; depozitarea şi păstrarea unui bun pentru
o perioadă de timp asigura ca elasticitatea ofertei în funcţie de preţul acestui bun să
crească şi invers, în cazul posibilităţilor reduse de stocare.
3. Costul stocării se adugă la costul produsului rezultând costul total care se află
în relaţie inversă cu elasticitatea ofertei la preţul de pe piaţa bunului respectiv
4. Perioada de timp de la modificarea preţului. Dacă preţul de pe piaţa bunului X
se majorează, iar celelalte condiţii ale ofertei ramân constante, forma elasticităţii
ofertei depinde de durata perioadei care a trecut de la modificarea preţului
27. Ce este munca ?
R <<munca>> - orice activitate este de neconceput fară prezenţa si intervenţia
omului care este purtător al unor nevoi de consum tot mai complexe dar şi posesor al
unor abilităţi ce-i permit să acţioneze în scopul satisfacerii acelor nevoi.
Munca-factor originar, primar, de producţie reprezintă activitatea specific umană
desfăşurată în scopul obţinerii de bunuri economice
28. Capitalul fix si circulant ?

R Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real formată din ehipamente
de producţie: utilaje şi maşini-unelte, calculatoare şi roboţi industriali, agregate şi
instalaţii de lucru, mecanisme şi dispozitive de reglare, mijloace de transport etc.)
Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului real care se consumă în
întregime în decursul unui singur ciclu de producţie şi care trebuie înlocuit cu fiecare
ciclu.
- cuprinde: materiile prime, materiile de bază şi auxiliare, energia,
combustibilii, semifabricatele, etc.
29. Ce este costul marginal si rata marginala de substitutie ?
R < Rata marginală de substituţie > a doi factori (RMS) reprezintă cantitatea
suplimentară dintr-un anumit factor necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate
a celuilalt factor încât producţia să se menţină constantă
Costul marginal (Cmg) reprezintă sporul de cost necesar pentru obţinerea unei
unităţi suplimentare de produs; el măsoară variaţia Ct pentru o variaţie infinit de mică
a cantităţii de produse. Cmg se determină raportând creşterea Ct la creşterea
producţiei;
Ct
Cmg 
Q
Are o mare importanţă în luarea deciziilor privind mărimea ofertei de bunuri;
maximizarea profitului presupune ca realizarea fiecărei unităţi suplimentare de
producţie să necesite un spor de cost cât mai mic. În caz contrar, are loc creşterea
costului marginal, adică a sporului de cost pe care-l reclama producţia (producţia
adiţională) şi se diminuează eficienţa. Venitul suplimentar ce se obţine prin vânzarea
sporului de producţie respectiv, trebuie să fie mai mare decât costul suplimentar.
30. Optimul de productie,analizat prin costul marginal si mediu ?

R. Decizia de producţie este în funcţie de evoluţia Cmg şi a Img. Când mărirea
Img, este însoţită de scăderea Cmg sau de creşterea mai lentă a acestuia faţă de cea a
încasărilor, atunci profitul se ameliorează şi, ca urmare, producţia trebuie să sporească.
în cazul în care Cmg este în creştere sau creşterea este superioară Img, înseamnă că o
unitate suplimentară de producţie măreşte Cg mai mult decât încasarea totală, micşorând
profitul şi impunând reducerea volumului producţiei. Profitul este maxim atunci când
Img este egală cu Cmg. Întreprinzătorul este interesat sa-şi mărească volumul producţiei
numai la acel nivel la care Cmg este egal Img (venitul).
31. Costul fix,variabil si total ?
R Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de

producţie dat, unde se disting ca elemente structurale costurile:
a) costul fix (Cf) acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt
independente de volumul producţiei(chirii, asigurări, dobânzi, amortizarea capitalului
fix, cheltuieli de întreţinere, salariile personalului administrativ etc.);
b) costul variabil (Cv) cheltuieli care privite în totalitatea lor, sunt
variabile, în funcţie de cantitatea de produse obţinute. Cv este o funcţie crescătoare a
volumului producţiei:
Cv = Cv(Q);
c) costul total (Ct) suma costurilor fixe şi a celor variabile. Deci, Ct = Cf +
Cv. Modificarea Ct este determinata numai de schimbările Cv.
32. Comportamentul consumatorului versus comportamentul producatorului ?
R Pe termen lung se disting 3 tipuri de comportament al producătorului:
a) alegerea optimală pentru un volum de producţie dat, care să se obţină cu un minim de
cheltuieli totale de producţie;
b) schimbarea de scară (dimensiune) a producţiei fără să se recurgă la substituire de
factori; producţia poate modifică scara producţiei prin variaţii ale factorilor de
producţie munca şi capitalul în aceeaşi proporţie;
c) schimbarea de scară a producţiei cu substituire de factori, modificând raportul
capital / muncă.
Comportamentul consumatorului : Orice individ raţional alege acele
combinări de bunuri şi servicii care să-i asigure maximizarea efectelor utile, un
maximum de efecte utile un maxim de satisfacţie în limita resurselor de care dispune.
Altfel spus, presupune a lua în considerare a constrângerii bugetare care este
legată de suma totală de bani disponibilă pentru satisfacerea nevoilor de consum în
condiţiile unui anumit nivel al preţurilor.
Pentru aceasta se foloseşte ca instrument de analiză linia bugetului “numită
uneori şi linia venitului disponibil, care desemnează ansamblul combinaţiilor care arată
posibilităţile de cumpărare (adică constrângerile) consumatorului”.
33. Relatia cost,productivitate si eficienta ?
R W ( productivitatea muncii ) sau randamentul factorilor de producţie este dată
de eficienţa combinării acestora pentru obţinerea maximului de efecte utile cu
minimum de resurse (costuri cât mai mici).
W se poate defini, în sens larg, ca “raport între cantitatea de bogăţie produsă şi
cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. W = Q/E ; raport între
rezultatele obţinute şi eforturile (Q) şi efort depuse pentru a le obtine (factori de
producţie - utilizaţi).
34. Ce diferenta exista intre productivitatea bruta si neta;medie si marginala ?
R. W brută apreciază ansamblul producţiei în raport cu factorii de producţie care este
(sunt) utilizat (i). În acest caz producţia este privită ca o “producţie finala” deci ca
sumă a valorilor adăugate de diferitele activităţi de producţie;
W netă care are în vedere eliminarea din producţia finală a valorii achiziţiilor
exterioare şi a costului utilizării capitalului instalat (amortismentele) pentru a
încerca să autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei
analizate.
W medie (W1) a unui factor este expresia raportului dintre marimea producţiei
(Y) şi cantitatea (xi) utilizată din factorul respectiv:
y
W
xi
unde i este un indicator folosit pentru factorul de producţie. Acest indicator
reflectă câte unităţi (fizice sau valorice) de efect util (producţie) revin la o
unitate (fizică sau valorică) de efort (factor de producţie i);
W marginală (Wmi) a unui factor oarecare i de producţie reprezintă sporul de
producţie scontat care se obţine prin utilizarea unei unităţi suplimentare din factorul
i, ceilalţi factori rămânând constanţi.
Qi
Relaţia de calcul va fi Wmi  atâta timp cât Wmg va fi superioară W medii,
xi
randamentul factorului considerat va fi crescător.
35 Care sunt factori factori psihologici si economici de crestere a productivitatii muncii ?
R. factori economici: nivelul de organizare a producţiei şi a muncii, calificarea
salariaţilor, cointeresarea materială;
- factori psihologici: motivaţia în muncă şi satisfacţia pe care le oferă aceasta,
climatul relaţiilor de muncă, a vieţii de familie, gradul şi modul în care sunt
satisfăcute unele nevoi sociale etc.;
36. Efecte economice si sociale a cresterii productivitatii muncii
R Creşterea W muncii are efecte economice şi sociale:
- economisirea factorilor de producţie consumaţi;
- reducerea costului producţiei;
- creşterea producţiei, a competitivităţii bunurilor obţinute;
- creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real;
- economisirea timpului de muncă şi creşterea timpului liber.
37. Relatia dintre productivitate si salariu ?
R.Creşterea W muncii are efecte - creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real.
38. Comentati expresia:Pretul expresia baneasca a valorii marfii ?
R. <preţul > exprimă cantitatea de monedă ce trebuie
platită pentru achiziţionarea (cumpărarea) unor bunuri
materiale şi serviciilor în cadrul tranzacţiilor
bilaterale de piaţă
39. Diferenta dintre pret si cost ?
R. Funcţia de recuperare a costurilor şi de distribuire a venitului adică să asigure
agenţilor economici compensarea cheltuielilor şi obţinerea unui profit
40. Pretul de echilibru ?
R. Interacţiunea dintre ofertă si cerere se finaliză în fixarea unui punct de echilibru la
care ofertanţii şi cumpărătorii doresc sau pot cumpăra această cantitate de bunuri.
41. Pretul de monopol ?
R. Dacă un vânzător domină concurenţa, impunându-şi condiţiile de preţ sau de
calitate relaţia de piaţă este numit <<monopol>> . Monopolurile au
posibilitatea reglării ofertei totale şi, respectiv, a preţurilor care să le asigure obţinerea
unor producţii cât mai mari, acţionând în principal pe două căi:
a) reducerea ofertei pe piată prin diminuarea producţiei sau sporirea stocurilor
b) creşterea ofertei prin dezvoltarea producţiei sau prin vânzarea stocurilor acumulate.
42. Implicarea statului in formarea pretului ?

R. Intervenţia statului în procesul formării preţului constituie un fenomen prezent în
toate statele cu economie de piaţă.
Politicile de preţuri presupun folosirea de către stat a unor mijloace şi metode
de influenţă sau în unele cazuri de stabilire a nivelului srtucturii şi dinamicii preţurilor
prevenirea sau atenuarea dificultăţilor economice si sociale, asigurarea stabilităţii
enomice şi sporirea eficienţei sale.
Intervenţia statului în procesul formării şi evoluţiei preţurilor are la bază
folosirea unor metode economice sau extraeconomice, administrative...şi asigurarea
unor preţuri avantajoase la materiile prime de bază, la maşini şi utilaje, menţinerea
unor tarife relativ reduse la transporturi şi alte servicii industriale, acordarea unor
facilităţi pentru licenţe, patente sau tehnologii cu influenţe nemijlocite asupra costurilor.
Achiziţia de către stat a unor cantităţi apreciabile de materii prime, cereale,
materiale strategice. La preţuri minime garantate şi manevrarea lor în perioada creşterii
preţurilor constituie modalitatea esentială de influenţare a evoluţiei generale a preţurilor.
43. Salariul de echilibru pe piata de munca ?
R. - salariu de echilibru sub aspect ştiinţific joacă acelaşi rol pe care îl are preţul
de echilibru pentru piaţa celorlalte bunuri economice şi desemnează echilibrul ce se
formează pe piaţa muncii în ansamblul ei, adică între cererea şi oferta de muncă
agregate şi reprezintă acel nivel al salariului la care se poate realiza (satisface) cea mai
mare parte a cererii şi ofertei de muncă. Practic este salariul pe care-l primeşte cea mai
mare parte a populaţiei ocupate. Creşterea sau scăderea salariului de echilibru
provoacă modificări importante în volumul cererii şi ofertei de muncă.
44. Particularitati ale pietei muncii ?
R Corelaţia dezvoltare-populaţie, ca raport cerere-ofertă de muncă a determinat
stabilirea unor instrumente conceptuale referitoare la piata muncii:
a) populaţia totală cuprinde persoanele prezente în mod obişnuit pe teritoriul ţării şi
cetăţenii acesteia aflaţi peste graniţă, rezultaţi din procesele naturale, migraţia
internaţională şi dezvoltarea economico-socială are o contribuţie majoră la determinarea
mărimii şi structurii pieţei naţionale şi la formarea ofertei de fortă de muncă.
b) populaţia disponibilă pentru muncă sau populaţia activă disponibilă, compusă din
persoane care exercită o activitate ca profesie sau sunt în căutare de loc de muncă.
c) populaţia efectiv activă sau ocupată formată din cei ce îşi exercită activitatea ca
salariaţi, cei ce lucrează pe cont propriu, în exploatări de tip familial sau ca auxiliari
familiali. Această categorie este expresia cererii de muncă şi reprezintă cererea de muncă
satisfăcută.
Mărimea şi dinamica populaţiei sunt determinate nu numai economic ci şi
biologic şi demografic.
Cererea şi oferta de muncă nu sunt prelungiri simple şi directe ale cererii şi
ofertei de bunuri economice de pe o altă piaţă deoarece sunt nişte categorii specifice
cu un conţinut propriu caracterizate prin aceea că:
- pe termen scurt, cererea de muncă este practic invariabilă
- oferta de muncă în ansamblul său se formează în decursul unui timp
îndelungat în care creşte şi se instruieşte o generaţie
- posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă, de asemenea, oferta de
muncă depinde de vârstă, sex, starea sănătăţii psihologice, condiţiile de muncă etc.
- oferta de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid, dat
de necesitatea de a trăi, a se hrăni, etc.
- generaţiile de tineri nu sunt crescute pentru a deveni mărfuri sau salariaţi ci
ca oameni, tocmai de aceea, forţa de muncă este mai mult decât o marfă
- cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene, neputându-se substitui reciproc
45. Teoria salariului de eficienta ?
R. Teoria salariului de eficienţă este cea mai revelatoare (aparţine
americanului H Leibenstein). Autorul porneşte de la ideea ca W individuală este o
funcţie crescătoare de salariu real (cantitatea de bunuri alimentare pe care le obţine
salariatul) rezultă că o creştere a salariul atrage creşterea costului direct al unităţii de
muncă, dar şi al W . Pe această bază se determină folosirea eficientă a muncii ca fiind
volumul muncii ponderat cu W sa.
46. Determinarea masei monetare aflate pe piata ?
Q x Pm = masa monetara x V rot. M = QP/ V
- Masa monetara (M) se afla în raport direct proporţional cu volumul
schimburilor, rezultat din potenţarea volumului fizic al bunurilor şi serviciilor vândute –
cumpărate (T) cu preţurile şi tarifele acestora (P). în acelaşi timp, aceasta evoluează
invers proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V), rezultă masă monetară M=T
x P/V
- Masa monetară depinde de amploarea creditului de consum, de raportul dintre
vânzările pe datorie şi plăţile făcute în contul creditorilor ajunse la scadenţa în perioada
de referinţă.
47. Cum explicati efectul de multiplicare a banilor de cont ?
R. Banca comerciala "creează" moneda, potenţează masa monetară. Procesul este
cunoscut sub denumirea de "expansiune a depozitelor la vedere", de multiplicator al
banilor sau multiplicator al creditului.
Depunerea a 1000 um la o banca, înseamnă că această sumă a trecut din sfera
circulaţiei în depozitele băncii, creând concomitent o masa monetara scripturală de 1000
um. Banca nu opreşte decât 10% restul îi împrumută solicitanţilor care la rândul lor îi
pot depune la o altă bancă comercială, care la rândul său, reţine ca rezervă 10%,
restul împrumutandu-i altui client. Masa monetară în cont a crescut la 1900 um.
Procesul de expansiune a depozitelor în cont se va opri atunci când întregul
numerar intrat este păstrat în banca comerciala sub forma rezervelor dorite (sau
obligatorii).
48. Functii Bancii Nationale ?
R. Funcţiile BNR:
a) este singura instituţie de emisie monetară;
b) este bancă a băncilor, îndeplineşte rolul de împrumutător ultim, ajutând băncile care
sunt în dificultate temporară.
c) conduce politica monetară şi valutară a ţării; prima operaţiune o realizează prin
inflaţia nivelului ratei dobânzii şi a evoluţiei masei monetare; cea de a doua prin
cumpărarea şi vânzarea de valută;
d) derulează operaţiunile cu trezoreria statului. A delegat BCR pentru a fi trezoreria
banului public.
49 . Bursa de valori ?
R Bursa de valori este principala instituţie de intermediere a vânzărilor şi
cumpărărilor de titluri financiare pe piaţa secundară; reprezintă piaţa organizată a
celor mai importante titluri financiare emise în prealabil de către societăţi financiare şi
autorităţile guvernamentale
50. Explicati titlurile financiare pe termen lung ?
R. Titlurile financiare pe termen lung includ în principal obligaţiunile şi acţiunile
şi sunt negociate pe piaţa capitalului.
Cumpărarea unui titlu financiar pe termen lung este considerată avantajoasă când
preţul acestora este inferior valorii prezente medii a fluxului de venituri viitoare.
51. Cum se calculeaza dobanda fixa si cea compusa ?
R. mărimea şi dinamica dobânzii sunt exprimate cu ajutorul a doi indicatori
fundamentali:
masa sau suma absolută a dobânzii, notată cu "D";
rata dobânzii sau venitul anual, exprimate în procente "d".
d = D/C x 100 în care C este capital vansat D = d x C /100
Aceşti indicatori reprezintă mărimea dobânzii simple, care nu este capitalizată,
dar ajută la calculul dobânzii compuse (dobândă la dobândă).
Sn = C (1+ d )n
unde d = rata dobânzii anuale; n = număr de ani sau
Sn=C(1+d)n
Sn = suma ce revine proprietarului după n ani de folosinţă a capitalului şi care
este formată din capitalul avansat (C) plus dobânda cuvenită.
52. Relatia dintre rata dobanzii si rata inflantiei ?

R. dinamica ratei dobânzii se află şi sub influenţa inflaţiei, astfel că se solicită o
dobândă nominală care să acopere inflaţia anticipată
53. Rata profitului
R. <rata profitului > se determină ca un raport procentual între masa profitului
şi cost făcute pentru obţinerea acestuia, volumul capitalului sau cifra de afaceri.
pr = Pr / c x 100 ;
pr = Pr / C x 100;
pr = Pr / Ca x 100
în care: pr' - rata profitului ;
Pr masa profitului ,
c - costurile;
C - capitalul folosit;
Ca cifra de afaceri.
reprezintă gradul de rentabilitate pe produsul agentului economic, ramură sau
economie naţională ; este diferită între cantitatea vândută (Q) înmulţită cu preţul (P)
şi nivelul costurilor (C).
54. Renta funciara
R. Renta desemnează ceea ce pretinde şi încasează proprietarul funciar de la
utilizatorul pământului, indiferent de forma de realizare: în muncă, în produse sau în bani,
considerat venit fără muncă, persoană rentiera.
W. Petty renta funciara reprezintă surplusul obţinut de pe un teren oarecare, după ce din
venitul obţinut s-au scăzut cheltuielile cu întreţinerea lucrătorilor agricoli şi celelalte
cheltuieli de exploatare a terenului; mărimea rentei, respectiv a preţului pământului se
află intr-o legătura directă cu cererea şi oferta de produse agricole, sporirea cererii mărind
preţul cerealelor şi nivelul rentei.
A Smith consideră că renta este preţul plătit pentru folosirea pământului ca factor
de producţie. Renta este un produs al puterii naturii.
<<Renta reprezintă venitul ce revine posesorului (proprietar) oricărui factor de
producţie, a cărui oferta este rigidă sau foarte puţin elastica; este venitul ce revine
proprietarilor pentru transferarea dreptului de folosinţa şi de uzufruct a unor factori de
producţie cu însuşiri speciale către alte persoane>>.
55. Comentati internalizarea externalitatilor ?
R. Internalizarea externalităţilor înseamnă evidenţierea costurilor şi beneficiilor

externe la luarea deciziilor de către producători şi consumatori.
Spre exemplu, cheltuielile bugetare pentru restabilirea şi conservarea diversităţii

biologice în oarecare măsură aduce beneficiu producătorilor agricoli, care însă nu includ
pe deplin aceste cheltuieli în preţul de cost al producţiei obţinute, aceste fiind pentru
dânşii costuri externe. Includerea costurilor externe în cele interne prin aplicarea plăţii
speciale şi constituie internalizarea externalităţilor
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili…
ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a
tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ
într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi
serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa
factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri
complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri
substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator
o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de
satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi
preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de
indiferenţă …echilibrul consumatorului
24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de
producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei
…funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil …
produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care
scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor
neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe
termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie
…curba de izoproducţie (izocuanta)
32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale …
linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din
izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate
ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit
marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce
bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători …
discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”)
47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma
lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor
de productie PIB potential
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii
ciclica(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6%
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate
inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor
investitie
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve
obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii
politica monetar creditara
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea ys
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi încasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica
Afirmaţii adevărate sau false (micro)
1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor
economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe
piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu
volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de
pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri
de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A
22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de
producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A
32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime.
A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe
diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în activitatea
dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului, iar de
comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui
Sweezy. A
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
48. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele care
activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un
profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung,
firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A
Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F

2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi
serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a
monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.A
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.A
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a
cantităţii de bunuri şi servicii produse.
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.F
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.F
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor
si serviciilor care se află în echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă.
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.A
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.A
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F
Teste-grilă (micro)
1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:

a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor;
2. La nivel microeconomic sunt studiate:
a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele;
3. Analiza funcţională presupune:
a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor
4. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când:
a. beneficiile totale depăşesc costurile totale;
b. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale;
c. costurile marginale depăşesc beneficiile marginale;
d. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a. în totalitatea economiilor, indiferent de organizarea lor economică şi politică.
6. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei:
a. resurse limitate – nevoi nelimitate;
7. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează:
a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile.
8. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul:
a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente ;
9. Pe curba posibilităţilor de producţie, pentru a spori producţia unui bun, producţia celuilalt bun
trebuie:
a. redusă;
10. Costul alternativ este costul determinat de:
a. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine
sau produce bunul dat.
11. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include:
a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial;
b. ? costurile aferente remunerării personalului angajat;
c. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial;
d. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent.
12. Cererea solvabilă pentru un bun presupune:
a. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
13. Cererea pentru un bun nu este influenţată de:
a. preţurile la resursele economice;
14. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută;
15. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:
a. vor creşte veniturile consumatorilor;
16. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
17. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun?
a. toate variantele de răspuns sunt corecte.
18. Legea generală a ofertei determină că:
a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte, ceteris paribus.
19. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ?
a. numărul vânzătorilor pe piaţă;
20. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta, grafic, în:
a. deplasarea curbei ofertei la dreapta;
21. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor:
a. pe orice tip de piaţă.
22. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a. cererea este egală cu oferta;
23. Pe piaţa concurenţială, preţul de echilibru:
a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret .
24. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie:
a. preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va creşte;
25. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de:
a. creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând nemodificata.
26. Cererea unui bun este elastică dupa pret când:
a. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil;
27. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. excedent de bunuri;
28. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. deficit de bunuri;
29. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%.
30. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit?
a. 3;(9-6/3-2)
31. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de:
a. utilitatea bunului pentru consumatori;
32. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au
redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a. oferta perfect elastică a produselor agricole;
b. cererea relativ inelastică la produsele agricole;
c. cererea relativ elastică la produsele agricole;
d. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor.
33. Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%, oferta va fi:
a. elastică;
b. inelastică;
c. perfect elastică;
d. perfect inelastică.
34. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ:
a. bunul X este complimentar bunului Y;
35. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze:
a. utilitatea totală din consumul bunurilor;
36. Utilitătea totala atinge maximul când:
b. utilitatea marginală devine zero;
37. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:
a. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică;
38. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde?
a. 100, 200, 280, 340, 380;
39. Echilibrul consumatorului semnifică:
a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului;
40. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate
suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va proceda consumatorul pentru a
maximiza utilitatea de care beneficiază?
a. va consuma mai multe mere;
41. Curba de indiferenţă semnifică:
a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;
42. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :
a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;
43. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din
bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;
44. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5, indiferent de cantităţile consumate ale
acestora. În acest caz se poate afirma că:
a. bunurile sunt strict complementare;
b. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate;
45. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este, în
acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?
a. 2;(8-6/4-3)
46. Linia bugetară semnifică:
a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.
47. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului B – 0,5 u.m..
Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?
a. 5A, 6B.(5*1+6*0.5)
48. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:
a. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.
49. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea bunului Y pe
care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ?
a. 2;
50. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:
a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;
51. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează, linia bugetului:
a. rămâne neschimbată;
52. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se
exprimă prin:
a. funcţia de producţie;
b. curba ofertei pe piaţa respectivă;
c. curba costului total suportat de firmă;
d. curba posibilităţilor de producţie.
53. Funcţia de producţie semnifică:
a. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie;
54. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate.
55. Legea randamentelor neproporţionale postulează:
a. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în condiţiile
caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie;
56. Legea randamentelor neproporţionale acţionează:
a. pe termen scurt;
57. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al
factorului de producţie variabil este incorectă?
a. Q are valoare maximă atunci când MP=0;
58. Izocuantele ilustrează:
a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
59. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de
producţie (MRTSLK) ?
a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL /
MPK);
60. Dreapta izocost semnifică:
a. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie;
b. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti
disponibile);
c. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun;
d. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri.
61. Echilibrul producătorului este atins în punctul:
a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost;
62. În cazul randamentului de scară descrescător, dublarea producţiei este asigurata prin :
a. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi;
63. Costul contabil include:
a. cheltuielile explicite;
64. Costul economic include:
a. cheltuielile explicite şi implicite, inclusiv profitul normal;
65. Care din afirmaţii este corectă ?
a. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite;
66. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea
a. profitului economic;
67. Costurile fixe sunt acelea care:
a. nu se modifică la modificarea cantităţii produse.
68. Costurile variabile sunt acelea care:

a. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie;
69. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate de produs;
70. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal?
a. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;
71. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ?
a. ∆VC : ∆Q;
72. Costul total mediu este minim, când:
a. MC = AC;
73. Pe termen lung:
a. toate costurile sunt variabile;
b. toate costurile sunt fixe;
c. costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe;
d. acţionează legea randamentelor neproporţionale.
74. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?
a. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
75. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran:
a. cantitatea produsă şi oferită;
76. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:
a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
77. Dacă MR > MC, firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă:
a. va reduce cantitatea de producţie;
78. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale
a. MR = MC = P;
79. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:
a. P < ATCmin;
b. P < AVCmin;
c. P < MC;
d. TR < TC.
80. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine:
a. profit economic;
b. profit normal;
c. pierderi din activitate;
d. subvenţii de la stat.
81. . Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ?
a. hârtiilor de valoare;
82. Modelul monopolului pur presupune că:
a. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă.
83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:
a. la un nivel dat al cererii, poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit
maximal;
84. În condiţiile monopolului:
a. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul;
85. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii
referitoare la veniturile firmei este justă?
a. venitul total creşte până la o limită, după care se reduce;
86. Discriminarea prin preţ presupune:
a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
87. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator, asemenea situaţie se
numeşte:
a. monopol bilateral;
88. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună:
a. număr mare de producători.
89. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin:
a. producerea bunurilor diferenţiate;
90. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor, unde elasticitatea cererii după preţ:
a. este perfect inelastică.
91. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:
a. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
92. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă, caracterizat prin:
a. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente;
93. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi, firmele oligopoliste
vor reieşi din:
a. necesitatea maximizării profitului propriu;
94. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ?
a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor;
95. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu:
a. preţul de monopol;
96. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin:
a. număr mic de mari cumpărători.
97. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ?
a. autovehiculelor
TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la
114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
d. cataclismelor naturale.
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică
economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
c. stagflaţiei;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este
cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
c. hiperinflaţiei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
c. indexarea veniturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
b. efective;
49. Curba cererii agregate exprimă:
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
b. dispare investiţia în stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
a. PIB-ul real creşte;
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:
a. oferta de bani se reduce;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie
14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
b. politica monetară este ineficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
91. Majorarea impozitelor va determina:
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;
c. creşterea ratei reale a dobânzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
d. toate răspunsurile corecte.
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d
PROBLEME
1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri Variante alternative
A B C D E
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0
1. Reprezentaţi
grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?
R-ns: Punctele A, B, C, D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce, pornindu-se de la
utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, matriale, umane, etc.)
2. Indicaţipunctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce

semnifică aceste puncte?
R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie.
Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari, este o variantă imposibilă pe TS, deoarece resursele
disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume, deaceea trebuie să se tindă
spre majorarea productivităţii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost
perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF)
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a costumelor sau
sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie
ţărănească:
Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.
2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg?
Explicaţi.
R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne, doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea
acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg
anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg, adică ku 200 kg.
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg
anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg.
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt
utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce, deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul
curbei posibilităţilor de producţie)
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) (l) (l)
1,00 200 110
1,25 175 130
1,50 150 150
1,75 125 170
2,00 100 190
1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

echilibru?
Coordonatele punctului de echilibru sunt (110, 1,5)
2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul
restabilirii echilibrului pe piaţa dată?
R-ns: La preţul de 1,75 se va înregistra un excedent de ofertă, cererea va fi mai mare ca oferta (punctul F).
Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului. ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte,
↓ pretului
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate
preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi
reprezentarea grafică a solutiei problemei.
(u.m.) (l) (l)redusa cu 45 l
1,00 200 65 (110-45)
1,25 175 75 (130 – 45)
1,50 150 105 (150-45)
1,75 125 125 (170-45)
2,00 100 145 (190-45)
Curba ofertei se va deplasa spre stînga, iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125; 1,75).
4. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând
pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea
oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum
poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
(u.m.) majorata cu 5 l (l)majorata cu 50 l
(l)
1,00 205 (200+5) 160 (110+50)
1,25 180 (175+5) 180 (130 +50)
1,50 155 (150+5) 200 (150+50)
1,75 130 (125+5) 220 (170+50)
2,00 105 (100+5) 240 (190+50)
Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180; 1,25). Unde mărimea preţului este de 1,25 lei/l, iar cantitătea
oferită=canitatea ceruta=180 l.
Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul, din acesta beneficiind şi consumatorul.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
P 1.Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru

biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
100 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul
biletului va constitui 60 u.m.?
5000 Q Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.
Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300
unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

P
Q
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓
pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului =>
competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de
echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;
300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –
600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P;
P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600;
4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –
300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
50 100 150 200 250 300 350
11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575
Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Qs=120+5*10; Qs=170; s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29
2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆
pretului)
Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175;
s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;
13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;
I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
3. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.
Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125
dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;
dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;
elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
4. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0
5. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0
14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:
Preţul u.m. Cantitatea Elasticitatea cererii după Veniturile
cererii un. preţ vânzătorilor u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052 =0.111 inelastica 18000
40 800 0,176 =0.25 inelastica 32000
60 700 0,333 =0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel / unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19,0=0 elastica/perfect inel 0
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar
de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|; -1,5= + / |∆P%|;
|∆P%|= + / -1,5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt
17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0,75 => ca
avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si
reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1.
18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Qd 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Incasari din vinzari 0 18 32 42 48 50 48 42 32 18 0
Determinaţi:
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q); =Q’(P)*P/Q; (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5; (5)= -2*5/10= -1.
2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3. Încasările din vânzări.
4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 =>
elasticitate unitara
19. În baza datelor din tabel:

A B C
TU MU TU MU TU MU
1 16 16 20 20 15 15
2 26 10 32 12 25 10
3 31 5 39 7 33 8
4 33 2 42 3 38 5
5 33 0 43 1 40 2
6 31 -2 43 0 41 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.

MU=∆TU/∆X
∆TU=MU*∆X
2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are
forma: U = Qx x 6Qy .
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
Um(X)=Ut/Qx=188/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este
maximală.
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt
prezentate în tabel:
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului Y Determinaţi, în baza
1 60 360
legii II a lui Gössen,
2 51 270
3 45 180 combinaţia optimă de
4 40 135 bunuri pentru
5 36 105 consumator, dacă
6 33 90 venitul acestuia
7 30 75 constituie 180 u.m., iar
8 27 60 preţurile bunurilor X şi
Y st, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m..
Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py

Venit consum=Qx*Px+Qy*Py
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului X pe unit a bunului Y a bunului Y pe unit
de cost de cost
1 60 3 360 12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y
(1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun
este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:
Unităţi 0 1 2 3 4 5
TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15
Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,02 10 10 0,01
2 30 10 0,01 15 5 0,005
3 35 5 0,005 18 3 0,003
4 37 2 0,002 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.
Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
Ut=1000*1+2*1000=3000
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,01 10 10 0,01
2 30 10 0,005 15 5 0,005
3 35 5 0,0025 18 3 0,003
4 37 2 0,001 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se
dublează.
TU= 1*2000+1*1000=3000
24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm , iar
utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul
disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in
echilibru de către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1;
40-5Qm=5(20-3Qx)
40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba lok relaţia:
Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py
20=Qm*5+Qx*1
20= 5Qm+Qx Qx=5
-60=5Qm-15Qx Qy=3
25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
1. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Venit Px X* Py Y*
200 50 4 50 4
200 50 4 100 2
200 100 2 50 4
200 50 6 50 6
Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga
În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba
se deplaseazăî spre stînga
În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre
dreapta, panta ramînînd aceeaşi
26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre
stînga, panta ramînînd aceeaşi
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se
panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50
u.m.
X*=V/Px; Y*=V/Py
Y V=Y*×Py=30*50=1500
2. Preţul bunului X.
30 Px=V/X*=1500/50=30
50 X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două
bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din
bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx +
30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U=2Qx*3Qy
2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy
15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200
4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200
Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qx+2Qy=80 Qx+2*4Qx/3=80 11Qx/3=80
Qy=4Qx/3 Qx=3Qy/4 Qx=3Qx/4

3Qy/4+2Qy=80 (8+3)Qy/4=80 11Qy/4=80 Qy=220
30. Analizaţi datele din tabel.

Numărul de Numărul de Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
lucrători utilaje (TPL) al muncii al muncii
(L) (K) (APL)=3/1 (MPL)
1 3 100 100 100
2 3 220 110 120
3 3 450 150 230
4 3 640 160 190
5 3 780 156 140
6 3 720 120 -60
7 3 560 80 -160
1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3.
4. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?
Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
31. Completaţi tabelul
Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul
lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) (MPL)
1 0 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 19 7 1
8 40 5 -9
1.Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

12=x-6; x=12+6
2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul
persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de producţie, 0 40 90 126 150 165 1740
unităţi 0 0 0 0 0
1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90

2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori
33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4
salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si
marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitaatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=1200-1000/54-50=50
34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii
PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este
necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie
5=10
MRTSLK=20/30=2-3
MRTSKl=30/20=3/2=1.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie:
Cantitatea de muncă Cantitatea de capital (maşini-ore)
(oameni-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore.
Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-
capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0.5
37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-
capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce
cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante
39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000
u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru
remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul
2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de
producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41,5
40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel:
Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale
(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.
2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.
41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Cantitatea Costurile totale Costurile totale Costurile totale Costurile medii Costurile
produselor (u.m.) fixe variabile (u.m.) marginale
(unitati) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=100 4=2-3 5=2/1 6=∆2/∆1
0 100 100 0 0 0
5 180 100 80 36 16
10 220 100 110 22 8
15 300 100 200 20 16
20 400 100 300 20 20
25 550 100 450 22 30
1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.
2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?
3. Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile şi
marginale.
f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q
f(CF)= =125; f(CMV)=8 /Q=8
f(CV)=(2 =8 f(CMg) ?
2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;
f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1.000.000;
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5;
f(CMF)=125/Q=125/50=2,5;
f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000
f(CMg)=∆CT/∆Q ?
3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.
CT=CF+CV; 0=125+8 ; -125=8 ; = -125/8=15,625; Q= -2,5
0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al
producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4
muncitori.
Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
CT total mediu, CMF variabil, CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, 0
mediu =780 4
(3)=25
Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780):
mediu =840 (120-75)= 1,33
(4)=30
CF=600
Salariu/zi/1m=60
44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:
Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1
Venitul total, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Costul mediu, u.m. 4 0 8 5 4,67 5 5,6
Profit, u.m. 5=2-3 0 20 60 60 20 -70
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi
profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe
constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in
conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, unităţi 1 0 10 20 30 40 50
Încasările totale, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costurile totale, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Venit marginal, u.m. 4=∆2/∆1 0 10 6 4 2 -1
Cost marginal, u.m. 5=∆3/∆1 0 4 2 4 6 8
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului
marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un. 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000

Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
unităţi
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
Venit marginal 10 9 8 7 6
0 6 7.5 7.5 9 10
Aplicând analiza marginală, determinaţi:

1. Venitul marginal
2. Costul marginal
3. Producţia care maximizează profitul agentului economic.
1. Venit marginal = Incasari/ Q

2. Costul marginal = TC/ Q
3. nu exista
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale.
Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie
maximizeaza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
40+Q=280
Q=240
33
50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de
bunuri este prezentat în tabel.
un.
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?
Incasarile 0 7 14 21 28 35
Costul marginal 0 4 2 4 7 8
Venit marginal 0 7 7 7 7 7
Costurile Costul 0 14 8 6.67 6.75 7
mediutotale, u.m.
Profit=0=Venit-Cost
0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei
4bucati la cate 7 lei
51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin
funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?
52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul Cantitatea oferită Costul fix mediu Costul variabil mediu
(u.m.) (unităţi) (u.m.) (u.m.)
500 10 300 250
402 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
1. Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?

2. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul?
3. Calculaţi mărimea profitului de monopol.
53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?
54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

Q VC TC ATC MC P TR MR
0 150 200
1 110 175
2 320 300
3 366 135
4 250 480
5 445 105
6 360 90
34
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc.
2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei.
55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în
volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei
şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul Cererea firmei Producţia firmei Costul total
(u.m.) (unităţi) (unităţi) (u.m.)
100 50 50 4500
90 60 60 4700
80 70 70 5000
70 80 80 5500
60 90 90 6500
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.
57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători.
Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor
stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.
58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q +
100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .
PROBLEME (MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile
15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
35
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile
nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
3. PIN.
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din
ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
36
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
37
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000
2007 3800
2008 4125
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului.
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a
PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
38
Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)?
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
39
Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin

următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB

se
reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld.
u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor
majora economiile cu 20 u.m.?
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile
40
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un
1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor
creşte cu 1 mil.u.m.?
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii
rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar
trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
41
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1
mil. lei.
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se
afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe
venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru;
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este
de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls
16 100
14 150
12 200
10 250
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
42
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
financiare.
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

l este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata
naţional dobânzii
1 2 3 4 5
a
b
c
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care
este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe
cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu
Nx'').
43
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit
egal cu :
a) 300 u.m.
b) 400 u.m.
c) 500 u.m.
d) 600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
44
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Transferuri externe nete -5
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?

b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului?
rata deschimb$/leu
S
F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C
D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B real calculat în funcţie de
45
PPP
1. 1340 73.0 81.9
2. 1430 75.1 84.0
3. 1620 80.4 86.6
4. 1750 83.5 92.4
5. 1610 90.8 98.8
6. 1780 100.0 100.0
7. 1770 104.9 105.4
8. 1770 108.7 108.2
9. 1510 110.6 111.7
10. 1540 113.8 113.8
11. 1590 116.5 115.1
12. 1570 122.4 120.9
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.
c. În care cadran avem inflaţie.
d. În care cadran avem subocupare.
Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4
1 2
0 Y* venitul Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
46
4. Cererea de monedă

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
- Consumul şi economiile
- Soldul bugetar.
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
47
Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizare diferită- microeconomia
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili-
presupunerea „in aceleasi conditii”
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă
-echilibru partial
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt -
substituibile
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta
creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi
condiţii)-legea ofertei
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al
acestuia-oferta sub aspect calitativ
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la
un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către
producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-
delta cererii , delta Qd
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<1
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate-
utilitatea marginala MU
venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de indiferenţă; -
varianta optima
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la
procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful
unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri
complimentare
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse)-
proces de productie
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al
producţiei-functia de productie
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al
producţiei- izocuanta
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul marginal
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de
producţie variabi - produsului marginal; pe tl
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui factor
fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor
de productie
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –
perioada lunga
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor
de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost total-
izocost
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate-
venitul marginal
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;MR=MC---venitul
marginal= costul marginal
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –prag de
rentabilitate
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta perfecta
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor cu
o unitate-venitul marginal
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
perfectă; P=MC
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în care
costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu
variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe
care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la un
număr infinit de vânzători- monopson
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii
după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi
cumpărători- discriminarea prin pret
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;-cerere
relativ elastica
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; -cerere
relativ inelastica
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de produse
oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social
al monopolizarii
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă;
controlului asupra preţurilor- cartelul
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-strategia optima
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;- firma lider
67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe
piaţa-duopol-oligopol
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta decizia
acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului-
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale
consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de
activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum
-factori de productie
2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de
optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a
minimiza valoarea altei variabile.
3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul
determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta
cererea si oferta si se manifesta preturile.
4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra
efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele economice sunt o reprezentare
foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.
5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se
face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate,
considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;
6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational
al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul
firmelor-maximizarea profitului.
7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si
ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica
obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa
identifice nivelul de flexibilitate pe piata.
8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?
10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiunilor
economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.
11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai
simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de
unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti
economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.
14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au
posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la
un anumit moment de timp
16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta
17. echilibru static-
18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .
20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al
pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o
deplasare pe aceeasi curba a ofertei.
21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si
serviciile
23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24. modificare relativă a preţului.-Delta P-
25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului
aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
26. cerere relativ elastică 1<€<∞
27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca
urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate
28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai mica
ca 1
30. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o trebuinţă
umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea
bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara
gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.
- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc
consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului
disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile
existente)
33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in
punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate
renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de
subiectul economic sa ramina neschimbata.
35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor
preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie
de pretul bunului x.
36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul
benefeciaza consumind anumite bunuri
37. spaţiul bunurilor
38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am
bele bunuri .
39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei
40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc
acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea
41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori de
productie nu se modifica
42. extindere la scară a producţiei
43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un
bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade
44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de
productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun
costurile implicite
45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC
46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care
nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea
capitalului poropriu
47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma
cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
48. venit total=Q*P
49. venit mediu=Venit total/Q
50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de timp,
incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de
acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura
schimbările reale în valoare.
51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina
52. profit mediu. =Profit total/cantitate
Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface
necesitatile
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de
amplasarea resurselor-F
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este
raţional-A
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A dependenta direct
proportionala
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl
vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu
volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,
dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite
de guvern.
8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza
consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea
veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii
se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e
vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F
Pu↓↔Du↑↔Dm↓
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a
cererii din el-A
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest
bun este relativ elastică;F
modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate
elasticitatea încrucişată a cererii-A
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii
devin mai sensibili la modificarea acestuia
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va
permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -1
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este
perfect elastică după preţ;-F
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de
indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun
normal -F
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale-F in starea
de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc
consumatorului o utilitate maximala
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate-
A
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de
coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o
utilitate mai mare consumatorului
preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie
verticala
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul
consumatorului corespunde legii cererii
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A
MP<0 ↔Q↓
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce;
AP↓↔MP<AP
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate
ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la majorarea costurilor
variabile
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori
minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen
lung-A
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul marginal este
influentata doar de costul variabil
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil-A
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă
există o dependenţă direct proporţională-A
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A maximizarea profitului
MR=MC
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung-F doar pe
TS
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea
oferită pe piaţă;
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;-F
MR=P
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul
mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma pierde mai mult cind
isi va intrerupe activitatea
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe-A
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia
posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul
produselor;
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. -F
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se
resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-F este de
scurta durata si obtin profituri doar firmele lider
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de
preţurile stabilite de alte firme;
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist –F e
cooperare
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;--
F
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele
oligopoliste;-A
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi
subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă
monopolistică-A
70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme-A
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor
altor firme-F
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în
consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F
preţul-A
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin
un profit mai mare decît cel normal-A
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen
lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F
Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?
a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.
3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?

a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el
doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.
6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:

a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.
8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:

a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.
9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a
deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?
a) preţurile factorilor de producţie;

b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.
11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei.
12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională,
bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.
14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.
15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Q d = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.
17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:

a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.
18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor
înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din
următoarele modele grafice reflectă această situaţie?
21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii
cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0
€>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o
crestere a lui Qy
22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:

a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui bun
cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de
care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate
afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul
pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.
26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.
27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.
28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o
utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda
consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea
bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.
30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte
considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy creste
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.
31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)

a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.
32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în
acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.
33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi,
concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.
34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie negativa(panta
descrescatoare)
Px
35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului
Py
X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea mare
modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern
36. Orice izocuantă ilustrează:

a) variaţia volumului total al producţiei;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.
exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.
factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei
determină funcţia dată?
a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.
40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie.
42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în
aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.
43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii
la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1
44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii
cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică
a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
e) 1/6.
MRSTKL= -(delta L/ delta K)
45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare
grafică:
Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:

a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:

a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;
48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;-F
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:

a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI
e) MR este mai mic ca MC.
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.
54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:

a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma
trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în
punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la
preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.
Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica
P=LRAC=100 LEI
59. Apariţia monopolurilor se poate datora:
a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;

b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele
afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;

b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.
MR>P
MR=MC

a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi
se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare,
au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul
2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.
63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia
Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor
reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale
potentialilor producatori noi
66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În
stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice
prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?
67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu
marginal
a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.
68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:

a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.
Probleme
1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:
30 40 50 60 70
Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0
Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?
2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:
MR=modificarea TR/modificarea Q
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
MR 10 9 8 7 6
MC 6 7,5 7,5 9 10
Aplicând analiza marginală determinaţi:
a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;
b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie
la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?
Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu
Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
Qd=300
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;
b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul
de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va
constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea
preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.
8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa
respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia
QS = 300 + 4P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.

Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500
C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra
preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul
grafic respectiv.
Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va
ramine constant se poate modifica doar volumul.
11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim
pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de
producator.
a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

echilibru.
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de
către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare
unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
d) Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate
vândută.
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
270*100 lei=27000 lei
50 100 150 200 250 300 350

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150
unităţi.
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de
import;
Qd=Qs
400-0,5P=P-200
P=400
Qs=200
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
Qs=150 unitati
P=350
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
Vor scadea
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de
import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul
cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:
Elasticitatea cererii în raport cu:
Bunurile preţul bunului
preţul altor bunuri
produse alimentare vinului berii
Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X
a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică?
Cum apreciaţi o astfel de situaţie?
b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?
Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi
bere?
17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:
Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai
scurtă de timp?
18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă
cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?
19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor
consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la
modificarea pretului
ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula
dependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta P
Maximizarea profitului va majora Q
21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul
unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?
Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.
22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări
cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
TP=max
MR=MC MP=0
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va
maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
2000
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor
stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?
NU
23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după
preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza
veniturile?
Relativ inelastica
Delta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑
24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de
echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a
cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul”
preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru
Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica
25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două
semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:
Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.
semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650
1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
3) -0.11-bunuri inferioare
Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile
nominalizate.
26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:
Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160

Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10
a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;

b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului.
27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:
Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile

u.m. unităţi după preţ vânzătorilor, u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052=0.111 inelastica 18000
40 800 0,176=0.25 inelastica 32000
60 700 0,333=0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19.0=0 elastica/perf 0
inel
1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.
2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de
100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada
28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U =
Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba
lui Engel pentru un astfel de bun.
a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-
se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată
este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a
studentului în această situaţie.
31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată
la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10.
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?
MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp
MUp/Pp=10
Px
32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X
Py
va procura consumatorul în starea de echilibru?
Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x

Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului
x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0
33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au
aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două
bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.
MRSxy=constant
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul
consumului
34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a
bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40
Muy=20
Px=15 Mux/Px=Muy/Py
2,67=20/Py
Py=7,49
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4  Qx  Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea
celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X
şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67
36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază
lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea
bunului X.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
Px=20
Py=30
I=1500
37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care
consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.
I=20Q+30P
38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X
în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.
39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin
ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U = 2Qx x 3Qy
15Qx + 30Qy = 1 200.
Px*Qx+Py*Qy=I
Qx max=1200/15=80 unitati
Qy=40
Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py
2Mux=Muy
40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest
caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?
Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura,
renuntind la celalat bun
41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate
în tabel:
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală a
unităţi bunului X bunului Y
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar
preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.
Mux/Px=Muy/Py
2Qx+3Qy=18
3Mux=2Muy
Mux/Muy=2/3=0.67
Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3
Qy=4 Muy=150
42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al
factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital
MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2
43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin
utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea utilizată a Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
factorului-muncă, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400

(oameni-ore)
K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care
este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a
factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al
factorului-muncă;
APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-
capital?
e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată
zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se
reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul
extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-
muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii
la scară a producţiei în situaţia dată?
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10%
Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la
scara a productiei
46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului
angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân
neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite.
Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?
MPl=delta Q/delta L
Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea
47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul
Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740
a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?

produsul marginal = 1740-1650=90
b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):
a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în
acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul
marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori.
Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci
când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?
49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu
volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?
50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi.
Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care
este productivitatea medie a muncii în acest caz?
Ap=22,22
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-
muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt
respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului
e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitate
MRTSLK=w/r-inclinatia
MPL/W=MPK/R
MPL/PL=20
MPK/PK=30
PL=3
PK=4
MPL=60
MPK=120
r =2w
53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500
u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când
volumul producţiei constituie 50 unităţi.
FC=500
Q=50
TC=1157625
VC=TC-FC=1157625-500=1157125
ATC=AFC+AVC
AFC=FC/Q=10
AVC=VC/Q=23142,5
ATC=TC/Q=23152,5
MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5
54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie
20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie
600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?
AVC=VC/Q =600/20=30
MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30
2)VA SCADEA
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul
fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.
Cost Produs Cost fix Cost mediu variabil, CMV= CMT CMg
total, CT total mediu, CMF (CT-CF)/Q
Produsul mediu 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0
(3)=25 =780
Produsul mediu 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780)
(4)=30 =840 :(120-75) =
1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60
56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al
factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie
nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie
pentru a minimiza costul total al producţiei?
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor
de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului
MPK=MPL
57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui
30 de unităţi?
VC=TC-FC
MC=deltaVC/deltaQ
Q=30
MC=61
VC=61*30=1830
58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi
rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.
Volumul producţiei, Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, Costuri totale, u.m. Costuri medii, Costul marginal, u.m.
unităţi u.m. u.m.
50 100 000 200 000 300 000 6 000 -
100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400
150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400
200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400
250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.
59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:

1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124


Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare
următorul tabel:
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
MR - 10 6 4 2 1
MC - 4 2 4 6 8
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?
Mr=MC
Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitati
Atunci firma va obtine profit maxim
constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TC
TR=Q*P
TC=FC+VC
TP=80 000
TR=100Q
TC=(20*Q)+FC
TC=20Q+60 000
TP=100Q-(20Q+60000)
80 000=80Q-60000
140 000=80Q
Q=1750
b) aşi recupera costurile suportate?
TP=O
TR=TC
Q*P= FC+VC
100Q= 20Q+60 000
80Q=60 000
Q=750
62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de
volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi 5 6 7
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.
63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia
TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va
maximiza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60
unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800
AC - 80 50 46.67 50 56 63,33
AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67
Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:
a) pe termen scurt;
Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini
P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe,
atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea
AVC min=30
Cind P=30
Sau P<30
b) pe termen lung.
Daca P=Acmin
P<Acmin
ACmin=46,67
Cind P=46,67
Sau P<46,67
65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma
reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei
în această situaţie?
Qs=MC daca P>AVC
MC=30
Q=30
P=60
66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul
producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?
P=60
FC=100
Qs=MC daca P>AVC
Daca P=MC PROFIT =0
MC=60
Q=4
Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv
Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv
P>ATC si de aici rezulta ca TP>0
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?
67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este
egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.
68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică
discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
Se va maximiza profitul cind MR=MC
MR=MC cind Q=150 si P=30
Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina
la q=150
Q=150
P=60
TR=9000
b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al
firmei;
Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total
triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea
perfecta prin pret
si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii
c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul
consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30
d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I)
prin preţ?
69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu Costul mediu variabil,
fix, u.m.AFC u.m.AVC
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
ATC ATC Delta TC TC
55 550 5500 5500
17,5 350 2500 7000
8,33 250 500 7500
4,38 175 -500 7000
3,2 160 1000 8000
3,33 200 4000 12000
3,47 243 3010 17010
3,6 288 6040 23040
3,58 322 5940 28980
TR Delta TR MR MC
5 000 550
8400 3400 340 250
10800 2400 240 50
12400 1600 160 -50
13500 1100 110 100
14400 900 90 400
14700 300 30 301
14400 -300 -30 604
13500 -900 -90 594
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

TRmax daca MR=MC
MR=delta TR/delta Q
MC=delta TC/delta Q
ATC=AFC+AVC
TR=P*Q
70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin
funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul
marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?
MR=LRMC
Profit maxim
71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ
este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
cerere relativ inelastica
respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul
cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului.
Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii
au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol
72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total
- prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie?
MR=LRMC
TR=P*Q
73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
MR=LRMC
Profit maxim
MR=2Q – 100
Qd = 1000 – 2P
Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta
este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea
monopolului şi în detrimentul consumatorului.
b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu
300 unităţi?
c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?
d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?
74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:
0 - 150 - - 200 0 -
1 110 160 160 10 175 175 175
2 170 320 160 160 150 300 125
3 216 366 122 46 135 405 105
4 250 400 100 34 120 480 75
5 295 445 89 45 105 525 45
6 360 510 85 65 90 540 15
a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;

b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
P=MC maximizarea profitului
NU
MR=MC la pretu 105
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
FC=150
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
P=105
Q=5
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
Profit
TR-TC=30
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al
preţului?-elastica
75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
TR=Q*P
P=TR/Q=1000-10Q
1000-10Q=100+10Q
1000-100=10Q+10Q
900=20Q
Q=45
MC=550
P=550
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)
76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două
cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade
de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de
creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi
modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare,
venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.
Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php
P=10
P=8
MR=delta TP/delta Q=6/1=6
TR=P*Q
TR1=10
TR2=16
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.
Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul
producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?
MR=LRMC
TR maxim
1)TC=5
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=5/1=5
TR3=28
MR=10
MR=LRMC
2) TC=6
LRMC=6/1=6
TR3=
MR=5
MR=LRMC=5
77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MC
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)---PROFITU
ATC=TC/Q
MC=delta TC/delta Q
Pretu de echilibru. optim MR=MC
TR=P*Q
78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul
total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total
pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, Costul total, u.m.
unităţi
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
ATC MC 350
90 90
78,33 20
71,43 30
69 50
72 100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la
înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie
în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în
funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale
firmelor componente sunt diferite.
Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa
cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la
nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale
la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o
sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.
Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata

TC=ATC*Q
TP=P*Q-ATC*Q
Qd=350
Echlibru tip bertrand
Tpa=TPb=0 daca P=ATC
P=70
b)concurenţii nu vor reacţiona.
79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia
TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic
al problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0
MR=MC
P=LRAC TP=0
LRAC=TC/Q
LRAC=(6Q+100)/Q
P=LRAC=200-Q
200-Q=(6Q+100)/Q
200Q-Q²=6Q+100
Q²-194Q+100
80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de
volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului
marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung
este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6
LRMC=2Q-2
MR=10-2Q
Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil
Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu
pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata
cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma
pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca
acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme
1)MC=MC
P=LRAC
2Q-2=10-2Q
Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA
2)P=LRMC=LRAC=6
2Q-2=6
Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili…
ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a
tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ
într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi
serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa
factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri
complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri
substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator
o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de
satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi
preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de
indiferenţă …echilibrul consumatorului
venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de
producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei
…funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil …
produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care
scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor
neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe
termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie
…curba de izoproducţie (izocuanta)
32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale …
linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din
izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate
ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit
marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce
bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători …
discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”)
controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma
lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor
de productie PIB potential
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii
ciclica(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6%
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate
inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor
investitie
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve
obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii
politica monetar creditara
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea ys
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi încasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica
Afirmaţii adevărate sau false (micro)
1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor
economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe
piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu
volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de
pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri
de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A
preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de
producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A
32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime.
A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe
diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în activitatea
dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului, iar de
comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui
Sweezy. A
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele care
activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un
profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung,
firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A
Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F

2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi
serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a
monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.A
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.A
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a
cantităţii de bunuri şi servicii produse.
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.F
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.F
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor
si serviciilor care se află în echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă.
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.A
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.A
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F
Teste-grilă (micro)
1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:

a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor;
2. La nivel microeconomic sunt studiate:
a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele;
3. Analiza funcţională presupune:
a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor
4. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când:
a. beneficiile totale depăşesc costurile totale;
b. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale;
c. costurile marginale depăşesc beneficiile marginale;
d. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a. în totalitatea economiilor, indiferent de organizarea lor economică şi politică.
6. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei:
a. resurse limitate – nevoi nelimitate;
7. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează:
a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile.
8. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul:
a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente ;
9. Pe curba posibilităţilor de producţie, pentru a spori producţia unui bun, producţia celuilalt bun
trebuie:
a. redusă;
10. Costul alternativ este costul determinat de:
a. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine
sau produce bunul dat.
11. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include:
a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial;
b. ? costurile aferente remunerării personalului angajat;
c. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial;
d. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent.
12. Cererea solvabilă pentru un bun presupune:
a. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
13. Cererea pentru un bun nu este influenţată de:
a. preţurile la resursele economice;
14. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută;
15. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:
a. vor creşte veniturile consumatorilor;
16. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
17. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun?
a. toate variantele de răspuns sunt corecte.
18. Legea generală a ofertei determină că:
a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte, ceteris paribus.
19. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ?
a. numărul vânzătorilor pe piaţă;
20. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta, grafic, în:
a. deplasarea curbei ofertei la dreapta;
21. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor:
a. pe orice tip de piaţă.
a. cererea este egală cu oferta;
23. Pe piaţa concurenţială, preţul de echilibru:
a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret .
24. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie:
a. preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va creşte;
25. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de:
a. creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând nemodificata.
26. Cererea unui bun este elastică dupa pret când:
a. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil;
27. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. excedent de bunuri;
28. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. deficit de bunuri;
29. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%.
30. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit?
a. 3;(9-6/3-2)
31. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de:
a. utilitatea bunului pentru consumatori;
a. oferta perfect elastică a produselor agricole;
b. cererea relativ inelastică la produsele agricole;
c. cererea relativ elastică la produsele agricole;
d. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor.
33. Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%, oferta va fi:
a. elastică;
b. inelastică;
c. perfect elastică;
d. perfect inelastică.
34. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ:
a. bunul X este complimentar bunului Y;
35. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze:
a. utilitatea totală din consumul bunurilor;
36. Utilitătea totala atinge maximul când:
b. utilitatea marginală devine zero;
37. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:
a. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică;
38. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde?
a. 100, 200, 280, 340, 380;
39. Echilibrul consumatorului semnifică:
a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului;
40. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate
suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va proceda consumatorul pentru a
maximiza utilitatea de care beneficiază?
a. va consuma mai multe mere;
41. Curba de indiferenţă semnifică:
a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;
42. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :
a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;
43. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din
bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;
44. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5, indiferent de cantităţile consumate ale
a. bunurile sunt strict complementare;
b. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate;
45. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este, în
acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?
a. 2;(8-6/4-3)
46. Linia bugetară semnifică:
a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.
47. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului B – 0,5 u.m..
Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?
a. 5A, 6B.(5*1+6*0.5)
48. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:
a. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.
49. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea bunului Y pe
care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ?
a. 2;
50. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:
a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;
51. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează, linia bugetului:
a. rămâne neschimbată;
exprimă prin:
a. funcţia de producţie;
b. curba ofertei pe piaţa respectivă;
c. curba costului total suportat de firmă;
d. curba posibilităţilor de producţie.
53. Funcţia de producţie semnifică:
a. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie;
54. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate.
55. Legea randamentelor neproporţionale postulează:
a. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în condiţiile
caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie;
56. Legea randamentelor neproporţionale acţionează:
a. pe termen scurt;
factorului de producţie variabil este incorectă?
a. Q are valoare maximă atunci când MP=0;
58. Izocuantele ilustrează:
a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
producţie (MRTSLK) ?
a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL /
MPK);
60. Dreapta izocost semnifică:
a. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie;
b. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti
disponibile);
c. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun;
d. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri.
61. Echilibrul producătorului este atins în punctul:
a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost;
62. În cazul randamentului de scară descrescător, dublarea producţiei este asigurata prin :
a. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi;
63. Costul contabil include:
a. cheltuielile explicite;
64. Costul economic include:
a. cheltuielile explicite şi implicite, inclusiv profitul normal;
65. Care din afirmaţii este corectă ?
a. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite;
66. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea
a. profitului economic;
67. Costurile fixe sunt acelea care:
a. nu se modifică la modificarea cantităţii produse.
68. Costurile variabile sunt acelea care:

a. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie;
69. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate de produs;
70. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal?
a. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;
71. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ?
a. ∆VC : ∆Q;
72. Costul total mediu este minim, când:
a. MC = AC;
73. Pe termen lung:
a. toate costurile sunt variabile;
b. toate costurile sunt fixe;
c. costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe;
d. acţionează legea randamentelor neproporţionale.
a. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
75. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran:
a. cantitatea produsă şi oferită;
a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
77. Dacă MR > MC, firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă:
a. va reduce cantitatea de producţie;
78. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale
a. MR = MC = P;
a. P < ATCmin;
b. P < AVCmin;
c. P < MC;
d. TR < TC.
80. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine:
a. profit economic;
b. profit normal;
c. pierderi din activitate;
d. subvenţii de la stat.
81. . Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ?
a. hârtiilor de valoare;
82. Modelul monopolului pur presupune că:
a. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă.
83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:
a. la un nivel dat al cererii, poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit
maximal;
84. În condiţiile monopolului:
a. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul;
85. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii
referitoare la veniturile firmei este justă?
a. venitul total creşte până la o limită, după care se reduce;
a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
87. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator, asemenea situaţie se
numeşte:
a. monopol bilateral;
88. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună:
a. număr mare de producători.
89. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin:
a. producerea bunurilor diferenţiate;
90. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor, unde elasticitatea cererii după preţ:
a. este perfect inelastică.
91. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:
a. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
92. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă, caracterizat prin:
a. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente;
93. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi, firmele oligopoliste
vor reieşi din:
a. necesitatea maximizării profitului propriu;
94. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ?
a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor;
95. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu:
a. preţul de monopol;
96. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin:
a. număr mic de mari cumpărători.
97. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ?
a. autovehiculelor
TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la
114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
d. cataclismelor naturale.
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică
economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
c. stagflaţiei;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este
cazul:
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
c. hiperinflaţiei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
c. indexarea veniturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
b. efective;
49. Curba cererii agregate exprimă:
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
b. dispare investiţia în stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
a. PIB-ul real creşte;
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:
a. oferta de bani se reduce;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie
14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
b. politica monetară este ineficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
91. Majorarea impozitelor va determina:
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;
c. creşterea ratei reale a dobânzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d
PROBLEME
1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri Variante alternative
A B C D E
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0
1. Reprezentaţi
grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?
R-ns: Punctele A, B, C, D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce, pornindu-se de la
utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, matriale, umane, etc.)
2. Indicaţipunctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce

semnifică aceste puncte?
R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie.
Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari, este o variantă imposibilă pe TS, deoarece resursele
disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume, deaceea trebuie să se tindă
spre majorarea productivităţii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost
perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF)
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a costumelor sau
sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie
ţărănească:
Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.
2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg?
Explicaţi.
R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne, doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea
acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg
anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg, adică ku 200 kg.
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg
anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg.
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt
utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce, deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul
curbei posibilităţilor de producţie)
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):
(u.m.) (l) (l)
1,00 200 110
1,25 175 130
1,50 150 150
1,75 125 170
2,00 100 190
1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

echilibru?
Coordonatele punctului de echilibru sunt (110, 1,5)
2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul
restabilirii echilibrului pe piaţa dată?
R-ns: La preţul de 1,75 se va înregistra un excedent de ofertă, cererea va fi mai mare ca oferta (punctul F).
Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului. ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte,
↓ pretului
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate
preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi
reprezentarea grafică a solutiei problemei.
(u.m.) (l) (l)redusa cu 45 l
1,00 200 65 (110-45)
1,25 175 75 (130 – 45)
1,50 150 105 (150-45)
1,75 125 125 (170-45)
2,00 100 145 (190-45)
Curba ofertei se va deplasa spre stînga, iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125; 1,75).
4. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând
pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea
oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum
poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
(u.m.) majorata cu 5 l (l)majorata cu 50 l
(l)
1,00 205 (200+5) 160 (110+50)
1,25 180 (175+5) 180 (130 +50)
1,50 155 (150+5) 200 (150+50)
1,75 130 (125+5) 220 (170+50)
2,00 105 (100+5) 240 (190+50)
Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180; 1,25). Unde mărimea preţului este de 1,25 lei/l, iar cantitătea
oferită=canitatea ceruta=180 l.
Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul, din acesta beneficiind şi consumatorul.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
P 1.Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru

biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
100 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul
biletului va constitui 60 u.m.?
5000 Q Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.
Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300
unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

P
Q
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;
300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –
600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P;
P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600;
4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –
300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
270*100 lei=27000 lei
50 100 150 200 250 300 350
11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575
Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Qs=120+5*10; Qs=170; s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29
2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆
pretului)
Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175;
s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;
13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;
I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
3. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.
Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125
dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;
dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;
elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
4. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0
5. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0
14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:
Preţul u.m. Cantitatea Elasticitatea cererii după Veniturile
cererii un. preţ vânzătorilor u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052 =0.111 inelastica 18000
40 800 0,176 =0.25 inelastica 32000
60 700 0,333 =0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel / unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19,0=0 elastica/perfect inel 0
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar
de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|; -1,5= + / |∆P%|;
|∆P%|= + / -1,5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt
17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0,75 => ca
avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si
reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1.
18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Qd 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Incasari din vinzari 0 18 32 42 48 50 48 42 32 18 0
Determinaţi:
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q); =Q’(P)*P/Q; (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5; (5)= -2*5/10= -1.
2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3. Încasările din vânzări.
4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 =>
elasticitate unitara

A B C
TU MU TU MU TU MU
1 16 16 20 20 15 15
2 26 10 32 12 25 10
3 31 5 39 7 33 8
4 33 2 42 3 38 5
5 33 0 43 1 40 2
6 31 -2 43 0 41 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.

MU=∆TU/∆X
∆TU=MU*∆X
2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are
forma: U = Qx x 6Qy .
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
Um(X)=Ut/Qx=188/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este
maximală.
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt
prezentate în tabel:
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului Y Determinaţi, în baza
1 60 360
legii II a lui Gössen,
2 51 270
3 45 180 combinaţia optimă de
4 40 135 bunuri pentru
5 36 105 consumator, dacă
6 33 90 venitul acestuia
7 30 75 constituie 180 u.m., iar
8 27 60 preţurile bunurilor X şi
Y st, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m..
Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py

Venit consum=Qx*Px+Qy*Py
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului X pe unit a bunului Y a bunului Y pe unit
de cost de cost
1 60 3 360 12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y
(1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun
este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:
Unităţi 0 1 2 3 4 5
TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15
Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,02 10 10 0,01
2 30 10 0,01 15 5 0,005
3 35 5 0,005 18 3 0,003
4 37 2 0,002 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.
Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
Ut=1000*1+2*1000=3000
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,01 10 10 0,01
2 30 10 0,005 15 5 0,005
3 35 5 0,0025 18 3 0,003
4 37 2 0,001 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se
dublează.
TU= 1*2000+1*1000=3000
24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm , iar
utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul
disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in
echilibru de către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1;
40-5Qm=5(20-3Qx)
40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba lok relaţia:
Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py
20=Qm*5+Qx*1
20= 5Qm+Qx Qx=5
-60=5Qm-15Qx Qy=3
25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Venit Px X* Py Y*
200 50 4 50 4
200 50 4 100 2
200 100 2 50 4
200 50 6 50 6
Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga
În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba
se deplaseazăî spre stînga
În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre
dreapta, panta ramînînd aceeaşi
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre
stînga, panta ramînînd aceeaşi
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se
panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50
u.m.
X*=V/Px; Y*=V/Py
Y V=Y*×Py=30*50=1500
2. Preţul bunului X.
30 Px=V/X*=1500/50=30
50 X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două
bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din
bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx +
30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U=2Qx*3Qy
2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy
15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200
Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qx+2Qy=80 Qx+2*4Qx/3=80 11Qx/3=80
Qy=4Qx/3 Qx=3Qy/4 Qx=3Qx/4

3Qy/4+2Qy=80 (8+3)Qy/4=80 11Qy/4=80 Qy=220
30. Analizaţi datele din tabel.

Numărul de Numărul de Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
lucrători utilaje (TPL) al muncii al muncii
(L) (K) (APL)=3/1 (MPL)
1 3 100 100 100
2 3 220 110 120
3 3 450 150 230
4 3 640 160 190
5 3 780 156 140
6 3 720 120 -60
7 3 560 80 -160
1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3.
4. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?
31. Completaţi tabelul
Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul
lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) (MPL)
1 0 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 19 7 1
8 40 5 -9
1.Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

12=x-6; x=12+6
2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul
Cantitatea de producţie, 0 40 90 126 150 165 1740
unităţi 0 0 0 0 0
1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90

2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4
salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si
marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitaatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=1200-1000/54-50=50
34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii
PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este
necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie
5=10
MRTSLK=20/30=2-3
MRTSKl=30/20=3/2=1.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie:
(oameni-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore.
Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-
capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0.5
37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-
capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce
cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000
u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru
remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul
2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de
producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41,5
40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel:
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124

4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.
41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Cantitatea Costurile totale Costurile totale Costurile totale Costurile medii Costurile
produselor (u.m.) fixe variabile (u.m.) marginale
(unitati) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=100 4=2-3 5=2/1 6=∆2/∆1
0 100 100 0 0 0
5 180 100 80 36 16
10 220 100 110 22 8
15 300 100 200 20 16
20 400 100 300 20 20
25 550 100 450 22 30
1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.
2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?
3. Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile şi
marginale.
f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q
f(CF)= =125; f(CMV)=8 /Q=8
f(CV)=(2 =8 f(CMg) ?
2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;
f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1.000.000;
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5;
f(CMF)=125/Q=125/50=2,5;
f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000
f(CMg)=∆CT/∆Q ?
3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.
CT=CF+CV; 0=125+8 ; -125=8 ; = -125/8=15,625; Q= -2,5
0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al
producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4
muncitori.
Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
CT total mediu, CMF variabil, CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, 0
mediu =780 4
(3)=25
Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780):
mediu =840 (120-75)= 1,33
(4)=30
CF=600
Salariu/zi/1m=60
următorul tabel:
unităţi 1
Venitul total, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Costul mediu, u.m. 4 0 8 5 4,67 5 5,6
Profit, u.m. 5=2-3 0 20 60 60 20 -70
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi
profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in
conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, unităţi 1 0 10 20 30 40 50
Încasările totale, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costurile totale, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Venit marginal, u.m. 4=∆2/∆1 0 10 6 4 2 -1
Cost marginal, u.m. 5=∆3/∆1 0 4 2 4 6 8
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului
marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un. 5 6 7

Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
unităţi
Venit marginal 10 9 8 7 6
0 6 7.5 7.5 9 10
Aplicând analiza marginală, determinaţi:

1. Venitul marginal
2. Costul marginal
3. Producţia care maximizează profitul agentului economic.
1. Venit marginal = Incasari/ Q

2. Costul marginal = TC/ Q
3. nu exista
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale.
Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie
maximizeaza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
40+Q=280
Q=240
33
50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de
bunuri este prezentat în tabel.
un.
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?
Incasarile 0 7 14 21 28 35
Costul marginal 0 4 2 4 7 8
Venit marginal 0 7 7 7 7 7
Costurile Costul 0 14 8 6.67 6.75 7
mediutotale, u.m.
Profit=0=Venit-Cost
0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei
4bucati la cate 7 lei
51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin
funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?
52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul Cantitatea oferită Costul fix mediu Costul variabil mediu
(u.m.) (unităţi) (u.m.) (u.m.)
500 10 300 250
402 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
1. Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?

2. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul?
3. Calculaţi mărimea profitului de monopol.
53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?
54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

0 150 200
1 110 175
2 320 300
3 366 135
4 250 480
5 445 105
6 360 90
34
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc.
2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei.
55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în
volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei
şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul Cererea firmei Producţia firmei Costul total
(u.m.) (unităţi) (unităţi) (u.m.)
100 50 50 4500
90 60 60 4700
80 70 70 5000
70 80 80 5500
60 90 90 6500
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.
57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători.
Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor
stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.
58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q +
100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .
PROBLEME (MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile
15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
35
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile
nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
3. PIN.
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din
ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
36
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
37
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000
2007 3800
2008 4125
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului.
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a
PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
38
Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală
inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)?
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
39
Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin

următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB

se
reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld.
u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor
majora economiile cu 20 u.m.?
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile
40
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un
1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor
creşte cu 1 mil.u.m.?
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii
rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar
trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
41
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1
mil. lei.
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se
afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe
venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru;
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este
de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls
16 100
14 150
12 200
10 250
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
42
financiare.
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
financiare.
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

l este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata
naţional dobânzii
1 2 3 4 5
a
b
c
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care
este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe
cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu
Nx'').
43
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit
egal cu :
a) 300 u.m.
b) 400 u.m.
c) 500 u.m.
d) 600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
44
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Transferuri externe nete -5
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?

b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului?
rata deschimb$/leu
S
F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C
D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B real calculat în funcţie de
45
PPP
1. 1340 73.0 81.9
2. 1430 75.1 84.0
3. 1620 80.4 86.6
4. 1750 83.5 92.4
5. 1610 90.8 98.8
6. 1780 100.0 100.0
7. 1770 104.9 105.4
8. 1770 108.7 108.2
9. 1510 110.6 111.7
10. 1540 113.8 113.8
11. 1590 116.5 115.1
12. 1570 122.4 120.9
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.
c. În care cadran avem inflaţie.
d. În care cadran avem subocupare.
Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4
1 2
0 Y* venitul Y

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
46
4. Cererea de monedă

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
- Consumul şi economiile
- Soldul bugetar.
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
47
Micro economie
Intrebari examen - Raspunsuri
1. Ce corelatie exista intre nevoile umane,interese si resurse ?

R. Nevoile umane sunt motorul intregii dezvoltari social-economice;interesele
economice sunt acele nevoi umane,intelese ,constiente si devenite mobiluri ale
luptei oamenilor pentru existenta ; resursele sunt totalitatea elementelor care sunt
utilizabile,pot fi atrase si sunt efectiv utilizate la producerea si obtinerea de
bunuri.
2. In ce consta problema fundamentala a oricarei economii ?
R O cat mai buna satisfacere a nevoilor umane a fost numita problema fundamenta
la a oricarei economii si a nascut urmatoarele intrebari :ce,cat,cum pentru cine sa
produca ?
3. Exista legaturi intre activitatea economica si legea raritatii ?
R. Activitatea economica este legata de volumul,structura si calitatea resurselor eco
nomice.
4. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ,trebuie sa fie incluse in activitatea eco
nomica ?
R. Cercetarea stiintifica si protectia mediului ar putea fi incluse in activitatea econo
mica alaturi de productie,circulatie,repartitie si consum de bunuri.
5. La ce foloseste frontiera posibilitatilor de productie ?
R. Prin frontiera posibilitatilor de productie se poate pune in evidenta combinatiile
posibile de producere a doua bunuri.
6. Riscul si incertitudinea economica in cadrul activitatii economice ?
R. Incertitudinea economică are ca sursă fie caracterul obiectiv impredictibil al
unui proces economic, fie caracterul incomplet, aproximativ al cunoştinţelor despre acel
proces.
Riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de
probabilitate pentru rezultatele scontate şi prin cunoaşterea acestei legi de către
cei interesaţi
7. Dati exemple de fenomene,procese si legi economice ?
R. Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a activităţii economice care se
manifestă la suprafaţă şi poate fi cunoscut în mod direct de către oameni.
Privite în dinamică fenomenele devin procese
Legile economice - nu obligă pe nimeni ci orientează pe toţi; - se deosebesc de
legile naturii. Ele doar sugerează ideea de relaţii constante între acte, fapte şi
comportamente economice, raporturile dintre faptele economice se manifestă doar ca
tendinţe, comportă previziuni şi au interferenţă cu psihologia socială.
Ex: legea valorii, legea cererii şi ofertei, etc.
8. Ce legaturi exista intre economie politica si politica economica ?
R. Economia politică constituie un ansamblu coerent de cunoştinţe despre realitatea
economică, o reflectare universalizată şi generalizată a acestei realităţi
Este o ştiinţă social-umană ce studiază economia în complexitatea şi interferenţele
ei dinamice existând criteriul raţionalităţi şi eficienţei economice asupra socialului în
ansamblul său.
Ca ştiinţă teoretică fundamentală îmbină teoria economică cu doctrina (partea
normativă). Ea abordează economia ca un tot.
Ca metode de cercetare face apel la ştiinţele exacte relevând permanent tipologia
esenţială a economicului dar şi inducţia (de la particular la general) şi deducţia (invers).
Ipotezele formulate pe această bază, abstracţia ştiinţifică, analiza şi sinteza, metoda
istorică şi cea logică, modelarea matematică.
Prin politică economică se înţelege influenţarea economiei prin măsuri politice, prin
intermediul statului respectiv a puterii legislative.
Constitutive pentru politica economică sunt conflictele de scopuri Ştiinţa politicii

economice se ocupă cu principiile organizatorice ale sistemelor economice şi cu
procesele economice
9. Care sunt trasaturile generale ale economiei de schimb?
R. Trăsăturile generale ale economiei de schimb:
a) Specializarea agenţilor economici

b) Autonomia şi independenţa agenţilor economici
c) activitatea economică gravitează în jurul pieţei si oferă informaţiile
necesare pentru a decide ce să se producă, cum, cât şi pentru cine să se
producă, dar si ce, cât şi cum să se consume
d ) monetizarea economiei.
10. Cum comentati “bani sunt singele care iriga economia “ (Samuellson)
R. Totalitatea tranzacţiilor economice, modul de funcţionare a economiei, chiar
structura organică a societăţii sunt, într-o formă sau alta influenţate de către bani
(moneda).
Importanţa banilor este pusă în evidenţă şi de către funcţiile lor: (în prezent
specialiştii sintetizează cel puţin trei funcţii ale banilor: mijloc de schimb, mijloc de
măsură a activităţii economice, mijloc de rezervă de valoare. În viziune altor autori
banii contemporani îndeplinesc şi alte funcţii: mijloc de plată, mijloc de rezervă a
valorii şi de economisire; mijloc de tezaurizare, factor de putere economică pentru
emitent şi deţinător etc.
11. Formele banilor ? Exemplificare !
R. Forme de bani:
- Banii marfă existenţi sub forma bunurilor marfare;
Banii (moneda metalică) din aur şi argint Sec.XIX;
- Bancnota de credit care reprezintă un înscris emis de bănci corespunzător cu
cantitatea de metal preţios şi volumul de bunuri economice marfare supuse tranzacţiilor
(de vânzare-cumpărare); sunt în general "cărţi de credit" convertibile în produse.
- Banii contemporani, nonsubstanţiali care nu au altă garanţie decât încrederea
în cei îndreptăţiţi să coreleze masa monetară cu cantitatea de bunuri şi servicii
existente la un moment dat.
Banii contemporani se prezintă într-o mare diversitate de stări:
- numerarul (sau monedă manuală); bacnote şi moneda metalică;
- moneda scripturală; banii de cont pentru care se folosesc mijloace
(instrumente), tehnici care să permită utilizarea sa directă pentru efectuarea tranzacţiilor
economice: viramentul, cecul, cărţile de credit, cartea bancară şi o mare varietate de
instrumente informatizate, etc.
12 In ce consta sistemul economiei de piata ?
R. Sistemul economiei de piaţă - reprezintă acel tip de organizare a economiei în
care raportul dintre cerere si ofertă determină principiile de prioritate în producerea
bunurilor, metodelor de organizare şi de combinare a factorilor de producţie, iar
persoanele si categoriile de persoane care au acces la aceste bunuri sunt stabilite de
nivelul şi dinamica preţurilor.
În concluzie, se consideră că economia de piaţă este acel sistem economic în
care "mecanismele naturale sunt singurele care tind să asigure echilibrul cererii cu
oferta, cu excludere oricărei intervenţii a monopolului sau a statului".
13. Care sunt agentii economici intr-o economie de piata ?
R. Agent economic - o persoană sau un grup de persoane îndeplinind funcţii
bine determinate în viaţa economică;
Natura funcţiilor specifice exercitate de agenţii economici permite definirea
tipologiei acestora.
Cea mai largă utilizare cunoaşte tipologia ce stă la baza sistemului de

evidenţă statistică a conturilor naţionale. În cadrul ei se disting:
- agenţii producători, de bunuri şi servicii, de natura firmelor;
- agenţii consumatori, de natura gospodăriilor (menajelor );
- agenţii financiari, reprezentaţi de instituţii financiare şi de credit;
- administraţiile;
- străinatatea ("restul lumii"), reprezentând agenţii aparţinând altor economii
naţionale.
14. Ce este cifra de afaceri ?
R. - cifra de afaceri - totalitatea încasărilor realizate de un agent economic într-o
perioadă de timp, exprimate prin preţurile pieţei. Acest indicator comensurează
performanţele
financiare brute. Pe baza lui se asigură compararea mărimii cheltuielilor efectuate de
agenţii economici cu cea a profitului realizat.
15. Ce este profitul net ?
R. - profitul net - acea parte a venitului global al întreprinderilor rămasă
după scăderea din acesta a impozitelor şi a altor prelevări prevăzute de lege.
16. Diferenta dintre venitul global si cel net ?
R - venitul global al întreprinderii mărimea profitului brut. Mărimea acestuia
se determină prin diminuarea cifrei de afaceri cu costul producţiei
17. Ce sunt rezultatele finale ?

R. Rezultatele finale exprimă valoarea bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu
al circuitului economic şi sunt destinate consumului final. Nu cuprind consumul
intermediar.
18. Explicati consumul ?
R. Finalitatea activităţii economice este satisfacerea nevoilor-consumul. În spiritul

acestei axiome proiectarea activităţii de producţie, deciziile şi acţiunile
întreprinzătorilor au ca referinţă nevoile de consum, preferinţele şi comportamentul
consumatorului, în întâmpinarea cărora trebuie să vină bunurile oferite de producător.
19. In ce consta legea generala a cererii ?
R. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea preţului unitar al unui

bun şi schimbarea cantităţii cerute constituie conţinutul legii generale a cererii.
Potrivit acestei legi :
creşterea preţului unitar al unui bun determină reducerea cantităţii cerute din bunul
respectiv;
reducerea preţului unitar al unui bun determină creşterea cantităţii cerute din bunul
respectiv.
20. Cand cerea este elastica,inelastica,unitara,perfect elastica ,perfect inelastica ?

R. 1. Cerere elastica: cand Ecp > -1
2. Cerere inelastica : cand Ecp < -1
3. Cerere unitara cand Ecp = -1
4. Cerere perfect elastica :cand Ecp =
5. Cerere perfect inelastica : cand Ecp = 0
Ultimele două forme au valoare teoretică, ele întâlnindu-se foarte rar şi numai în
anumite condiţii de piaţă.
Coeficientul elasticităţii cererii (Ec.) arată gradul, fracţiunea sau procentul
modificării cererii în funcţie de schimbarea preţului sau a altei condiţii a cererii.
Se determină pe baza raportului dintre modificările cererii (varibila
dependentă) şi modificarea unui factor al cererii (variabila independentă).
Coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul x în funcţie de modificările
preţului acestui bun (Ecpx) se poate calcula astfel:
C P C 2 − C1 P1 − P2
a) Ecpx = : = :
C P C1 P1
unde: C proporţia modificării cererii;

C1 cererea iniţială;
P - proporţia modificării preţului;
P1 - preţul iniţial.
C2 – cererea modificată
P2 – preţul modificat
Coeficientul elasticităţii cererii pentru marfa x în funcţie de venit (Ecvx) se calculează
ca un raport între procentul modificării cantităţii cerute şi procentul modificării
venitului, în condiţiile în care ceilalţi factori care determină cererea pentru marfa x,
rămân neschimbaţi.
%c
ECVX = dacă:
%v
a) Ecvx >1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile

totale va creşte;
b) Ecvx < 1 şi venitul creşte, ponderea cheltuielilor pentru marfa x în cheltuielile
totale se reduce.
21. Cererea pentru bunuri de lux si vitale ?
R. - după natura trebuinţelor, bunurile pot fi grupate în: bunuri normale de strictă
necesitate şi bunuri de lux.
- cererea pentru bunuri de lux este elastică, iar pentru bunuri vitale este
inelastică.
22. Explicati legea utilitatii marginale descrescande ?
R . Utilitatea marginală a fiecăreia din cantităţile x1, x2, x3,...x11 este exprimată
prin raportul dintre sporul de utilitate totală şi sporul cantităţii consumate pentru
realizarea sporului respectiv de utilitate, ceea ce se exprimă sub forma, legii utilităţii
marginale descrescânde.
Legea utilităţii marginale (numită şi legea lui Gossen formulată de acesta
în1854) arată că "atunci când cantitatea consumată dintr-un produs creşte, utilitatea
marginală a produsului (adică utilitatea suplimentară, adăugată de ultima unitate) tinde
să se diminueze (P. Samuelson, L`economique, Armand Collin, Paris, 1969, p.669).
Consumând continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un prag de
saturaţie după care, dacă consumul continuă să crească, există riscul să apară zona de
insatisfacţie punctul de saturaţie este atins atunci când utilitatea marginală devine nulă,
deci atunci când sporirea cantităţii consumate nu mai aduce satisfacţie
23. Explicati utilitatatea marginala?
R. .
Definind funcţia de utilitate ca fiind Ut = f(x), rezultă că aceasta îşi va atinge
optimul (în cazul de faţă maximul) în punctul în care derivata de ordinul 1 (adică
utilitatea marginală) va fi nulă
În realitatea de zi cu zi utilitatea este greu de apreciat efectiv şi practic şi greu de
măsurat de aceea demersul poate fi continuat prin introducerea măsurării ordinale ca
modalitate de ierarhizare a preferinţelor.
24. Ce puteti spune despre un bun al carui consum scade cand venitul creste ?
- este inferior, dacă consumul lui scade, atunci când venitul creşte.
25. Ce puteti spune despre un bun al carui consum creste cand venitul scade ?
R. –este normal, cel al cărui consum creşte ca răspuns la o majorare a venitului,
26. Care sunt factorii care determina elasticitatea ofertei ?
R. -<<factorii>> care determină elasticitatea ofertei sunt :
1. Costul de producţie. Creşterea ofertei depinde de nivelul costului de
producţie iar marimea acestuia este dată de preţul resurselor utilizate.
2. Posibilitatea de stocare a bunurilor; depozitarea şi păstrarea unui bun pentru
o perioadă de timp asigura ca elasticitatea ofertei în funcţie de preţul acestui bun să
crească şi invers, în cazul posibilităţilor reduse de stocare.
3. Costul stocării se adugă la costul produsului rezultând costul total care se află
în relaţie inversă cu elasticitatea ofertei la preţul de pe piaţa bunului respectiv
4. Perioada de timp de la modificarea preţului. Dacă preţul de pe piaţa bunului X
se majorează, iar celelalte condiţii ale ofertei ramân constante, forma elasticităţii
ofertei depinde de durata perioadei care a trecut de la modificarea preţului
27. Ce este munca ?
R <<munca>> - orice activitate este de neconceput fară prezenţa si intervenţia
omului care este purtător al unor nevoi de consum tot mai complexe dar şi posesor al
unor abilităţi ce-i permit să acţioneze în scopul satisfacerii acelor nevoi.
Munca-factor originar, primar, de producţie reprezintă activitatea specific
umană desfăşurată în scopul obţinerii de bunuri economice
28. Capitalul fix si circulant ?

R Capitalul fix reprezintă acea parte a capitalului real formată din ehipamente
de producţie: utilaje şi maşini-unelte, calculatoare şi roboţi industriali, agregate şi
instalaţii de lucru, mecanisme şi dispozitive de reglare, mijloace de transport etc.)
Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului real care se consumă în
întregime în decursul unui singur ciclu de producţie şi care trebuie înlocuit cu fiecare
ciclu.
- cuprinde: materiile prime, materiile de bază şi auxiliare, energia,
combustibilii, semifabricatele, etc.
29. Ce este costul marginal si rata marginala de substitutie ?
R < Rata marginală de substituţie > a doi factori (RMS) reprezintă cantitatea
suplimentară dintr-un anumit factor necesară pentru a compensa reducerea cu o unitate
a celuilalt factor încât producţia să se menţină constantă
Costul marginal (Cmg) reprezintă sporul de cost necesar pentru obţinerea unei
unităţi suplimentare de produs; el măsoară variaţia Ct pentru o variaţie infinit de mică
a cantităţii de produse. Cmg se determină raportând creşterea Ct la creşterea
producţiei;
Ct
Cmg =
Q
Are o mare importanţă în luarea deciziilor privind mărimea ofertei de bunuri;
maximizarea profitului presupune ca realizarea fiecărei unităţi suplimentare de
producţie să necesite un spor de cost cât mai mic. În caz contrar, are loc creşterea
costului marginal, adică a sporului de cost pe care-l reclama producţia (producţia
adiţională) şi se diminuează eficienţa. Venitul suplimentar ce se obţine prin vânzarea
sporului de producţie respectiv, trebuie să fie mai mare decât costul suplimentar.
30. Optimul de productie,analizat prin costul marginal si mediu ?

R. Decizia de producţie este în funcţie de evoluţia Cmg şi a Img. Când mărirea
Img, este însoţită de scăderea Cmg sau de creşterea mai lentă a acestuia faţă de cea a
încasărilor, atunci profitul se ameliorează şi, ca urmare, producţia trebuie să sporească.
în cazul în care Cmg este în creştere sau creşterea este superioară Img, înseamnă că o
unitate suplimentară de producţie măreşte Cg mai mult decât încasarea totală, micşorând
profitul şi impunând reducerea volumului producţiei. Profitul este maxim atunci când
Img este egală cu Cmg. Întreprinzătorul este interesat sa-şi mărească volumul producţiei
numai la acel nivel la care Cmg este egal Img (venitul).
31. Costul fix,variabil si total ?
R Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunzătoare unui volum de

producţie dat, unde se disting ca elemente structurale costurile:
a) costul fix (Cf) - acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt
independente de volumul producţiei(chirii, asigurări, dobânzi, amortizarea capitalului
fix, cheltuieli de întreţinere, salariile personalului administrativ etc.);
b) costul variabil (Cv) - cheltuieli care privite în totalitatea lor, sunt
variabile, în funcţie de cantitatea de produse obţinute. Cv este o funcţie crescătoare a
volumului producţiei:
Cv = Cv(Q);
c) costul total (Ct) suma costurilor fixe şi a celor variabile. Deci, Ct = Cf +
Cv. Modificarea Ct este determinata numai de schimbările Cv.
32. Comportamentul consumatorului versus comportamentul producatorului ?
R Pe termen lung se disting 3 tipuri de comportament al producătorului:
a) alegerea optimală pentru un volum de producţie dat, care să se obţină cu un minim de
cheltuieli totale de producţie;
b) schimbarea de scară (dimensiune) a producţiei fără să se recurgă la substituire de
factori; producţia poate modifică scara producţiei prin variaţii ale factorilor de
producţie munca şi capitalul în aceeaşi proporţie;
c) schimbarea de scară a producţiei cu substituire de factori, modificând raportul capital
/ muncă.
Comportamentul consumatorului : Orice individ raţional alege acele
combinări de bunuri şi servicii care să-i asigure maximizarea efectelor utile, un
maximum de efecte utile un maxim de satisfacţie în limita resurselor de care dispune.
Altfel spus, presupune a lua în considerare a constrângerii bugetare care este
legată de suma totală de bani disponibilă pentru satisfacerea nevoilor de consum în
condiţiile unui anumit nivel al preţurilor.
Pentru aceasta se foloseşte ca instrument de analiză linia bugetului “numită
uneori şi linia venitului disponibil, care desemnează ansamblul combinaţiilor care arată
posibilităţile de cumpărare (adică constrângerile) consumatorului”.
33. Relatia cost,productivitate si eficienta ?
R W ( productivitatea muncii ) sau randamentul factorilor de producţie este dată
de eficienţa combinării acestora pentru obţinerea maximului de efecte utile cu
minimum de resurse (costuri cât mai mici).
W se poate defini, în sens larg, ca “raport între cantitatea de bogăţie produsă şi
cantitatea de resurse absorbite în cursul producerii ei”. W = Q/E ; raport între
rezultatele obţinute şi eforturile (Q) şi efort depuse pentru a le obtine (factori de
producţie - utilizaţi).
34. Ce diferenta exista intre productivitatea bruta si neta;medie si marginala ?
R. - W brută apreciază ansamblul producţiei în raport cu factorii de producţie care este
(sunt) utilizat (i). În acest caz producţia este privită ca o “producţie finala” deci ca
sumă a valorilor adăugate de diferitele activităţi de producţie;
- W netă care are în vedere eliminarea din producţia finală a valorii achiziţiilor
exterioare şi a costului utilizării capitalului instalat (amortismentele) pentru a
încerca să autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv al firmei
analizate.
W medie (W1) a unui factor este expresia raportului dintre marimea producţiei
(Y) şi cantitatea (xi) utilizată din factorul respectiv:
y
W=
xi
unde i este un indicator folosit pentru factorul de producţie. Acest indicator
reflectă câte unităţi (fizice sau valorice) de efect util (producţie) revin la o
unitate (fizică sau valorică) de efort (factor de producţie i);
W marginală (Wmi) a unui factor oarecare i de producţie reprezintă sporul de
producţie scontat care se obţine prin utilizarea unei unităţi suplimentare din factorul
i, ceilalţi factori rămânând constanţi.
Qi
Relaţia de calcul va fi Wmi = atâta timp cât Wmg va fi superioară W medii,
xi
randamentul factorului considerat va fi crescător.
35 Care sunt factori factori psihologici si economici de crestere a productivitatii muncii ?
R. factori economici: nivelul de organizare a producţiei şi a muncii, calificarea
salariaţilor, cointeresarea materială;
- factori psihologici: motivaţia în muncă şi satisfacţia pe care le oferă aceasta,
climatul relaţiilor de muncă, a vieţii de familie, gradul şi modul în care sunt
satisfăcute unele nevoi sociale etc.;
36. Efecte economice si sociale a cresterii productivitatii muncii
R Creşterea W muncii are efecte economice şi sociale:
- economisirea factorilor de producţie consumaţi;
- reducerea costului producţiei;
- creşterea producţiei, a competitivităţii bunurilor obţinute;
- creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real;
- economisirea timpului de muncă şi creşterea timpului liber.
37. Relatia dintre productivitate si salariu ?
R.Creşterea W muncii are efecte - creşterea profitului, a salariului nominal şi a celui real.
38. Comentati expresia:Pretul expresia baneasca a valorii marfii ?
R. - <preţul > exprimă cantitatea de monedă ce trebuie
platită pentru achiziţionarea (cumpărarea) unor bunuri
materiale şi serviciilor în cadrul tranzacţiilor
bilaterale de piaţă
39. Diferenta dintre pret si cost ?
R. Funcţia de recuperare a costurilor şi de distribuire a venitului adică să asigure
agenţilor economici compensarea cheltuielilor şi obţinerea unui profit
40. Pretul de echilibru ?
R. Interacţiunea dintre ofertă si cerere se finaliză în fixarea unui punct de echilibru la
care ofertanţii şi cumpărătorii doresc sau pot cumpăra această cantitate de bunuri.
41. Pretul de monopol ?

R. Dacă un vânzător domină concurenţa, impunându-şi condiţiile de preţ sau de
calitate relaţia de piaţă este numit <<monopol>> . Monopolurile au
posibilitatea reglării ofertei totale şi, respectiv, a preţurilor care să le asigure obţinerea
unor producţii cât mai mari, acţionând în principal pe două căi:
a) reducerea ofertei pe piată prin diminuarea producţiei sau sporirea stocurilor
b) creşterea ofertei prin dezvoltarea producţiei sau prin vânzarea stocurilor acumulate.
42. Implicarea statului in formarea pretului ?

R. Intervenţia statului în procesul formării preţului constituie un fenomen prezent în
toate statele cu economie de piaţă.
Politicile de preţuri presupun folosirea de către stat a unor mijloace şi metode
de influenţă sau în unele cazuri de stabilire a nivelului srtucturii şi dinamicii preţurilor
prevenirea sau atenuarea dificultăţilor economice si sociale, asigurarea stabilităţii
enomice şi sporirea eficienţei sale.
Intervenţia statului în procesul formării şi evoluţiei preţurilor are la bază
folosirea unor metode economice sau extraeconomice, administrative...şi asigurarea
unor preţuri avantajoase la materiile prime de bază, la maşini şi utilaje, menţinerea
unor tarife relativ reduse la transporturi şi alte servicii industriale, acordarea unor
facilităţi pentru licenţe, patente sau tehnologii cu influenţe nemijlocite asupra costurilor.
Achiziţia de către stat a unor cantităţi apreciabile de materii prime, cereale,
materiale strategice. La preţuri minime garantate şi manevrarea lor în perioada creşterii
preţurilor constituie modalitatea esentială de influenţare a evoluţiei generale a preţurilor.
43. Salariul de echilibru pe piata de munca ?
R. - salariu de echilibru sub aspect ştiinţific joacă acelaşi rol pe care îl are
preţul de echilibru pentru piaţa celorlalte bunuri economice şi desemnează echilibrul ce
se formează pe piaţa muncii în ansamblul ei, adică între cererea şi oferta de muncă
agregate şi reprezintă acel nivel al salariului la care se poate realiza (satisface) cea mai
mare parte a cererii şi ofertei de muncă. Practic este salariul pe care-l primeşte cea mai
mare parte a populaţiei ocupate. Creşterea sau scăderea salariului de echilibru
provoacă modificări importante în volumul cererii şi ofertei de muncă.
44. Particularitati ale pietei muncii ?
R Corelaţia dezvoltare-populaţie, ca raport cerere-ofertă de muncă a determinat
stabilirea unor instrumente conceptuale referitoare la piata muncii:
a) populaţia totală cuprinde persoanele prezente în mod obişnuit pe teritoriul ţării şi
cetăţenii acesteia aflaţi peste graniţă, rezultaţi din procesele naturale, migraţia
internaţională şi dezvoltarea economico-socială are o contribuţie majoră la determinarea
mărimii şi structurii pieţei naţionale şi la formarea ofertei de fortă de muncă.
b) populaţia disponibilă pentru muncă sau populaţia activă disponibilă, compusă din
persoane care exercită o activitate ca profesie sau sunt în căutare de loc de muncă.
c) populaţia efectiv activă sau ocupată formată din cei ce îşi exercită activitatea ca
salariaţi, cei ce lucrează pe cont propriu, în exploatări de tip familial sau ca auxiliari
familiali. Această categorie este expresia cererii de muncă şi reprezintă cererea de muncă
satisfăcută.
Mărimea şi dinamica populaţiei sunt determinate nu numai economic ci şi
biologic şi demografic.
Cererea şi oferta de muncă nu sunt prelungiri simple şi directe ale cererii şi
ofertei de bunuri economice de pe o altă piaţă deoarece sunt nişte categorii specifice
cu un conţinut propriu caracterizate prin aceea că:
- pe termen scurt, cererea de muncă este practic invariabilă
- oferta de muncă în ansamblul său se formează în decursul unui timp
îndelungat în care creşte şi se instruieşte o generaţie
- posesorii forţei de muncă au o mobilitate relativ redusă, de asemenea, oferta de
muncă depinde de vârstă, sex, starea sănătăţii psihologice, condiţiile de muncă etc.
- oferta de muncă este eminamente perisabilă şi are caracter relativ rigid, dat
de necesitatea de a trăi, a se hrăni, etc.
- generaţiile de tineri nu sunt crescute pentru a deveni mărfuri sau salariaţi ci
ca oameni, tocmai de aceea, forţa de muncă este mai mult decât o marfă
- cererea şi oferta de muncă nu sunt omogene, neputându-se substitui reciproc
45. Teoria salariului de eficienta ?
R. Teoria salariului de eficienţă este cea mai revelatoare (aparţine
americanului H Leibenstein). Autorul porneşte de la ideea ca W individuală este o
funcţie crescătoare de salariu real (cantitatea de bunuri alimentare pe care le obţine
salariatul) rezultă că o creştere a salariul atrage creşterea costului direct al unităţii de
muncă, dar şi al W . Pe această bază se determină folosirea eficientă a muncii ca fiind
volumul muncii ponderat cu W sa.
46. Determinarea masei monetare aflate pe piata ?
Q x Pm = masa monetara x V rot. M = QP/ V
- Masa monetara (M) se afla în raport direct proporţional cu volumul
schimburilor, rezultat din potenţarea volumului fizic al bunurilor şi serviciilor vândute –
cumpărate (T) cu preţurile şi tarifele acestora (P). în acelaşi timp, aceasta evoluează
invers proporţional cu viteza de rotaţie a banilor (V), rezultă masă monetară M=T
x P/V
- Masa monetară depinde de amploarea creditului de consum, de raportul dintre
vânzările pe datorie şi plăţile făcute în contul creditorilor ajunse la scadenţa în perioada
de referinţă.
47. Cum explicati efectul de multiplicare a banilor de cont ?
R. Banca comerciala "creează" moneda, potenţează masa monetară. Procesul este
cunoscut sub denumirea de "expansiune a depozitelor la vedere", de multiplicator al
banilor sau multiplicator al creditului.
Depunerea a 1000 um la o banca, înseamnă că această sumă a trecut din sfera
circulaţiei în depozitele băncii, creând concomitent o masa monetara scripturală de 1000
um. Banca nu opreşte decât 10% restul îi împrumută solicitanţilor care la rândul lor îi
pot depune la o altă bancă comercială, care la rândul său, reţine ca rezervă 10%,
restul împrumutandu-i altui client. Masa monetară în cont a crescut la 1900 um.
Procesul de expansiune a depozitelor în cont se va opri atunci când întregul
numerar intrat este păstrat în banca comerciala sub forma rezervelor dorite (sau
obligatorii).
48. Functii Bancii Nationale ?
R. Funcţiile BNR:
a) este singura instituţie de emisie monetară;
b) este bancă a băncilor, îndeplineşte rolul de împrumutător ultim, ajutând băncile care
sunt în dificultate temporară.
c) conduce politica monetară şi valutară a ţării; prima operaţiune o realizează prin
inflaţia nivelului ratei dobânzii şi a evoluţiei masei monetare; cea de a doua prin
cumpărarea şi vânzarea de valută;
d) derulează operaţiunile cu trezoreria statului. A delegat BCR pentru a fi trezoreria
banului public.
49 . Bursa de valori ?
R Bursa de valori este principala instituţie de intermediere a vânzărilor şi
cumpărărilor de titluri financiare pe piaţa secundară; reprezintă piaţa organizată a
celor mai importante titluri financiare emise în prealabil de către societăţi financiare şi
autorităţile guvernamentale
50. Explicati titlurile financiare pe termen lung ?
R. Titlurile financiare pe termen lung includ în principal obligaţiunile şi acţiunile
şi sunt negociate pe piaţa capitalului.
Cumpărarea unui titlu financiar pe termen lung este considerată avantajoasă când
preţul acestora este inferior valorii prezente medii a fluxului de venituri viitoare.
51. Cum se calculeaza dobanda fixa si cea compusa ?
R. mărimea şi dinamica dobânzii sunt exprimate cu ajutorul a doi indicatori
fundamentali:
masa sau suma absolută a dobânzii, notată cu "D";
- rata dobânzii sau venitul anual, exprimate în procente "d".
d = D/C x 100 în care C este capital vansat D = d x C /100
Aceşti indicatori reprezintă mărimea dobânzii simple, care nu este capitalizată,
dar ajută la calculul dobânzii compuse (dobândă la dobândă).
Sn = C (1+ d )n
unde d = rata dobânzii anuale; n = număr de ani sau
Sn=C(1+d)n
Sn = suma ce revine proprietarului după n ani de folosinţă a capitalului şi care
este formată din capitalul avansat (C) plus dobânda cuvenită.
52. Relatia dintre rata dobanzii si rata inflantiei ?

R. dinamica ratei dobânzii se află şi sub influenţa inflaţiei, astfel că se solicită o
dobândă nominală care să acopere inflaţia anticipată
53. Rata profitului
R. <rata profitului > se determină ca un raport procentual între masa profitului
şi cost făcute pentru obţinerea acestuia, volumul capitalului sau cifra de afaceri.
pr = Pr / c x 100 ;
pr = Pr / C x 100;
pr = Pr / Ca x 100
în care: pr' - rata profitului ;
Pr - masa profitului ,
c - costurile;
C - capitalul folosit;
Ca - cifra de afaceri.
reprezintă gradul de rentabilitate pe produsul agentului economic, ramură sau
economie naţională ; este diferită între cantitatea vândută (Q) înmulţită cu preţul (P)
şi nivelul costurilor (C).
54. Renta funciara
R. Renta desemnează ceea ce pretinde şi încasează proprietarul funciar de la
utilizatorul pământului, indiferent de forma de realizare: în muncă, în produse sau în bani,
considerat venit fără muncă, persoană rentiera.
W. Petty renta funciara reprezintă surplusul obţinut de pe un teren oarecare, după ce din
venitul obţinut s-au scăzut cheltuielile cu întreţinerea lucrătorilor agricoli şi celelalte
cheltuieli de exploatare a terenului; mărimea rentei, respectiv a preţului pământului se
află intr-o legătura directă cu cererea şi oferta de produse agricole, sporirea cererii mărind
preţul cerealelor şi nivelul rentei.
A Smith consideră că renta este preţul plătit pentru folosirea pământului ca factor
de producţie. Renta este un produs al puterii naturii.
<<Renta reprezintă venitul ce revine posesorului (proprietar) oricărui factor de
producţie, a cărui oferta este rigidă sau foarte puţin elastica; este venitul ce revine
proprietarilor pentru transferarea dreptului de folosinţa şi de uzufruct a unor factori de
producţie cu însuşiri speciale către alte persoane>>.
55. Comentati internalizarea externalitatilor ?
R. Internalizarea externalităţilor înseamnă evidenţierea costurilor şi beneficiilor

externe la luarea deciziilor de către producători şi consumatori.
Spre exemplu, cheltuielile bugetare pentru restabilirea şi conservarea diversităţii

biologice în oarecare măsură aduce beneficiu producătorilor agricoli, care însă nu includ
pe deplin aceste cheltuieli în preţul de cost al producţiei obţinute, aceste fiind pentru
dânşii costuri externe. Includerea costurilor externe în cele interne prin aplicarea plăţii
speciale şi constituie internalizarea externalităţilor
Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizare diferită- microeconomia
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili-
presupunerea „in aceleasi conditii”
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă
-echilibru partial
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt -
substituibile
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta
creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi
condiţii)-legea ofertei
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al
acestuia-oferta sub aspect calitativ
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la
un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către
producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-
delta cererii , delta Qd
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<1
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate-
utilitatea marginala MU
venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de indiferenţă; -
varianta optima
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la
procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful
unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri
complimentare
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse)-
proces de productie
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al
producţiei-functia de productie
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al
producţiei- izocuanta
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul marginal
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de
producţie variabi - produsului marginal; pe tl
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui factor
fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor
de productie
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –
perioada lunga
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor
de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost total-
izocost
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate-
venitul marginal
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;MR=MC---venitul
marginal= costul marginal
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –prag de
rentabilitate
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta perfecta
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor cu
o unitate-venitul marginal
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
perfectă; P=MC
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în care
costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu
variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe
care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la un
număr infinit de vânzători- monopson
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii
după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi
cumpărători- discriminarea prin pret
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;-cerere
relativ elastica
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; -cerere
relativ inelastica
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de produse
oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social
al monopolizarii
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă;
controlului asupra preţurilor- cartelul
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-strategia optima
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;- firma lider
67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe
piaţa-duopol-oligopol
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta decizia
acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului-
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale
consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de
activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum
-factori de productie
2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de
optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a
minimiza valoarea altei variabile.
3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul
determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta
cererea si oferta si se manifesta preturile.
4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra
efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele economice sunt o reprezentare
foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.
5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se
face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate,
considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;
6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational
al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul
firmelor-maximizarea profitului.
7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si
ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica
obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa
identifice nivelul de flexibilitate pe piata.
8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?
10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiunilor
economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.
11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai
simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de
unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti
economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.
14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au
posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la
un anumit moment de timp
16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta
17. echilibru static-
18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .
20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al
pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o
deplasare pe aceeasi curba a ofertei.
21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si
serviciile
23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24. modificare relativă a preţului.-Delta P-
25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului
aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
26. cerere relativ elastică 1<€<∞
27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca
urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate
28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai mica
ca 1
30. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o trebuinţă
umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea
bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara
gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.
- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc
consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului
disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile
existente)
33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in
punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate
renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de
subiectul economic sa ramina neschimbata.
35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor
preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie
de pretul bunului x.
36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul
benefeciaza consumind anumite bunuri
37. spaţiul bunurilor
38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am
bele bunuri .
39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei
40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc
acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea
41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori de
productie nu se modifica
42. extindere la scară a producţiei
43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un
bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade
44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de
productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun
costurile implicite
45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC
46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care
nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea
capitalului poropriu
47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma
cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
48. venit total=Q*P
49. venit mediu=Venit total/Q
50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de timp,
incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de
acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura
schimbările reale în valoare.
51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina
52. profit mediu. =Profit total/cantitate
Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface
necesitatile
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de
amplasarea resurselor-F
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este
raţional-A
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A dependenta direct
proportionala
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl
vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu
volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,
dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite
de guvern.
8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza
consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea
veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii
se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e
vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F
Pu↓↔Du↑↔Dm↓
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a
cererii din el-A
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest
bun este relativ elastică;F
modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate
elasticitatea încrucişată a cererii-A
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii
devin mai sensibili la modificarea acestuia
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va
permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -1
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este
perfect elastică după preţ;-F
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de
indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun
normal -F
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale-F in starea
de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc
consumatorului o utilitate maximala
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate-
A
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de
coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o
utilitate mai mare consumatorului
preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie
verticala
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul
consumatorului corespunde legii cererii
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A
MP<0 ↔Q↓
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce;
AP↓↔MP<AP
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate
ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la majorarea costurilor
variabile
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori
minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen
lung-A
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul marginal este
influentata doar de costul variabil
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil-A
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă
există o dependenţă direct proporţională-A
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A maximizarea profitului
MR=MC
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung-F doar pe
TS
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea
oferită pe piaţă;
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;-F
MR=P
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul
mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma pierde mai mult cind
isi va intrerupe activitatea
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe-A
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia
posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul
produselor;
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. -F
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se
resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-F este de
scurta durata si obtin profituri doar firmele lider
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de
preţurile stabilite de alte firme;
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist –F e
cooperare
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;--
F
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele
oligopoliste;-A
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi
subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă
monopolistică-A
70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme-A
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor
altor firme-F
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în
consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F
preţul-A
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin
un profit mai mare decît cel normal-A
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen
lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F
Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?
a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?

a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el
doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.
6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:

a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;

a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.
8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:

a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.
9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a
deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?
a) preţurile factorilor de producţie;

b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.
11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei.
12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională,
bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.
14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.
15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Q d = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.
17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:

a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.
18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor
înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din
următoarele modele grafice reflectă această situaţie?
21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii
cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0
€>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o
crestere a lui Qy
22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:

a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui bun
cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de
care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate
afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul
pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.
26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.
27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.
28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o
utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda
consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea
bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.
30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte
considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy creste
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.
31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)

a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.
32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în
acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.
33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi,
concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.
34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie negativa(panta
descrescatoare)
Px
35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului
Py
X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea mare
modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern
36. Orice izocuantă ilustrează:

a) variaţia volumului total al producţiei;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.
exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.
factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei
determină funcţia dată?
a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.
40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie.
42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în
aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.
43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii
la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1
44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul înzestrării muncii
cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică
a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
e) 1/6.
MRSTKL= -(delta L/ delta K)
45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare
grafică:
Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:

a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:

a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;
48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;-F
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:

a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI
e) MR este mai mic ca MC.
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.
54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:

a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma
trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în
punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la
preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.
Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica
P=LRAC=100 LEI
59. Apariţia monopolurilor se poate datora:
a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;

b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele
afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;

b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.
MR>P
MR=MC

a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi
se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare,
au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul
2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.
63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia
Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor
reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale
potentialilor producatori noi
66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În
stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice
prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?
67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu
marginal
a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.
68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:

a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.
Probleme
1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:
30 40 50 60 70
Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0
Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?
2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:
MR=modificarea TR/modificarea Q
MR 10 9 8 7 6
MC 6 7,5 7,5 9 10
Aplicând analiza marginală determinaţi:
a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;
b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie
la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?
Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu
Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
Qd=300
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;
b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul
de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va
constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea
preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.
8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa
respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
QS = 300 + 4P.
B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.

Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500
C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra
preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul
grafic respectiv.
Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va
ramine constant se poate modifica doar volumul.
11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim
pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de
producator.
a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

echilibru.
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de
către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare
unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
d) Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate
vândută.
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
270*100 lei=27000 lei
50 100 150 200 250 300 350

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150
unităţi.
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de
import;
Qd=Qs
400-0,5P=P-200
P=400
Qs=200
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
Qs=150 unitati
P=350
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
Vor scadea
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de
import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul
cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?
=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:
Elasticitatea cererii în raport cu:
Bunurile preţul bunului
preţul altor bunuri
produse alimentare vinului berii
Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X
a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică?
Cum apreciaţi o astfel de situaţie?
b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?
Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi
bere?
17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:
Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai
scurtă de timp?
18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă
cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?
19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor
consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la
modificarea pretului
ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula
dependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta P
Maximizarea profitului va majora Q
21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul
unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?
Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.
22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări
cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
TP=max
MR=MC MP=0
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va
maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
2000
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor
stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?
NU
23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după
preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza
veniturile?
Relativ inelastica
Delta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑
24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de
echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a
cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul”
preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru
Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica
25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două
semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:
Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.
semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650
3) -0.11-bunuri inferioare
Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile
nominalizate.
26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:
Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160

Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10
a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;

b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului.
27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:
Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile

u.m. unităţi după preţ vânzătorilor, u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052=0.111 inelastica 18000
40 800 0,176=0.25 inelastica 32000
60 700 0,333=0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19.0=0 elastica/perf 0
inel
1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.
2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de
100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada
28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U =
Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba
lui Engel pentru un astfel de bun.
a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-
se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată
este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a
studentului în această situaţie.
31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată
la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10.
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?
MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp
MUp/Pp=10
Px
32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X
Py
va procura consumatorul în starea de echilibru?
Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x

Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului
x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0
33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au
aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două
bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.
MRSxy=constant
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul
consumului
34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a
bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40
Muy=20
Px=15 Mux/Px=Muy/Py
2,67=20/Py
Py=7,49
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4  Qx  Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea
celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X
şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67
36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază
lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea
bunului X.
Px=20
Py=30
I=1500
37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care
consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.
I=20Q+30P
38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X
în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.
39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin
ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U = 2Qx x 3Qy
15Qx + 30Qy = 1 200.
Px*Qx+Py*Qy=I
Qx max=1200/15=80 unitati
Qy=40
Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py
2Mux=Muy
40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest
caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?
Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura,
renuntind la celalat bun
41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate
în tabel:
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală a
unităţi bunului X bunului Y
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar
preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.
Mux/Px=Muy/Py
2Qx+3Qy=18
3Mux=2Muy
Mux/Muy=2/3=0.67
Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3
Qy=4 Muy=150
42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al
factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital
MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2
43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin
utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea utilizată a Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
factorului-muncă, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400

(oameni-ore)
K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care
este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a
factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al
factorului-muncă;
APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-
capital?
e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată
zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se
reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul
extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-
muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii
la scară a producţiei în situaţia dată?
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10%
Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la
scara a productiei
46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului
angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân
neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite.
Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?
MPl=delta Q/delta L
Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea
47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul
Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740
a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?

produsul marginal = 1740-1650=90
b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):
a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în
acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul
marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori.
Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci
când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?
49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu
volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?
50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi.
Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care
este productivitatea medie a muncii în acest caz?
Ap=22,22
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-
muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt
respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului
e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitate
MRTSLK=w/r-inclinatia
MPL/W=MPK/R
MPL/PL=20
MPK/PK=30
PL=3
PK=4
MPL=60
MPK=120
r =2w
53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500
u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când
volumul producţiei constituie 50 unităţi.
FC=500
Q=50
TC=1157625
VC=TC-FC=1157625-500=1157125
ATC=AFC+AVC
AFC=FC/Q=10
AVC=VC/Q=23142,5
ATC=TC/Q=23152,5
MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5
54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie
20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie
600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?
AVC=VC/Q =600/20=30
MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30
2)VA SCADEA
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul
fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.
Cost Produs Cost fix Cost mediu variabil, CMV= CMT CMg
total, CT total mediu, CMF (CT-CF)/Q
Produsul mediu 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0
(3)=25 =780
Produsul mediu 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780)
(4)=30 =840 :(120-75) =
1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60
56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al
factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie
nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie
pentru a minimiza costul total al producţiei?
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor
de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului
MPK=MPL
57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui
30 de unităţi?
VC=TC-FC
MC=deltaVC/deltaQ
Q=30
MC=61
VC=61*30=1830
58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi
rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.
Volumul producţiei, Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, Costuri totale, u.m. Costuri medii, Costul marginal, u.m.
unităţi u.m. u.m.
50 100 000 200 000 300 000 6 000 -
100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400
150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400
200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400
250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.
59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:

1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124


Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare
următorul tabel:
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
MR - 10 6 4 2 1
MC - 4 2 4 6 8
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?
Mr=MC
Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitati
Atunci firma va obtine profit maxim
constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TC
TR=Q*P
TC=FC+VC
TP=80 000
TR=100Q
TC=(20*Q)+FC
TC=20Q+60 000
TP=100Q-(20Q+60000)
80 000=80Q-60000
140 000=80Q
Q=1750
b) aşi recupera costurile suportate?
TP=O
TR=TC
Q*P= FC+VC
100Q= 20Q+60 000
80Q=60 000
Q=750
62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de
volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi 5 6 7
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.
63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia
TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va
maximiza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60
unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800
AC - 80 50 46.67 50 56 63,33
AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67
Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:
a) pe termen scurt;
Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini
P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe,
atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea
AVC min=30
Cind P=30
Sau P<30
b) pe termen lung.
Daca P=Acmin
P<Acmin
ACmin=46,67
Cind P=46,67
Sau P<46,67
65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma
reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei
în această situaţie?
Qs=MC daca P>AVC
MC=30
Q=30
P=60
66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul
producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?
P=60
FC=100
Qs=MC daca P>AVC
Daca P=MC PROFIT =0
MC=60
Q=4
Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv
Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv
P>ATC si de aici rezulta ca TP>0
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?
67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este
egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.
68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică
discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
Se va maximiza profitul cind MR=MC
MR=MC cind Q=150 si P=30
Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina
la q=150
Q=150
P=60
TR=9000
b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al
firmei;
Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total
triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea
perfecta prin pret
si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii
c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul
consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30
d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I)
prin preţ?
69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu Costul mediu variabil,
fix, u.m.AFC u.m.AVC
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
ATC ATC Delta TC TC
55 550 5500 5500
17,5 350 2500 7000
8,33 250 500 7500
4,38 175 -500 7000
3,2 160 1000 8000
3,33 200 4000 12000
3,47 243 3010 17010
3,6 288 6040 23040
3,58 322 5940 28980
TR Delta TR MR MC
5 000 550
8400 3400 340 250
10800 2400 240 50
12400 1600 160 -50
13500 1100 110 100
14400 900 90 400
14700 300 30 301
14400 -300 -30 604
13500 -900 -90 594
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

TRmax daca MR=MC
MR=delta TR/delta Q
MC=delta TC/delta Q
ATC=AFC+AVC
TR=P*Q
70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin
funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul
marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?
MR=LRMC
Profit maxim
71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ
este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
cerere relativ inelastica
respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul
cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului.
Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii
au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol
72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total
- prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie?
MR=LRMC
TR=P*Q
73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
MR=LRMC
Profit maxim
MR=2Q – 100
Qd = 1000 – 2P
Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta
este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea
monopolului şi în detrimentul consumatorului.
b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu
300 unităţi?
c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?
d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?
74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:
0 - 150 - - 200 0 -
1 110 160 160 10 175 175 175
2 170 320 160 160 150 300 125
3 216 366 122 46 135 405 105
4 250 400 100 34 120 480 75
5 295 445 89 45 105 525 45
6 360 510 85 65 90 540 15
a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;

b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
NU
MR=MC la pretu 105
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
FC=150
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
P=105
Q=5
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
Profit
TR-TC=30
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al
preţului?-elastica
75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
TR=Q*P
P=TR/Q=1000-10Q
1000-10Q=100+10Q
1000-100=10Q+10Q
900=20Q
Q=45
MC=550
P=550
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)
76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două
cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade
de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de
creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi
modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare,
venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.
Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php
P=10
P=8
MR=delta TP/delta Q=6/1=6
TR=P*Q
TR1=10
TR2=16
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.
Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul
producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?
MR=LRMC
TR maxim
1)TC=5
LRMC=5/1=5
TR3=28
MR=10
MR=LRMC
2) TC=6
LRMC=6/1=6
TR3=
MR=5
MR=LRMC=5
77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MC
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)---PROFITU
ATC=TC/Q
MC=delta TC/delta Q
Pretu de echilibru. optim MR=MC
TR=P*Q
78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul
total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total
pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, Costul total, u.m.
unităţi
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
ATC MC 350
90 90
78,33 20
71,43 30
69 50
72 100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la
înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie
în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în
funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale
firmelor componente sunt diferite.
Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa
cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la
nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale
la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o
sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.
Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata

TC=ATC*Q
TP=P*Q-ATC*Q
Qd=350
Echlibru tip bertrand
Tpa=TPb=0 daca P=ATC
P=70
b)concurenţii nu vor reacţiona.
79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia
TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic
al problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0
MR=MC
P=LRAC TP=0
LRAC=TC/Q
LRAC=(6Q+100)/Q
P=LRAC=200-Q
200-Q=(6Q+100)/Q
200Q-Q²=6Q+100
Q²-194Q+100
80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de
volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului
marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung
este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6
LRMC=2Q-2
MR=10-2Q
Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil
Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu
pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata
cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma
pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca
acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme
1)MC=MC
P=LRAC
2Q-2=10-2Q
Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA
2)P=LRMC=LRAC=6
2Q-2=6
Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA
1Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la nevoile economice nu este adevărată ?:
a) reprezintă cerinţe ale existenţei oamenilor ca indivizi şi membri ai societăţii;
b) se satisfac prin consumul de bunuri;
c) au atât o determinare obiectivă cât şi una obiectivă;
d) sunt limitate şi dinamice;
e) volumul şi diversitatea lor au tendinţe de creştere.
2Bunurile se împart în libere şi economice după următorul criteriu:

a) natura subiectului purtător;
b) complexitatea lor;
c) modul de regenerare;
d) modul de acces al indivizilor la ele;
e) gradul de satisfacere.
3Una dintre următoarele afirmaţii este compatibilă cu principiul raţionalităţii

utilizării3resurselor:
a) se produce de proastă calitate;
b) se produce ce nu se cere;
c) activitatea economică respectivă poluează mediul;
d) se produce mai mult decât se cere;
e) se produce cu consumuri de resurse mai mici, prin folosirea tehnologiei
avansate.
4Un individ are un venit disponibil de 2 milioane lei. El poate achiziţiona tricouri la
preţul unitar de 1 milion lei şi cămăşi la preţul de 2 milioane lei/bucată. Costul de
oportunitate al achiziţionării unei cămăşi este:
a) 1,5 tricouri;
b) 0,5 tricouri;
c) 2 tricouri;
d) 2,5 tricouri;
e) 1 tricou.
Unul dintre următoarele reprezintă dezavantaj al diviziunii muncii:

a) creşterea productivităţii muncii;
b) creşterea riscului de şomaj;
c) utilizarea maşinilor;
d) dimensiunea (mărimea) pieţei;
e) libertatea comerţului.
Nu reprezintă activitate compatibilă cu funcţia de a produce a întreprinderilor:
a) substituie factori de producţie;
b) cumpără factori de producţie;
c) combină factori de producţie;
d) sponsorizează acţiuni culturale fără să beneficieze de scutiri la impozitul pe
profit;
e) urmăreşte obţinerea de profit.
Una dintre următoarele reprezintă limită a diviziunii muncii:

a) monotonia;
b) pierderea dexterităţii de a executa un produs complet;
c) utilizarea maşinilor;
d) creşterea riscului de şomaj;
e) natura muncii.
Nu reprezintă administraţie privată:

a) sindicatele;
b) armata;
c) Crucea Roşie;
d) partidele politice;
e) fundaţiile.
În funcţie de natura lor, fluxurile dintre agenţii economici se împart în:

a) nominale şi reale;
b) reale şi monetare;
c) brute şi nete;
d) fixe şi variabile;
e) finale şi intermediare.
Care dintre următoarele caracteristici nu aparţin activităţii economice?

a) este principala formă de activitate practică;
b) este guvernată de principiul raţionalităţii;
c) este o activitate eminamente practică, transformatoare;
d) este independentă de mediul natural;
e) este o acţiune cu finalitate.
Nevoile economice, ca motivaţie esenţială a activităţii economice:

a) sunt limitate;
b) reprezintă un obiectiv secundar al activităţii oamenilor;
c) exprimă relaţia dintre subiect, ca purtător al nevoii, şi obiectul destinat
satisfacerii acesteia;
d) sunt condiţionate numai obiectiv;
e) sunt condiţionate numai subiectiv.
Nu reprezintă caracteristică a nevoilor economice:

a) sunt nelimitate ca număr;
b) dispar prin satisfacere;
c) sunt sinonime cu interesele economice;
d) sunt complementare;
e) sunt concurente.
Caracteristica principală a resurselor este:

a) abundenţa;
b) calitatea;
c) raritatea;
d) utilitatea;
e) finalitatea.
Când economia realizează combinaţii de producţie aflate în interiorul frontierei

posibilităţilor de producţie:
a) resursele sunt folosite eficient;
b) producţia este inferioară nivelului din perioada de referinţă;
c) producţia este superioară nivelului din perioada de referinţă;
d) resursele sunt utilizate ineficient şi/sau incomplet;
e) nevoile economice sunt satisfăcute integral.
Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă la un

moment dat utilizând resursele disponibile este:
a) funcţia de producţie;
b) curba expansiunii producţiei;
c) curba posibilităţilor de producţie;
d) linia bugetului;
e) curba de indiferenţă.
Într-o economie de piaţă, alocarea resurselor se realizează prin:

a) deciziile guvernului;
b) decizii administrative;
c) tehnologiile de producţie;
d) sistemul de preţuri;
e) plan.
Un bun economic:
a) nu este un bun “rar”;
b) este produs în exclusivitate de către firme;
c) nu poate face obiectul tranzacţiilor în natură;
d) are preţul strict pozitiv;
e) este oferit într-o cantitate mai mare decât cantitatea cerută la orice nivel al
preţului.
Care dintre următoarele bunuri este liber?
a) învăţământul public;
b) autostrăzile;
c) lemnul;
d) informaţia;
e) nisipul din deşert.
O economie poate produce 100 pachete de unt şi 5 tunuri sau 80 pachete de unt şi 7
tunuri. În cazul în care costul de oportunitate al producţiei de tunuri (în raport cu
untul) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pachete de unt şi tunuri nu
poate fi un punct situat pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia
respectivă ?
a) 94 pachete de unt şi 6 tunuri;
b) 93 pachete de unt şi 6 tunuri;
c) 92 pachete de unt şi 6 tunuri;
d) 91 pachete de unt şi 6 tunuri;
e) 89 pachete de unt şi 6 tunuri.
O persoană dispune de un venit de 2.000.000 u.m. şi poate achiziţiona două bunuri, A şi

B. Preţul bunului A este de 250.000 u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. În aceste
condiţii, costul oportunităţii achiziţiei unei unităţi din bunul A este:
a) 0,5 unităţi din bunul B;
b) 1 unitate din bunul B;
c) 1,5 unităţi din bunul B;
d) 2 unităţi din bunul B;
e) 2,5 unităţi din bunul B.
Care din următoarele reprezintă o administraţie privată?

a) armata;
b) învăţământul public;
c) partidele politice;
d) primăria;
e) prefectura.
Una din următoarele activităţi nu are caracter comercial:

a) furnizarea serviciilor de apărare naţională;
b) transferul unor sume de bani între două conturi bancare;
c) vânzarea de bunuri de consum final;
d) vânzarea de bunuri de consum intermediar;
e) acordarea unui credit unui client bancar.
Forma generală a curbei posibilităţilor de producţie indică un cost de oportunitate:

a) crescător;
b) descrescător;
c) constant;
d) crescător până la un punct, apoi descrescător;
e) descrescător până la un punct, apoi crescător.
O economie produce doar două bunuri X şi Y. În cazul în care curba posibilităţilor de

producţie este o curbă concavă faţă de origine:
a) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este constant;
b) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este crescător;
c) costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y este descrescător;
d) economia este ineficientă;
e) costul de oportunitate este crescător până la un punct, apoi descrescător.
Costul de oportunitate reprezintă:

a) costul contabil;
b) costul informării în vederea încheierii unui contract;
c) cea mai bună variantă de alocare a resurselor sacrificată în favoarea variantei
alese;
d) un concept similar ratei marginale de substituţie;
e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.
O afirmaţie normativă exprimă:

a) ceea ce se întâmplă în general în economie;
b) ceea ce ar trebui să se întâmple în economie;
c) o situaţie favorabilă din economie;
d) o stare de fapt în economie;
e) o situaţie de dezechilibru în care se află economia.
Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2002 a fost de 17,8%”
este:
a) un enunţ pozitiv;
b) un enunţ normativ;
c) un enunţ nedemonstrabil;
d) o ipoteză;
e) concluzia unui model matematic.
Enunţul “pentru a fi eficiente întreprinderile româneşti ar trebui să fie privatizate” este o

afirmaţie:
a) pozitivă;
b) normativă;
c) empirică;
d) explicativă;
e) descriptivă.
Nu reprezintă o afirmaţie pozitivă:

a) rata şomajului era la sfârşitul anului 2002 de 8,8%;
b) indicele preţurilor de consum a crescut cu 3% în luna decembrie;
c) o inflaţie de 18% este încă prea mare;
d) economia românească a crescut cu o rată anuală de 5,3% în 2001;
e) rata medie anuală a dobânzii este de 17%.
Reprezintă o lucrare care reflectă prioritar probleme de microeconomie:

a) F. Hayek, “Drumul către servitute”;
b) M. Friedman, “Liber să alegi”;
c) M. Albert, “Capitalism contra capitalism”;
d) G. Becker, “Comportamentul consumatorului – o abordare economică”;
e) N. Georgescu-Roegen, “Legea entropiei şi procesul economic”.
Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la
saturaţie:
a) Umg creşte şi UT scade;
b) Umg rămâne constantă şi UT scade;
c) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT;
d) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT;
e) Umg descreşte iar UT creşte.
Prin consumul succesiv a unor unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie,
utilitatea totală este:
a) pozitivă şi descrescătoare;
b) negativă;
c) zero;
d) descrescătoare;
e) pozitivă şi crescătoare.
Reprezintă bunuri complementare:

a) margarină-unt;
b) benzină-motorină;
c) miere-zahăr;
d) autoturism-benzină;
e) gaz metan-lemn.
Reprezintă bunuri substituibile:

a) autoturism-benzină;
b) calculator-program soft;
c) unt-margarină;
d) stilou-cerneală;
e) mixer-energie electrică.
Până la punctul de saturaţie, utilitatea marginală obţinută prin consumul succesiv din
acelaşi bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.
Consumul unui bun economic nu este influenţat în mod direct de:

a) situaţia de ansamblu a economiei;
b) preferinţele consumatorilor;
c) costurile fixe de producţie;
d) condiţiile natural-geografice;
e) veniturile consumatorilor.
Până la punctul de saturaţie, utilitatea totală obţinută prin consumul succesiv din acelaşi
bun economic:
a) creşte, cu o rată descrescătoare;
b) creşte, cu o rată constantă;
c) scade, cu o rată descrescătoare;
d) scade, cu o rată constantă;
e) scade, cu o rată crescătoare.
Utilitatea totală este maximă atunci când:

a) UmgA=UmgB;
b) UmgA/PB=UmgB/PA;
c) UmgA/UmgB=PA;
d) UmgA/PA=UmgB/PB;
e) UmgB/UmgA=PA/PB.
Un individ dispune de un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu

preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy,
programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este:
a) 2X şi 3Y;
b) 4X şi 8Y;
c) 3X şi 2Y;
d) 8X şi 4Y;
e) 2X şi 5Y.
Funcţia utilităţii totale a unui individ este UT=5+3Qx, unde Qx reprezintă cantitatea
consumată din bunul X. În condiţiile în care Px=2 u.m., iar venitul disponibil al
individului este Vd=200 u.m., utilitatea marginală a consumului din bunul X este:
a) 2;
b) 3;
c) 1;
d) 4;
e) 5.
Conform legii lui Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun,
intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:
a) scade;
b) creşte;
c) nu se modifică;
d) întâi creşte, apoi scade;
e) se accentuează.
Dacă utilitatea marginală a unui bun este zero, atunci utilitatea totală este:
a) zero;
b) negativă;
c) crescătoare;
d) descrescătoare;
e) maximă.
Au utilitate economică:
a) atât bunurile economice, cât şi cele libere;
b) numai bunurile libere;
c) numai bunurile economice;
d) numai bunurile din proprietatea de stat;
e) numai bunurile din proprietatea mixtă.
Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se

numeşte:
a) linie a bugetului;
b) curbă a cererii;
c) curbă a ratelor marginale de substituţie în consum;
d) curbă de indiferenţă;
e) izocost.
Panta curbei de indiferenţă este:
a) raportul dintre preţurile bunurilor;
b) unitară;
c) raportul dintre utilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului
care îl substituie;
d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a
bunului substituit.
e) rata marginală de substituţie în consum.
Dacă rata marginală de substituţie a unui bun A printr-un bun B este de 4, atunci
consumatorul va face un schimb avantajos când schimbă o unitate de bun A pentru:
a) 5 unităţi din B;
b) 3 unităţi din B;
c) 1 unitate din B;
d) 2 unităţi din B;
e) 0,5 unităţi din B.
Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un
consumator raţional alege:
a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y;
b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din bunul Y;
U
c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât mgX = 2 ;
UmgY
UmgX 1
d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât = ;
UmgY 2
e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.
UmgA UmgB
Dacă  , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă:
PA PB
a) consumă mai puţine unităţi din bunul A;
b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B;
c) consumă mai puţin din ambele bunuri;
d) consumă mai mult din ambele bunuri;
e) consumă mai multe unităţi din bunul A.
Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?

a) raţionalitatea presupune maximizarea utilităţii totale, dată fiind constrângerea
bugetară;
b) venitul consumatorului influenţează utilitatea totală;
c) curba cererii unui consumator nu depinde de utilitatea marginală;
d) când cantitatea consumată succesiv dintr-un bun creşte, utilitatea marginală
resimţită de consumator scade;
e) consumatorul îşi maximizează utilitatea totală dacă va cheltui întregul venitul
disponibil.
Utilităţile marginale pentru două bunuri A şi B sunt 500 unităţi de utilitate şi, respectiv,
200 unităţi de utilitate. Dacă preţul bunului A este 10000 lei şi al bunului B, 2000 lei,
atunci consumatorul:
a) va menţine consumul din ambele bunuri;
b) va mări consumul din B şi va reduce consumul din A;
c) va mări consumul din A şi va reduce consumul din B;
d) va mări consumul din ambele bunuri;
e) va reduce consumul din ambele bunuri.
Prin consumul a 6 unităţi succesive dintr-un bun, un consumator obţine următoarele

utilităţi marginale: 30, 28, 22, 13, 2, -11. Utilitatea totală a primelor 5 unităţi
consumate este:
a) 28 unităţi de utilitate;
b) 57 unităţi de utilitate;
c) 82 unităţi de utilitate;
d) 84 unităţi de utilitate;
e) 95 unităţi de utilitate.
Un consumator dispune de un venit disponibil de 14. Utilităţile marginale resimţite în

urma consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile UmgX =10 − 2  X,
UmgY = 5 − Y. Dacă preţurile celor două bunuri sunt PX = PY = 2 , atunci programul de
consum care asigură echilibrul consumatorului este:
a) 3X şi 3Y;
b) 3X şi 4Y;
c) 3X şi 7Y;
d) 4X şi 3Y;
e) 7X şi 7Y.
Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul U( X,Y) = 3  X Y . Venitul

disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt PX =1 şi PY = 2 . Programul de
consum ce asigură echilibrul consumatorului este:
a) 5X şi 2Y;
b) 5X şi 5Y;
c) 6X şi 5Y;
d) 8X şi 4Y;
e) 10X şi 3Y.
Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y
este 48, preţul bunului X este de 8, iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea
marginală a bunului Y este:
a) 6;
b) 8;
c) 24;
d) 22;
e) 384.
Factorii primari de producţie sunt:

a) numai munca;
b) numai pământul;
c) munca şi pământul;
d) munca şi capitalul;
e) pământul şi capitalul.
Capitalul tehnic reprezintă:

a) totalitatea resurselor de care dispune întreprinderea pentru a asigura producţia;
b) orice bun utilizat în producţiei;
c) un bun rezultat dintr-un proces de producţie şi utilizat într-un alt proces de
producţie;
d) numai clădirile folosite în procesul de producţie;
e) numai materiile prime folosite pentru producţie.
Care dintre următoarele componente ale capitalului tehnic sunt afectate de uzura fizică şi
morală?
a) energia;
b) materialele consumabile;
c) echipamentele;
d) materiile prime;
e) semifabricatele.
Principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor de producţie se referă la:

a) reducerea producţiei;
b) reducerea productivităţii marginale;
c) reducerea productivităţii medii;
d) reducerea costului mediu;
e) reducerea costului marginal.
Faptul că producţia creşte mai repede la niveluri reduse ale utilizării factorilor de
producţie şi din ce în ce mai greu la volume considerabile ale factorilor de producţie
utilizaţi, se datorează:
a) randamentelor de scară crescătoare;
b) randamentelor de scară descrescătoare;
c) randamentelor de scară constante;
d) faptului că producţia este ineficientă;
e) diferenţei de producţie faţă de alte firme.
Nu reprezintă fluxuri de intrare pentru firme:

a) subvenţiile primite de la stat;
b) veniturile din vânzarea bunurilor economice;
c) vânzările de bunuri economice;
d) cumpărarea de factori de producţie;
e) închirierea forţei de muncă.
Obiectivul fundamental al producătorului:

a) minimizarea consumului de bunuri economice;
b) maximizarea profitului;
c) minimizarea venitului disponibil;
d) minimizarea profitului;
e) maximizarea încasărilor bugetare.
Cărui agent economic îi este specifică funcţia de a produce bunuri economice:

a) administraţiile private;
b) administraţiile publice;
c) întreprinderile;
d) gospodăriile;
e) băncile.
Nu reprezintă flux de ieşire pentru firme:

a) plata impozitelor şi taxelor către stat;
b) plata taxei pe valoarea adăugată către stat;
c) subvenţiile;
d) vânzările de bunuri economice către gospodării;
e) plata salariilor.
Totalitatea elementelor folosite de firme pentru a produce bunuri economice reprezintă:

a) productivitatea muncii;
b) creşterea economică;
c) factorii de producţie;
d) dezvoltarea intensivă;
e) dezvoltarea extensivă.
Înlocuirea, parţială sau totală, a unuia sau mai multor factori de producţie cu unul sau mai
mulţi factori din cei folosiţi sau noi, în condiţiile obţinerii cel puţin a aceleiaşi
producţii, reprezintă:
a) combinarea factorilor de producţie;
b) substituirea factorilor de producţie;
c) productivitatea medie a factorilor de producţie;
d) productivitatea marginală a factorilor de producţie;
e) productivitatea globală a factorilor de producţie;
Nu reprezintă indicator care măsoară eficienţa combinării şi substituirii factorilor de

producţie:
a) productivitatea marginală a muncii;
b) productivitatea marginală a capitalului;
c) productivitatea marginală a pământului;
d) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie;
e) utilitatea marginală a factorilor de producţie.
Nu reprezintă o caracteristică a pământului ca factor de producţie:

a) factor de producţie originar;
b) factor de producţie regenerabil;
c) principalul factor de producţie în agricultură;
d) cadrul de desfăşurare a activităţii economice;
e) factor de producţie nelimitat.
Nu reprezintă capital tehnic:

a) maşinile;
b) utilajele;
c) materiile prime;
d) abilitatea întreprinzătorului;
e) energia.
Unul dintre următoarele reprezintă un element de capital circulant:

a) clădirile;
b) calculatoarele de proces;
c) materiile prime;
d) maşinile;
e) utilajele.
Combinarea factorilor de producţie nu depinde de:

a) natura activităţii economice;
b) condiţiile de producţie;
c) venitul disponibil al consumatorului;
d) abilitatea întreprinzătorului;
e) managementul şi marketingul firmei.
Care dintre următoarele reprezintă neofactor de producţie:
a) materiile prime;
b) combustibilul;
c) maşinile;
d) utilajele;
e) informaţia.
Unul dintre următorii indicatori este folosit pentru calculul eficienţei combinării şi
substituirii factorilor de producţie:
a) utilitatea marginală a bunurilor economice;
b) rata marginală de substituţie a factorilor de producţie;
c) utilitatea totală a bunurilor economice;
d) utilitatea individuală a bunurilor economice;
e) venitul disponibil al consumatorului.
Nu este caracteristic factorului muncă folosit în activitatea economică:

a) o acţiune specific umană;
b) o acţiune conştientă;
c) un rol determinant în activitatea economică;
d) factorul activ şi determinant al producţiei;
e) factorul pasiv al producţiei.
În momentul T0, o întreprindere cu 50 salariaţi obţine o producţie de 10000 bucăţi. Dacă

întreprinzătorul substituie 5 utilaje cu factorul muncă, în condiţiile unei rate
marginale de substituţie Rms=10, productivitatea medie a muncii în T1 este:
a) 100 bucăţi/salariat;
b) 200 bucăţi/salariat;
c) 300 bucăţi/salariat;
d) 150 bucăţi/salariat;
e) 250 bucăţi/salariat.
Pe termen scurt, atunci când costul variabil total creşte mai rapid decât producţia:
a) costul fix mediu rămâne constant;
b) costul variabil mediu scade;
c) costul variabil mediu rămâne constant;
d) costul total mediu scade, creşte sau rămâne constant;
e) costul fix mediu creşte.
Reprezintă cheltuială materială de producţie:

a) salariile personalului administrativ;
b) salariile personalului direct productiv;
c) amenzi;
d) cheltuieli de protocol;
e) materiile prime.
Pe termen scurt, atunci când costul variabil creşte în acelaşi ritm cu producţia:
a) costul variabil mediu creşte;
b) costul variabil mediu scade;
c) costul fix mediu rămâne constant;
d) costul total mediu creşte;
e) costul total mediu scade.
Nu reprezintă cheltuială materială de producţie:

a) materiile prime;
b) combustibilul;
c) energia;
d) cheltuielile de protocol;
e) amortizarea capitalului fix.
În situaţia în care costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei
CT=5+3Q+2Q2:
a) CF=5+3Q;
b) CVM=3+2Q;
c) CTM=3+2Q;
d) CVM=3Q+2Q2;
e) CFM=(5/Q) +3.
Atunci când costurile totale (CT) depind de producţie (Q) conform relaţiei CT=15+2Q:
a) CFM=15;
b) CVM=2Q;
c) CmgCF;
d) CmgCF;
e) Cmg=CF.
Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate pe termen scurt:

a) CFM=constant;
b) CVM=constant;
c) CF=constant;
d) CFM întotdeauna creşte;
e) CFM întotdeauna scade.
Atunci când CmgCVM:

a) CVM scade;
b) CF scade;
c) CVM=constant;
d) CVM creşte;
e) CF creşte.
Costurile salariale în cadrul unei firme sunt de 30 milioane lei. Dacă amortizarea este de
2 ori mai mică decât valoarea capitalului circulant folosit în cadrul firmei. În
condiţiile în care costurile totale ale firmei CT=60 milioane lei, valoarea consumului
de capital circulant (Kc) este:
a) Kc=15 milioane lei;
b) Kc=1 milion lei;
c) Kc=30 milioane lei;
d) Kc=20 milioane lei;
e) Kc=10 milioane lei.
Nu poate fi considerat un proces compatibil cu existenţa economiilor de scară:

a) o mai bună specializare a lucrătorilor;
b) utilizarea unei tehnologii mai performante;
c) birocraţia;
d) automatizarea producţiei;
e) posibilitatea obţinerii unor reduceri de preţ la cumpărarea de factori de
producţie.
Faţă de costul contabil, costul economic:

a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) mai mic, cu costurile explicite;
e) mai mic, cu costurile implicite.
Nu reprezintă o proprietate a factorilor de producţie în cazul combinării acestora:

a) adaptabilitatea;
b) complementaritatea;
c) indivizibilitatea;
d) substituibilitatea;
e) divizibilitatea.
Se atinge “pragul de părăsire a pieţei” atunci când:

a) VT<CT, dar VT>min CV;
b) VT<CT, dar VT<min CV;
c) VT=CT, dar VT<min CV;
d) VT>CT;
e) VT>CT, dar VT> CF.
La nivelul unei firme, scara de producţie începând de la care firma atinge costul mediu pe
termen lung are randamente:
a) descrescătoare;
b) crescătoare;
c) constante;
d) negative;
e) zero.
Atunci când costul total mediu pe termen lung al unei firma creşte, există:
a) randamente crescătoare;
b) randamente constante;
c) economii de scară;
d) dezeconomii de scară;
e) scara minimă eficace.
Diferenţa dintre valoarea bunului – cât de mult suntem dispuşi să plătim pentru a-l
procura - şi preţul aferent acelui bun pe piaţă, la un moment dat, reprezintă:
a) surplusul producătorului;
b) surplusul de venituri la bugetul statului;
c) surplusul de cantitate pe piaţă;
d) surplusul consumatorului;
e) isoutilitatea.
Dacă un producător trebuie să utilizeze cantităţi de 4 ori mai mari din toţi factorii de
producţie pentru a mări producţia de 3 ori, atunci funcţia de producţie are:
a) randamente descrescătoare de scară;
b) randamente crescătoare de scară;
c) randamente constante de scară;
d) proporţii fixe ale factorilor de producţie;
e) izocuante liniare.
Se consideră funcţia de producţie Y =16 ,52 K0 ,3 L0,7 , unde Y este producţia, K
reprezintă capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele de scară care
caracterizează procesul de producţie definit prin această funcţie de producţie sunt:
a) descrescătoare;
b) crescătoare;
c) constante;
d) egale cu 16,52;
e) egale cu 0,52.
Se consideră funcţia de producţie Y =10 K0,4 L0 ,6 , unde Y este producţia, K reprezintă
capitalul, iar L este forţa de muncă. Randamentele factorilor sunt:
a) crescătoare atât pentru K, cât şi pentru L;
b) descrescătoare atât pentru K, cât şi pentru L;
c) constante atât pentru K, cât şi pentru L;
d) crescătoare pentru K şi descrescătoare pentru L;
e) descrescătoare pentru K şi crescătoare pentru L.
Care din următoarele elemente reprezintă un flux de intrare în cadrul unei firme?
a) impozitul pe profit;
b) subvenţiile;
c) cheltuieli pentru serviciile factorilor de producţie;
d) impozitul pe salarii;
e) obligaţiunile emise.
Care este afirmaţia corectă cu privire la relaţia între resurse şi factori de producţie:
a) raport de la întreg la parte;
b) raport de la parte la întreg;
c) raport subunitar;
d) raport unitar;
e) nu există legătură.
Care din următoarele sensuri nu este corect cu privire la capital ca factor de producţie?
a) reprezintă bunuri de producţie;
b) reprezintă consum intermediar;
c) reprezintă consum final;
d) reprezintă capital tehnic;
e) reprezintă valoare adăugată.
Dezvoltarea economică de tip extensiv se realizează prioritar prin:

a) sporirea productivităţii factorilor de producţie;
b) sporirea cantităţii factorilor;
c) progresul tehnic;
d) reducerea costurilor de producţie;
e) creşterea randamentului factorilor de producţie.
În T0, productivitatea medie a muncii la o firmă este de 20 bucăţi pe salariat. În T1,

producţia sporeşte de 3 ori faţă de T0, când era de 200 bucăţi, iar numărul de salariaţi
se dublează. Nivelul productivităţii marginale a muncii reprezintă:
a) 20;
b) 30;
c) 40;
d) 45;
e) 35.
Productivitatea medie a 8 muncitori este 24 unităţi. Dacă productivitatea marginală

corespunzătoare celui de-al 9-lea muncitor este 23 unităţi, se poate trage concluzia că:
a) productivitatea marginală creşte;
b) productivitatea marginală se reduce;
c) productivitatea medie creşte;
d) productivitatea medie se reduce;
e) productivitatea marginală este maximă.
Pe termen scurt, dacă producţia se reduce, atunci:

a) costul variabil total creşte;
b) costul total creşte;
c) costul fix total creşte;
d) costul fix mediu creşte;
e) amortizarea capitalului tehnic fix creşte.
La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la
care profitul este nul 50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul
total, costul total mediu şi profitul total sunt:
a) 1250; 25; 0;
b) 3000; 60; 0;
c) 2000; 40; 0;
d) 2000; 80; 0;
e) 4000; 80; 0.
Costul reprezintă 80% din încasările iniţiale. Încasările cresc cu 10%, iar profitul se
dublează. În aceste împrejurări, costul total:
a) rămâne constant;
b) creşte cu 2%;
c) se reduce cu 70%;
d) se reduce cu 12,5%;
e) se reduce cu 50%.
Randamentele descrescătoare de scară folosesc la explicarea:

a) pantei liniei bugetului;
b) formei curbei costului mediu pe termen lung;
c) creşterii costului fix mediu ca rezultat al creşterii producţiei;
d) creşterii costului variabil ca urmare a scăderii producţiei;
e) reducerii costului fix ca urmare a creşterii producţiei.
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în ceea ce priveşte funcţia de producţie
KL
Q= , unde Q este producţia, K este capitalul, iar L este forţa de muncă?
K+L
a) randamentele de scară sunt constante;
b) randamentele de scară sunt descrescătoare;
c) capitalul şi forţa de muncă se combină în proporţii fixe;
d) producătorul nu poate maximiza profitul;
e) principiul randamentelor descrescătoare ale factorilor nu este valabil.
Izocuanta reprezintă:
a) ansamblul combinaţiilor de bunuri de consum pentru care consumatorul
resimte aceeaşi utilitate economică;
b) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pe care producătorul le poate
utiliza cu aceleaşi cheltuieli;
c) ansamblul combinaţiilor de factori de producţie pentru care producătorul
obţine aceeaşi producţie;
d) ansamblul combinaţiilor de două bunuri de consum pe care consumatorul le
poate cumpăra cu aceleaşi venituri;
e) producţia corespunzătoare preţului de echilibru de pe piaţă.
Izocuanta:
a) trebuie să fie liniară;
b) trebuie să fie concavă faţă de origine;
c) nu poate fi descrescătoare;
d) arată combinaţiile de factori de producţie pentru care costul total este minim;
e) arată combinaţiile de factori de producţie pentru un nivel dat al producţiei.
Dacă productivitatea marginală a unui factor de producţie este mai mare decât
productivitatea medie, atunci, pentru orice creştere a cantităţii utilizate din factorul
respectiv de producţie, productivitatea medie:
a) creşte;
b) scade;
c) este maximă;
d) este minimă;
e) poate să crească, să scadă sau să nu se modifice.
Productivitatea medie a 10 lucrători este de 150 unităţi. Dacă productivitatea marginală

corespunzătoare celui de-al 11-lea lucrător este 180 unităţi, atunci:
a) productivitatea marginală creşte;
b) productivitatea marginală se reduce;
c) productivitatea medie creşte;
d) productivitatea medie se reduce;
e) producţia este maximă.
Curba productivităţii marginale a unui factor de producţie intersectează axa factorului

variabil de producţie în punctul pentru care:
a) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este maximă;
b) producţia totală este maximă;
c) începe să se manifeste randamentul descrescător al factorului respectiv de
producţie;
d) producţia totală este minimă;
e) productivitatea medie a factorului respectiv de producţie este egală cu
productivitatea marginală a acestuia.
Dacă productivitatea medie a muncii este maximă, atunci:

a) productivitatea marginală a muncii este crescătoare;
b) productivitatea marginală a muncii este descrescătoare;
c) productivitatea marginală a muncii este mai mare decât productivitatea medie;
d) productivitatea marginală a muncii este mai mică decât productivitatea medie;
e) productivitatea marginală a muncii este maximă.
Un producător utilizează doi factori de producţie ale căror preţuri sunt egale. În scopul
minimizării costului total, producătorul trebuie să utilizeze în producţie:
a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie;
b) cantităţile factorilor de producţie pentru care productivităţile marginale ale
factorilor sunt maxime;
c) cantităţile factorilor de producţie ce corespund maximului fiecărei
productivităţii medii;
d) cantităţile ce corespund egalităţii dintre cele două productivităţi marginale;
e) doar unul dintre cei doi factori de producţie.
Care din următoarele efecte reprezintă o ajustare pe termen lung, în situaţia unei firme
producătoare de avioane:
a) creşterea cantităţii de oţel cumpărată de firmă;
b) reducerea numărului de schimburi de la 3 la 2;
c) schimbare a producţiei, de la un model de agrement, la un model utilitar;
d) schimbare de producţie, de la avioane, la maşini sport;
e) reducerea numărului de salariaţi de la 1765 la 1762.
Un producător utilizează doi factori de producţie X şi Y. Preţul factorului X este de două

ori mai mic decât al factorului Y. În scopul minimizării costului total, producătorul
trebuie să utilizeze în producţie:
a) cantităţi egale din cei doi factori de producţie;
WmgX
b) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea = 2;
WmgY
c) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea
1
WmgX = WmgY ;
2
d) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea
1 1
WmgX = WmgY ;
2 4
e) cantităţile din cei doi factori pentru care se verifică egalitatea
2WmgX = 4WmgY .
Un producător utilizează factori de producţie astfel încât, la un moment dat,

productivitatea marginală a muncii este egală cu 20, iar productivitatea marginală a
capitalului este 45. Preţul utilizării factorului muncă este de 10, iar preţul utilizării
factorului capital este de 15. Dacă producătorul urmăreşte minimizarea costurilor,
atunci el trebuie:
a) să folosească mai multă muncă şi mai puţin capital;
b) să folosească mai puţină muncă şi mai puţin capital;
c) să folosească mai puţină muncă şi mai mult capital;
d) să nu modifice utilizarea curentă a factorilor;
e) să folosească mai multă muncă şi mai mult capital.
115. Pe termen scurt, un producător al cărui obiectiv este maximizarea profitului nu

produce dacă:
a) preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu;
b) preţul este mai mic decât minimul costului total mediu;
c) preţul este mai mic decât costul fix mediu;
d) încasările totale nu acoperă costul total;
e) costul total mediu este mai mic decât costul marginal.
116. Pe termen scurt, un producător poate produce dacă preţul acoperă:

a) costul fix mediu;
b) costul total mediu;
c) costul marginal;
d) costul variabil mediu;
e) costul fix.
117. În situaţia în care costul marginal este mai mare decât costul variabil mediu, iar
producţia creşte:
a) costul variabil mediu scade;
b) costul variabil mediu este minim;
c) costul variabil mediu creşte;
e) costul fix mediu este minim.
118. În situaţia în care productivitatea marginală globală a factorilor de producţie este

mai mare decât productivitatea medie globală, iar producţia creşte:
a) costul total mediu scade;
b) costul total mediu este minim;
c) costul total mediu creşte;
e) costul fix mediu este minim.
119. În cazul în care costul total mediu este minim, atunci:

a) costul marginal este crescător;
b) costul marginal este descrescător;
c) costul marginal este mai mare decât costul total mediu;
d) costul marginal este mai mic decât costul total mediu;
e) costul marginal este minim.
120. Costul total (CT) al unui producător este dat de relaţia CT= 3 + 7 Q, unde Q este
producţia. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată?
a) costul total este constant;
c) costul marginal este egal cu costul total mediu;
d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu;
e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.
121. Când costul marginal este mai mare decât costul mediu, iar producţia creşte:
a) costul mediu creşte;
b) decizia producătorului de a mări producţia nu este raţională;
c) costul mediu scade;
d) producătorul trebuie să-şi reducă producţia;
e) costul mediu este egal cu costul marginal.
122. Pragul de rentabilitate reflectă situaţia în care:

a) costurile de producţie nu sunt acoperite de încasările totale;
b) încasările totale depăşesc costurile de producţie;
c) profitul este nul;
d) preţul este mai mic decât minimul costului mediu total;
e) preţul este mai mic decât minimul costului variabil mediu.
123. Preţul pieţei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul
variabil mediu. În acest caz:
a) pierderea este mai mare decât costul fix;
b) profitul este pozitiv;
c) producătorul se află la pragul de rentabilitate;
d) producătorul nu mai produce pe termen scurt;
e) producătorul continuă să producă pe termen scurt.
124. În cazul în care costul variabil scade mai repede decât producţia, costul total mediu:
a) creşte;
b) scade;
c) rămâne constant;
d) este nul;
e) este minim.
125. Pe măsura creşterii producţiei, punctul de minim al curbei costului total mediu:
a) este atins înaintea minimului costului variabil mediu;
b) se află deasupra şi la stânga punctului minim al costului variabil mediu;
c) corespunde intersecţiei curbelor costului marginal şi costului total mediu;
d) are în stânga o curbă a costului variabil mediu în scădere;
e) are în dreapta o curbă a costului marginal în scădere.
126. O firmă produce 200.000 de bucăţi anual, pe care le vinde la un preţ de 5 u.m./buc.
Costurile explicite de producţie sunt de 750.000 u.m., iar costurile implicite, de
200.000 u.m. În aceste condiţii, profitul contabil şi economic sunt, respectiv:
a) 200.000 u.m.; 25.000 u.m.;
b) 150.000 u.m.; 50.000 u.m.;
c) 125.000 u.m.; 75.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.; 50.000 u.m.;
e) 250.000 u.m.; 50.000 u.m.
127. Se cunosc următoarele date: preţul de vânzare 25 u.m., costul fix 10.000 u.m., costul
variabil mediu 5 u.m. Pragul de rentabilitate este:
a) 100 bucăţi;
b) 200 bucăţi;
c) 300 bucăţi;
d) 400 bucăţi;
e) 500 bucăţi.
128. Creşterea productivităţii muncii este, în principal:

a) un factor extensiv de creştere economică;
b) un factor intensiv de creştere economică;
c) un factor secundar de creştere economică;
d) un factor terţiar de creştere economică;
e) lipsită de importanţă.
129. În anul t1, faţă de t0, costurile variabile cresc de 2,5 ori, iar producţia obţinută este
cu 150% mai mare. Cunoscând nivelul costului variabil mediu din perioada de bază,
CVM0 = 20000 u.m., costul marginal este:
a) 10.000 u.m.;
b) 15.000 u.m.;
c) 20.000 u.m.;
d) 25.000 u.m.;
e) 30.000 u.m.
130. În momentul T0, costurile variabile totale erau de 16 milioane u.m., iar volumul
producţiei de 8000 bucăţi. În condiţiile creşterii producţiei cu 20%, costul marginal
este de 1,5 ori mai mare decât costul variabil mediu în T0. Variaţia absolută a
costurilor totale este:
a) 4,8 mil. u.m.;
b) 2,4 mil. u.m.;
c) 1,8 mil. u.m.;
d) 3,2 mil. u.m.;
e) 1,6 mil. u.m.
131. Când producţia este zero, costul total este:

a) egal cu costul total fix;
b) mai mic decât costul variabil;
c) mai mic decât costul fix;
d) egal cu costul variabil;
e) mai mare decât costul fix.
132. Costul total CT al unui producător este dat de relaţia CT = a + b  Q , unde Q este
producţia, iar a şi b sunt constante pozitive. Care dintre afirmaţiile următoare sunt
adevărate?
a) costul total este constant;
c) costul marginal este egal cu costul total mediu, iar costul total mediu va
ramâne constant;
d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu, iar costul total mediu
va creşte;
e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu, iar costul total mediu va
scădea.
133. Un teren agricol aduce o rentă anuală de 10 milioane lei. În condiţiile în care rata
dobânzii este de 25%, terenul respectiv se vinde la un preţ minim de:
a) 2,5 milioane lei;
b) 7,5 milioane lei;
c) 12,5 milioane lei;
d) 40 milioane lei;
e) 50 milioane lei.
134. În condiţiile în care preţul creşte de la 100 u.m. la 200 u.m., iar cantitatea oferită
sporeşte de la 400 la 600, coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ pentru
bunul respectiv este:
a) Keo/p > 1;
b) Keo/p < 1;
c) Keo/p = 1;
d) Keo/p = ;
e) Keo/p = 0.
135. Preţurile administrate:

a) se referă la toate bunurile;
b) sunt întotdeauna superioare preţurilor libere;
c) se formează pe piaţa liberă;
d) sunt sub influenţa dominantă a firmelor mici şi mijlocii;
e) rezultă din implicarea guvernului.
136. Cererea pentru un bun este dată de relaţia Qc = 150-4P. Oferta bunului respectiv este
Qo = 50+2P, unde P este preţul. Dacă pe piaţă există un exces de ofertă de 20 unităţi,
atunci, preţul este:
a) 40 u.m.;
b) 20 u.m.;
c) 20,33 u.m.;
d) 10 u.m.;
e) nul.
137. Faţă de profitul contabil, profitul economic este:

a) mai mic;
b) mai mare;
c) egal;
d) întotdeauna zero;
e) întotdeauna negativ.
138. Elasticitatea cererii pentru tricouri este 0,8 în raport cu preţul şi 3 în raport cu
veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi scăderea cu 1% a
preţului generează:
a) creşterea cererii cu 2,2%;
b) creşterea cererii cu 3,8%;
c) creşterea cererii cu 0,8%;
d) reducerea cererii cu 1%;
e) reducerea cererii cu 2,2%.
139. Ce fel de modificare va atrage o deplasare de-a lungul curbei ofertei ?

a) o modificare a nivelului tehnologiei;
b) o modificare a taxelor;
c) o modificare a anticipaţiilor privind preţurile viitoare;
d) o modificare a preţului bunului;
e) o modificare a preţului inputurilor.
140. Dacă numărul biletelor de cinema vândute scade cu 20% atunci când preţul creşte
cu 10%, cererea este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) perfect inelastică;
d) perfect elastică;
e) unitară.
141. Pe măsură ce ne deplasăm în jos de-a lungul unei curbe a cererii reprezentată printr-
o linie dreaptă, elasticitatea la preţ :
a) scade;
b) creşte;
c) rămâne constantă;
d) scade şi pe urmă creşte;
e) creşte şi pe urmă scade.
142. Elasticitatea la venit a cererii pentru spaghete este estimată la – 0.5. Aceasta ne arată
că spaghetele sunt:
a) un bun complementar;
b) un bun substituibil;
c) un bun normal;
d) un bun inferior;
e) un bun de lux.
143. Se consideră că preţul unui bun X se află la un nivel la care apare un exces de
ofertă. În aceste condiţii, preţul pe o piaţă concurenţială:
a) se reduce;
b) creşte;
c) rămâne nemodificat;
d) este întotdeauna mai mare decât costul marginal;
e) este întotdeauna mai mic decât costul marginal.
144. Sarcina plăţii unei taxe este suportată mai mult de vânzători decât de cumpărători
dacă:
a) taxa este plătită la locul tranzacţiei;
b) taxa e inclusă în preţ;
c) cererea este mai elastică decât oferta;
d) oferta este mai elastică decât cererea;
e) elasticităţile cererii şi ofertei sunt egale.
145. Conceptul de pierdere socială a unei taxe implică faptul că :

a) întotdeauna consumatorul suportă o povară fiscală mai mare decât
producătorul;
b) se pierd locuri de muncă pentru că producătorii sunt obligaţi de obicei să
suporte o povară fiscală mai mare şi de aceea îşi restrâng afacerile;
c) povara fiscală suportată de producător şi de consumator depăşeşte veniturile
guvernului din taxa respectivă;
d) taxele determină creşterea influenţei politice asupra celor care le colectează;
e) întotdeauna producătorul suportă o povară fiscală mai mare decât
consumatorul.
146. În cazul unei firme, venitul marginal pentru ultima unitate produsă este 86 RON.
Costul marginal al ultimei unităţi este 74 RON. În vederea creşterii profitului, firma
ar trebui:
a) să mărească producţia;
b) să nu modifice producţia;
c) să micşoreze producţia;
d) să diversifice producţia;
e) să restrângă sortimentul de producţie.
147. Creşterea preţului determină reducerea încasărilor producătorilor. În aceste condiţii:

a) cererea este elastică în raport cu preţul;
b) cererea este inelastică în raport cu preţul;
c) cererea este crescătoare în raport cu preţul;
d) producătorii nu-şi maximizează profiturile;
e) producătorii nu-şi minimizează costurile.
148. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină:

a) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y;
b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri;
c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri;
d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y;
e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.
149. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină:

a) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri;
b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul
Y;
c) creşterea cantităţii cerute din ambele bunuri;
d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y;
e) scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.
150. În cazul unui coeficient pozitiv de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în
raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt:
a) complementare;
b) substituibile;
c) inferioare;
d) sub standardele admise de calitate;
e) de lux.
151. În cazul unui coeficient negativ de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul A în
raport cu preţul bunului B, bunurile A şi B sunt:
a) substituibile;
b) inferioare;
c) sub standardele admise de calitate;
d) de lux;
e) complementare.
152. Dacă veniturile încasate din vânzarea laptelui cresc cu 10%, ca urmare a majorării
preţului cu 12%, cererea pentru lapte este:
a) elastică;
b) unitar elastică;
c) inelastică;
d) perfect elastică;
e) perfect inelastică.
153. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000.000 u.m. la 4.000.000 u.m.

antrenează o creştere a cantităţii cerute de la 100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din
afirmaţiile următoare, unde EC/ V este coeficientul de elasticitate a cererii în raport
cu venitul, este adevărată?
a) EC/ V  0 ;
b) 0  EC/ V 1 ;
c) EC/ V =1 ;
d) EC/ V 1 ;
e) EC/ V = −3 .
154. Curba cererii este descrescătoare pentru că:

a) utilitatea totală este descrescătoare;
b) utilitatea marginală este descrescătoare;
c) utilitatea totală este crescătoare;
d) utilitatea marginală este crescătoare;
e) utilitatea marginală este constantă.
155. Ceaiul este un bun normal. Creşterea veniturilor consumatorilor determină pe piaţa
ceaiului:
a) creşterea cererii;
b) reducerea cererii;
c) menţinerea constantă a cererii şi reducerea preţului;
d) reducerea cererii şi a preţului;
e) nici o modificare a cererii şi a preţului.
156. Cererea pentru bunul X este inelastică. Dacă preţul bunului X se reduce cu 5%,
atunci:
a) creşterea procentuală a cantităţii cerute este mai mică decât 5%, iar încasările
din vânzări cresc;
b) creşterea procentuală a cantităţii cerute este mai mare decât 5%, iar încasările
din vânzări cresc;
c) creşterea procentuală a cantităţii cerute este egală cu 5%, iar încasările din
vânzări nu se modifică;
d) creşterea procentuală a cantităţii cerute este mai mică decât 5%, iar încasările
din vânzări se reduc;
e) creşterea procentuală a cantităţii cerute este mai mare decât 5%, iar încasările
din vânzări se reduc.
157. Dacă o creştere extrem de mică a preţului reduce cantitatea cerută la zero, atunci
cererea:
a) este perfect elastică în raport cu preţul şi orizontală;
b) este perfect elastică în raport cu preţul şi verticală;
c) are o elasticitate unitară în raport cu preţul;
d) este perfect inelastică în raport cu preţul şi verticală;
e) este perfect inelastică în raport cu preţul şi orizontală.
158. O consecinţă a creşterii ofertei bunului X este reducerea cererii pentru bunul Y.
Bunurile X şi Y pot fi:
a) automobile şi, respectiv, benzină;
b) mere şi, respectiv, portocale;
c) fulgi de porumb şi, respectiv, lapte;
d) cafea şi, respectiv, zahăr;
e) unt şi, respectiv, pâine.
159. Coeficientul de elasticitate încrucişată a cererii pentru bunul Y în raport cu preţul

bunului X este pozitiv. Creşterea preţului bunului X determină:
a) creşterea cererii bunului Y şi a preţului acestuia;
b) creşterea cererii bunului Y şi reducerea preţului acestuia;
c) extensia cererii bunului Y şi creşterea preţului acestuia;
d) extensia cererii bunului Y şi reducerea preţului acestuia;
e) reducerea cererii bunului Y şi a preţului acestuia.
160. Pâinea este un bun inferior. Creşterea veniturilor consumatorilor determină în piaţa
pâinii:
a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru;
b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru;
c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru;
d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru;
e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.
161. Autoturismul şi benzina sunt bunuri complementare. Creşterea preţului benzinei

determină în piaţa autoturismelor:
a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru;
b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru;
c) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru;
d) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru;
e) nici o modificare a preţului şi a cantităţii de echilibru.
162. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este 0,6 în raport cu preţul şi 2 în raport cu
veniturile cumpărătorilor. Creşterea cu 1% a veniturilor şi cu 1% a preţului
generează:
a) creşterea cererii cu 2,6%;
b) creşterea cererii cu 1,4%;
c) creşterea cererii cu 1%;
d) reducerea cererii cu 1%;
e) reducerea cererii cu 1,4%.
163. Se consideră că preţul unui bun A se află la un nivel la care apare un exces de
cerere. În aceste condiţii, preţul pe o piaţă concurenţială:
a) se reduce;
b) creşte;
c) rămâne nemodificat;
d) este întotdeauna mai mare decât costul marginal;
e) este întotdeauna mai mic decât costul marginal.
164. În situaţia creşterii cererii, preţul tinde să crească deoarece:

a) există un exces de cerere la vechiul nivel al preţului;
b) există un exces de ofertă la vechiul nivel al preţului;
c) cererea este permanent egală cu oferta;
d) preţul de echilibru este determinat de cerere;
e) preţul de echilibru este determinat de ofertă.
165. În cazul în care cererea este elastică, care din următoarele afirmaţii este adevărată în
situaţia unui producător?
a) creşterea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia;
b) reducerea preţului lasă neschimbate încasările totale ale acestuia;
c) creşterea preţului determină reducerea încasărilor acestuia;
d) creşterea preţului determină creşterea încasărilor acestuia;
e) reducerea preţului determină reducerea încasărilor acestuia.
166. Cererea cu elasticitate unitară în funcţie de preţ se caracterizează prin:

a) creşterea preţului este însoţită de creşterea cantităţii cerute din bunul
respectiv;
b) modificarea absolută a preţului este egală cu variaţia absolută a cantităţii;
c) în valoare absolută, modificarea absolută a preţului este egală cu variaţia
absolută a cantităţii;
d) procentul de variaţie a preţului este egal cu procentul de variaţie a cantităţii
cerute;
e) procentul de variaţie a preţului este inversul procentului de variaţie a cantităţii
cerute.
167. Reducerea taxelor de import are ca efect pe piaţa bunurilor de consum:

a) reducerea ofertei şi creşterea preţului;
b) creşterea ofertei şi reducerea preţului;
c) menţinerea ofertei şi a preţului ca urmare a creşterii cererii;
d) creşterea ofertei şi creşterea preţului;
e) creşterea cererii şi reducerea preţului.
168. Dacă la creşterea cu 20% a preţului un producător îşi pierde un sfert din clientelă,
atunci cererea este:
a) elastică în raport cu preţul;
b) perfect elastică în raport cu preţul;
c) cu elasticitate unitară în raport cu preţul;
d) inelastică în raport cu preţul;
e) atipică.

bunului X este de 0,25. Rezultă că:
a) bunurile X şi Y sunt substituibile;
b) bunurile X şi Y sunt complementare;
c) bunurile X şi Y sunt normale;
d) bunurile X şi Y sunt inferioare;
e) bunurile X şi Y sunt impozitate.
bunului X este de 0,5. Dacă va creşte numărul consumatorilor pentru bunul X,
atunci pe piaţa bunului Y:
a) cresc cererea şi preţul de echilibru;
b) creşte cererea şi scade preţul de echilibru;
c) scad cererea şi preţul de echilibru;
d) scade cererea şi creşte preţul de echilibru;
e) cererea şi preţul rămân neschimbate.
171. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică:

a) procentul de reducere al preţurilor este mai mic decât cel de creştere a cantităţii
cerute;
b) reducerea preţurilor determină o creştere a încasărilor producătorilor;
c) reducerea preţurilor determină o reducere a încasărilor producătorilor;
d) creşterea preţurilor determină o reducere a încasărilor producătorilor;
e) creşterea preţurilor nu modifică încasările producătorilor.
172. O rafinărie se confruntă cu o creştere a impozitului cu 10 u.m./litru de benzină

vândut. Ce efect va avea aceasta asupra preţului pieţei:
a) creşterea preţului la consumatori cu mai puţin de 10 u.m., dacă cererea este
perfect inelastică;
b) parte din impozit va fi suportată de producători, dacă cererea este perfect
elastică;
c) creşterea cu mai puţin de 10 u.m. a preţului la consumatori, dacă cererea este
elastică;
d) întregul impozit va fi plătit de producători, dacă cererea este perfect inelastică;
e) nici una din cele de mai sus.
173. Dacă coeficientul de elasticitate a cererii unui bun în raport cu preţul este -3, iar
preţul scade cu 20%, atunci cantitatea cerută:
a) scade cu 60%;
b) scade cu 7%;
c) nu se modifică;
d) creşte cu 60%;
e) creşte cu 7%.
174. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru un anumit bun în raport cu veniturile
consumatorilor este -0,5. În aceste condiţii:
a) creşterea veniturilor consumatorilor determină, ceteris paribus, creşterea
preţului;
b) reducerea veniturilor consumatorilor determină, ceteris paribus, reducerea
preţului;
c) coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul respectiv în raport cu preţul
său este în mod necesar pozitiv;
d) reducerea veniturilor determină, ceteris paribus, reducerea cantităţii
achiziţionate;
e) creşterea veniturilor consumatorilor determină, ceteris paribus, reducerea
preţului.
175. Bunurile X şi Y sunt complementare, iar oferta bunului X este perfect inelastică în
raport cu preţul acestuia. Creşterea preţului bunului Y determină:
a) creşterea preţului bunului X;
b) reducerea preţului bunului X;
c) creşterea cantităţii de echilibru pe piaţa bunului X;
d) reducerea cantităţii de echilibru pe piaţa bunului X;
e) creşterea cererii pentru bunul Y.
176. Preţul creioanelor creşte cu 5%, iar încasările din vânzări se reduc cu 7%. Cererea
pentru creioane este:
a) perfect inelastică în raport cu preţul;
b) inelastică în raport cu preţul;
c) cu elasticitate unitară în raport cu preţul;
d) elastică în raport cu preţul;
e) perfect elastică în raport cu preţul.
177. Zahărul este una dintre materiile prime principale în producţia de jeleuri. Ca urmare
a creşterii preţului zahărului:
a) oferta de jeleuri se reduce;
b) oferta de jeleuri creşte;
c) cererea de jeleuri se reduce;
d) cererea de jeleuri creşte;
e) preţul jeleurilor se reduce.
178. Oferta de cărbune creşte dacă:

a) preţul cărbunelui creşte;
b) preţul cărbunelui scade;
c) se măreşte fiscalitatea;
d) se acordă subvenţii industriei extractive;
e) veniturile consumatorilor casnici cresc.
179. Care din următorii factori nu poate genera o creştere a ofertei de bumbac:
a) creşterea preţului la bumbac;
b) îmbunătăţirea tehnologiilor de realizare a bumbacului;
c) reducerea preţului utilajelor şi maşinilor utilizate în producerea bumbacului;
d) reducerea rentei plătite proprietarului pământului pe care se cultivă bumbacul;
e) reducerea fiscalităţii.
180. Curba individuală a ofertei pe termen scurt pentru un producător ce acţionează pe

piaţa cu concurenţă perfectă este acea porţiune a costului marginal situată deasupra
curbei:
a) costului total mediu;
b) costului variabil mediu;
c) costului fix mediu;
d) încasării medii;
e) productivităţii medii.
181. Nu reprezintă un factor principal al ofertei:

a) preţul;
b) veniturile consumatorilor;
c) tehnologia;
d) costul de producţie;
e) preţurile factorilor de producţie.
182. Curba unei oferte perfect elastice este:

a) crescătoare;
b) verticală;
c) descrescătoare;
d) orizontală;
e) paralelă cu axa preţului.
183. Curba unei oferte perfect inelastice este:

a) paralelă cu axa cantităţii;
b) crescătoare;
c) verticală;
d) descrescătoare;
e) orizontală;
184. În situaţia în care oferta unui bun este perfect inelastică la modificarea preţului,
nivelul coeficientului de elasticitate este:
a) mai mare decât 1;
b) mai mic decât 1;
c) egal cu 1;
d) egal cu 0;
e) negativ.
185. Dacă oferta unui bun are o elasticitate unitară, iar preţul bunului creşte cu 10%,
cantitatea oferită:
a) creşte cu mai mult de 10%;
b) scade cu cel puţin 10%;
c) creşte cu 10%;
d) nu se modifică;
e) creşte cu 1%.
186. Reducerea preţului unui bun ar putea fi determinată în mod direct de:
a) creşterea impozitelor;
b) reducerea costului factorilor de producţie;
c) creşterea veniturilor consumatorilor;
d) creşterea preţului unui bun complementar;
e) scăderea preţului unui bun substituibil.
187. Este ştiut faptul că produsele agricole au o cerere inelastică. Astfel, în anii
favorabili, cu recolte mari, oferta creşte, fapt care determină:
a) creşterea preţurilor într-o proporţie mult mai mare decât creşterea ofertei;
b) reducerea preţurilor într-o proporţie mult mai mare decât creşterea ofertei;
c) reducerea preţurilor într-o proporţie mult mai mică decât creşterea ofertei;
d) creşterea preţurilor într-o proporţie mult mai mică decât creşterea ofertei;
e) menţinerea constantă a încasărilor din vânzarea produselor agricole.
188. Nu este factor determinant al elasticităţii ofertei:

a) costul producţiei;
b) posibilităţile de stocare;
c) costul stocării;
d) orizontul de timp pe care vânzătorii îl au la dispoziţie pentru a ajusta preţul;
e) urgenţa nevoii de consum;
189. Curba ofertei nu este afectată în mod direct de:

a) tehnologia de producţie;
b) preţurile factorilor de producţie;
c) veniturile consumatorilor;
d) impozitarea vânzărilor;
e) numărul producătorilor.
190. Dacă întreprinzătorul este posesorul tuturor factorilor de producţie îşi va însuşi:
a) numai salariu;
b) numai rentă;
c) numai profitul;
d) întregul venit;
e) numai dobânda.
191. Între salariul real şi nivelul preţurilor bunurilor de consum există o relaţie:
a) directă;
b) pozitivă;
c) de egalitate;
d) de incluziune;
e) inversă.
192. Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit se calculează ca raport între

modificarea procentuală a cererii şi modificarea procentuală a:
a) preţului;
b) ofertei;
c) venitului;
d) taxelor;
e) subvenţiilor.
193. În condiţiile în care veniturile medii ale consumatorilor cresc de la 5 milioane lei la
7,5 milioane lei, cantitatea cerută creşte de la 1000 unităţi la 1200 unităţi. Cererea
din acel bun, în funcţie de venit, este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) unitară;
d) zero;
e) +.
194. Costul de producţie al unui bun creşte. În condiţiile în care ceilalţi factori rămân
constanţi atunci echilibrul se va forma:
a) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mari;
b) la un preţ de echilibru şi cantitate de echilibru mai mici;
c) la un preţ de echilibru mai mare şi o cantitate de echilibru mai mică;
d) la un preţ de echilibru mai mică şi o cantitate de echilibru mai mare;
e) la un preţ de echilibru constant şi o cantitate de echilibru mai mare.
195. În condiţiile existenţei unor preţuri libere, nu reprezintă efect al concurenţei:

a) avantajează pe cei puternici şi dezavantajează pe cei slabi;
b) stimulează progresul eonomic şi social;
c) incită agenţii economici la iniţiativă, creativitate;
d) conduce la creşterea costurilor unitare şi a preţurilor de vânzare;
e) conduce la diversificarea ofertei.
196. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică:

a) diferenţierea bunurilor;
b) atomicitatea cererii şi a ofertei;
c) fiecare producător poate influenţa piaţa;
d) mărcile firmelor sunt individualizate;
e) posibilităţi multiple de alegere pentru consumatori.
197. Nu reprezintă trăsătură a pieţei cu concurenţă de tip oligopol:
a) puţini ofertanţi cu forţă economică ridicată;
b) fiecare producător poate influenţa condiţiile pieţei;
c) numeroşi cumpărători cu forţă economică redusă;
d) puţini cumpărători cu forţă economică ridicată;
e) atomicitatea cererii.
198. Într-o piaţă concurenţială, preţul de echilibru este determinat de:

a) preţul maxim pe care oricare consumator este dispus să-l plătească;
b) preţul minim pe care oricare producător este dispus să-l accepte;
c) intersecţia cererii cu oferta;
d) preţul stabilit de cel mai mare producător;
e) preţul stabilit de cea mai influentă asociaţie de protecţie a consumatorilor.
199. Una din următoarele nu reprezintă o caracteristică a pieţei cu concurenţă pură şi

perfectă:
a) atomicitatea cererii şi a ofertei;
b) omogenitatea produselor;
c) fluiditatea perfectă;
d) transparenţa perfectă;
e) informaţia asimetrică.
200. Într-o piaţă concurenţială, cererea şi oferta se reduc simultan în aceeaşi proporţie. În
aceste condiţii:
a) preţul creşte;
b) cantitatea de echilibru creşte;
c) preţul se reduce;
d) cantitatea de echilibru se reduce;
e) modificarea cantităţii de echilibru este nedeterminată.
201. Pe piaţa cu concurenţă pură şi perfectă preţul este:

a) fixat de stat;
b) fixat de agenţii economici prin negocieri bilaterale;
c) permanent stabil;
d) expresia raportului cerere-ofertă;
e) impus de câţiva vânzători.
202. Atunci când piaţa unui bun economic se caracterizează prin existenţa unui singur
vânzător şi a unui singur cumpărător, ea se numeşte:
a) piaţă de monopson;
b) piaţă de oligopol;
c) piaţă de concurenţă pură şi perfectă;
d) piaţă cu concurenţă loială;
e) piaţă de monopol bilateral.
203. Piaţa caracterizată prin existenţa a numeroşi agenţi ai cererii şi numeroşi agenţi ai
ofertei poate fi piaţă:
a) de monopol;
b) monopolistică;
c) de oligopol;
d) de oligopol bilateral;
e) de monopol bilateral.
204. Manifestarea concurenţei în condiţiile economiei de piaţă este posibilă atunci când:
a) nu există libertatea de acţiune a agenţilor economici;
b) preţurile se formează liber;
c) economia este centralizată;
d) autonomia agenţilor economici este îngrădită;
e) preţurile sunt fixate de stat.
205. Un producător dintr-o piaţă de concurenţă perfectă produce 1.000 bucăţi dintr-un
bun. Costul fix este de 20 milioane lei, iar costul variabil este de 22 milioane lei.
Preţul minim la care producătorul poate să-şi vândă producţia pe termen scurt este:
a) 42.000 lei;
b) 20.000 lei;
c) 22.000 lei;
d) 4.200 lei;
e) 2.000 lei.
206. În piaţa benzinei, cererea şi oferta sunt Q =100 −10 P , Q = 20 + 5 P , unde Q este
cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 5 unităţi monetare,
atunci în piaţa grâului apare:
a) un surplus de 15 unităţi de cantitate;
b) un surplus de 5 unităţi de cantitate;
c) un deficit de 5 unităţi de cantitate;
d) un deficit de 70 unităţi de cantitate;
e) diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de
guvern.
207. Funcţiile cererii şi ofertei bunului A sunt CA = 270 − 8 p A şi OA = 200 + 6 p A ,

unde CA este cantitatea cerută, OA este cantitatea oferită, iar pA este preţul bunului.
În acest caz, preţul şi cantitatea de echilibru sunt:
a) 5, respectiv, 320;
b) 4, respectiv, 224;
c) 8, respectiv, 248;
d) 5, respectiv, 230;
e) 2, respectiv, 212.
208. Dacă preţul untului este de 23 mii lei/pachet, atunci cantitatea oferită este mai mare
decât cantitatea cerută. Dacă preţul untului este de 19 mii lei/pachet, atunci
cantitatea cerută este mai mare decât cantitatea oferită. În aceste condiţii, preţul de
echilibru al untului este:
a) 19 mii lei/pachet;
b) 23 mii lei/pachet;
c) mai mic decât 19 mii lei/pachet;
d) între 19 şi 23 mii lei/pachet;
e) mai mare decât 23 mii lei/pachet.
209. Nu reprezintă factor care influenţează în mod fundamental elasticitatea cererii:

a) intervalul de timp de la modificarea preţului;
b) gradul necesităţii în consum;
c) posibilităţile de stocare ale bunurilor;
d) ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al unei
familii;
e) gradul de substituire a bunurilor.
210. Nu reprezintă factor care influenţează în mod fundamental elasticitatea ofertei:

a) gradul necesităţii în consum;
b) perioada de timp de la modificarea preţului;
c) posibilităţile de stocare ale bunurilor;
d) costul stocării;
e) costul producţiei.
211. Reprezintă factor ce influenţează în mod fundamental cererea:

a) costul de producţie;
b) venitul consumatorilor;
c) numărul de firme ce produc acelaşi bun;
d) taxele şi subsidiile;
e) anticipaţiile producătorilor.
212. Reprezintă factor ce influenţează în mod fundamental oferta:

a) numărul de consumatori;
b) preferinţele consumatorilor;
c) venitul consumatorilor;
d) modificarea preţului altor bunuri;
e) costul de producţie.
213. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa calculatoarelor sunt Qc=31-P şi Oo=2P+10.
Dacă guvernul impune o taxǎ la producător T=3 u.m., calculaţi cât din taxă suportă
producătorul şi, respectiv, consumatorul?
a) 2 u.m. si 1 u.m.;
b) 1 u.m. si 2 u.m.;
c) 0 u.m. si 3u.m.;
d) 3 u.m. si 0 u.m;
e) 1,5 u.m. si 1,5 u.m.
214. Pentru un bun, coeficienţii de elasticitate ai cererii şi ofertei, în funcţie de preţ, sunt
Kec/p=2 si Keo/p= 0,5. Povara unei taxe impuse de autorităţi pe piaţa bunului A va fi
suportată:
a) în egală masură de producători şi de consumatori;
b) numai de producători;
c) numai de consumatori;
d) în cea mai mare parte de producători;
e) mai mult de consumatori, mai puţin de producători.
215. O variabilă economică poate fi:

a) întotdeauna exogenă;
b) întotdeauna endogenă;
c) exogenă sau endogenă, în funcţie de context;
d) numai dependentă de altele;
e) nici o variantă nu este corectă.
216. Se consideră că un bun este rar din punct de vedere economic, dacă:
a) la un moment dat, el nu se mai găseşte pe piaţă;
b) la un preţ mare, oferta este mai mare decât cererea;
c) la un preţ nul, cererea este mai mare decât oferta;
d) la un preţ mic, oferta este mai mare decat cererea;
e) nici o varianta nu este corectă.
217. Determinati nivelul constantelor a şi b, ştiind că funcţia cererii de pe piaţa

automobilelor este Qc= a-bP, preţul iniţial Po=5 u.m. şi cantitatea cerută iniţială
Qco=20, iar Kec/p=25:
a) a=520 şi b=100;
b) b=520 şi a=100;
c) a= 110 şi b= 240;
d) a= 100 şi b= 110:
e) a=520 şi b= 110.
218. Care este punctul elasticităţii unitare, ştiind că funcţia inversă a cererii este P=a-bQ ?
a) M(a/2; a/2b);
b) M( a/2b; a/2);
c) M(2a; 2b);
d) M(a; 2b);
e) nu se poate calcula.
219. Pe piaţa unui bun, funcţia cererii este Qc=17-4P iar funcţia ofertei Qo=5+2P.
Calculaţi Kec/p şi Keo/p la nivelul de echilibru al pieţei:
a) Kec/p=8, Keo/p=9;
b) Kec/p=9, Keo/p=8;
c) Kec/p=8/9, Keo/p=4/9;
d) Kec/p=4/9, Keo/p=8/9;
e) nu se poate calcula.
220. Un exemplu de cerere perfect inelastică ar putea fi considerat:

a) cererea de insulină pentru bolnavii de diabet;
b) oferta de cumpărare de aur lansata de BNR;
c) cererea de pâine sau lapte;
d) toate cele de mai sus;
e) nici o varianta nu este corectă.
221. Ca rezultat al creşterii veniturilor de la 100 la 120, cererea pentru paltoane creşte
de la 20 la 40. Cât reprezintă Kec/v, calculat prin metoda elasticităţii medii:
a) 11/3;
b) 3/11;
c) 3;
d) 11;
e) 11,3;
222. Se dau următoarele funcţii ale cererii şi ofertei: Qo=3P şi Qc=5-P. Se acordă o
subvenţie S=1 u.m. Care va fi noul preţ de echilibru şi mărimea cheltuielilor
guvernamentale?
a) Pe= 1u.m. şi G= 4u.m.;
b) Pe= 4 u.m. şi G= 1 u.m.;
c) Pe= 4u.m. şi G= 3u.m.;
d) Pe= 3u.m. şi G= 4u.m.;
e) Pe= 10u.m. şi G= 10u.m.
223. Conceptul de pierdere socială a unei taxe se referă la faptul că:
a) prin impunerea taxei, decidenţii politici îşi exercită influenţa politică;
b) producătorul suportă întotdeauna o povară mai mare din taxă decât
consumatorul;
c) consumatorul suportă întotdeauna o povară mai mare decât producătorul;
d) producătorul suportă întotdeauna o parte mai mare din povara fiscală, drept
urmare îşi reduce producţia, determinând astfel pierderea de locuri de muncă;
e) povara suportată de consumator şi producător depăşeşte veniturile guvernului
de pe urma colectării taxei respective.
224. Funcţiile cererii şi ofertei de pe piaţa unui bun sunt Qc=16-P şi Oo=3P. Dacă
guvernul impune o taxă la cumpărător T= 4 u.m., cât din taxă va suporta
cumpărătorul şi cât producătorul?
a) 3 u.m. si 1 u.m.;
b) 2 u.m. si 2 u.m.;
c) 0 u.m. si 4 u.m.;
d) 1 u.m. si 3 u.m;
e) 4 u.m. si 0 u.m.
225. Un producător de pe o piaţă cu concurenţă perfectă iese de pe piaţă atunci când:

a) preţul este mai mic decât costul total mediu;
b) preţul este mai mare decât costul total mediu;
c) preţul este egal cu costul variabil mediu;
d) preţul este mai mare decât costul variabil mediu;
e) preţul este mai mic decât costul variabil mediu.
226. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată la un preţ mai mare decât nivelul
de echilibru?
a) vânzătorii pot vinde cât doresc, dar cumpărătorii nu pot cumpăra cât doresc;
b) vânzătorii nu pot vinde cât doresc, dar cumpărătorii pot cumpăra cât doresc;
c) vânzătorii pot vinde cât doresc şi cumpărătorii pot cumpăra cât doresc;
d) vânzătorii nu pot vinde cât doresc şi nici cumpărătorii nu pot cumpăra cât
doresc;
e) pe piaţă se manifestă un exces de cerere.
227. Dacă cererea creşte mai încet decât oferta, preţul de echilibru:
a) creşte;
b) scade;
c) nu se modifică;
d) creşte dacă scade costul mediu;
e) scade numai dacă scade costul mediu.
228. Când cererea creşte mai mult decât oferta, preţul de echilibru:
a) creşte;
b) scade;
c) nu se modifică;
d) devine un preţ maxim administrat;
e) devine un preţ minim administrat.
229. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă?

a) barierele legale la intrarea pe piaţă constituie o cauză a formării monopolurilor;
b) structura costurilor monopolului natural evidenţiază importante economii de
scară;
c) un monopol poate obţine un profit mai mare impunând preţuri diferite pe
segmente diferite de piaţă;
d) preţul este o variabilă exogenă în condiţii de oligopol;
e) pe o piaţă de oligopol producătorii pot practica concurenţa prin preţ.
230. Un monopolist îşi maximizează profitul atunci când:

a) costul total mediu este egal cu încasarea marginală;
b) costul variabil mediu este egal cu încasarea marginală;
c) costul marginal este egal cu încasarea marginală;
d) costul total mediu este minim;
e) încasarea totală este maximă.
231. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică, echilibrul pe termen scurt presupune:

a) Vmg=Cmg şi Vmg>P;
b) Vmg=Cmg şi Vmg<P;
c) Vmg=Cmg şi Vmg=P;
d) Vmg=Cmg=P şi P=CTM;
e) Vmg>Cmg şi P=Cmg.
232. Concurenţa monopolistică se deosebeşte de concurenţa perfectă prin:

a) câţiva cumpărători;
b) câţiva vânzători;
c) atomicitatea ofertei;
d) diferenţierea produselor;
e) atomicitatea cererii.
233. Obţinerea profitului nelegitim:

a) contravine legii;
b) este rezultatul raţionalităţii în activitatea economică;
c) nu este rezultatul contribuţiei firmei la activitatea economică;
d) decurge întotdeauna din existenţa situaţiei de monopol;
e) este întotdeauna mai mic decât supraprofitul.
234. Pe piaţa de monopol:
a) preţul este controlat de consumator;
b) preţul este stabilit de cerere şi ofertă;
c) preţul pieţei determină întotdeauna obţinerea de profit;
d) există un singur producător şi un singur consumator;
e) oferta este controlată de mai mulţi producători.
235. Se caracterizează prin eficienţă alocativă:

a) concurenţa perfectă;
b) monopolul;
c) oligopolul;
d) monopsonul;
e) concurenţa monopolistică.
236. Un monopolist are costul marginal dat de relaţia C mg = 3  Q , unde Cmg este costul
marginal, iar Q este producţia. Monopolistul se confruntă cu o cerere dată de
relaţia P = 20 − Q, unde P este preţul. În scopul maximizării profitului, producţia
trebuie să fie:
a) 3;
b) 4;
c) 5;
d) 10;
e) 20.
237. Un monopolist îşi maximizează profitul la nivelul:

a) pragului de rentabilitate;
b) egalităţii dintre prima derivată a venitului total şi prima derivată a costului
total;
c) egalităţii dintre a doua derivată a costului total şi a doua derivată a venitului
total;
d) egalităţii dintre preţ şi venitul marginal;
e) egalităţii dintre preţ şi costul marginal.
238. Alegerea unui producător monopolist care urmăreşte maximizarea profitului

corespunde unei situaţii în care:
a) preţul este mai mare decât costul marginal;
b) costul marginal este egal cu preţul;
c) preţul este mai mic decât costul marginal;
d) preţul este egal cu încasarea marginală;
e) preţul este mai mic decât încasarea marginală.
239. Dacă o industrie este dominată de un singur producător, una din următoarele
relaţii este adevărată în situaţia de echilibru:
a) preţul este mai mic decât încasarea marginală;
b) preţul este mai mare decât costul marginal;
c) încasarea marginală este egală cu încasarea medie;
d) încasările marginale sunt negative;
e) preţul este egal cu încasările marginale.
240. Nu este o trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică:

a) atomicitatea ofertei;
b) atomicitatea cererii;
c) omogenitatea bunului tranzacţionat;
d) intrarea liberă pe piaţă;
e) deciziile unui producător nu au o influenţă semnificativă asupra deciziilor
celorlalţi producători.
241. Vânzarea unui produs pentru care pe piaţă sunt reprezentate mai multe mărci, de
către un număr mare de producători caracterizează piaţa:
a) cu concurenţă perfectă;
b) de monopson;
c) de oligopol;
d) monopolistică;
e) de monopol.
242. O piaţă de monopol este ineficientă deoarece:

a) preţul este mai mic decât costul marginal;
b) încasarea marginală este mai mică decât costul marginal;
c) preţul este mai mare decât costul marginal;
d) încasarea marginală este mai mare decât costul marginal;
e) costul marginal este egal cu costul fix mediu.
243. Care din următoarele nu caracterizează situaţia oligopolului cooperant:

a) reprezintă înţelegerea formală a firmelor oligopoliste în vederea reducerii
producţiei şi majorării preţurilor;
b) reprezintă înţelegerea formală în urma căreia grupul de firme maximizează
profitul total, fără ca în mod obligatoriu, fiecare firmă să îşi maximizeze
profitul individual;
c) reprezintă înţelegerea formală sau informală care determină firmele
oligopoliste să încerce să trişeze;
d) reprezintă înţelegerea formală sau informală care permite accesul pe piaţă şi a
altor firme;
e) reprezintă înţelegerea informală în cadrul căreia firmele dominante stabilesc
preţurile.
244. Ronald Coase a propus ca soluţie a externalităţilor negative:
a) aplicarea unui impozit asupra activităţii generatoare de externalitate negativă;
b) subvenţionarea celor care suportă efectele externe negative;
c) aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”;
d) definirea precisă a drepturilor de proprietate şi crearea unei pieţe pentru
acestea;
e) controlul activităţii generatoare de externalitate negativă de către stat.
245. Internalizarea externalităţilor negative are loc prin:

a) reducerea costului marginal privat;
b) reducerea preţului plătit de consumatori;
c) includerea costurilor externe în costul privat;
d) creşterea producţiei;
e) restrângerea drepturilor de proprietate privată.
246. Poluarea reprezintă un exemplu de:

a) bun public;
b) externalitate negativă;
c) externalitate pozitivă;
d) bun privat;
e) bun de folosinţă comună.
247. În cazul unei externalităţi pozitive:

a) beneficiile private sunt mai mari decât beneficiile sociale;
b) beneficiile private sunt mai mici decât beneficiile sociale;
c) costurile private sunt mai mari decât costurile sociale;
d) costurile private sunt egale cu costurile sociale;
e) beneficiile şi costurile private coincid cu beneficiile şi costurile sociale.
248. Indexarea salariilor cu numai 80% din creşterea preţurilor va determina

următoarea modificare a salariului real atunci când preţurile se dublează:
a) scădere cu 20%;
b) creştere cu 10%;
c) scădere cu 10%;
d) creştere cu 20%;
e) scădere cu 80%.
249. Una din afirmaţiile de mai jos este corectă:

a) salariul este plată pentru risc;
b) salariul este venit pentru angajator;
c) salariul nu este componentă a costului;
d) salariul este preţul pe piaţa muncii;
e) salariul reprezintă bani economisiţi.
250. În care din situaţiile menţionate salariul real creşte?
a) salariul nominal este constant, iar preţurile bunurilor de consum cresc;
b) salariul nominal creşte mai puţin decât sporesc preţurile la bunurile de consum;
c) salariul nominal scade, iar preţurile la bunurile de consum rămân constante;
d) preţurile scad, iar salariul nominal creşte;
e) preţurile la bunurile de consum cresc, iar salariul nominal scade.
251. În profitul brut al unei firme se includ:

a) salariile cuvenite lucrătorilor;
b) dobânda datorată băncii pentru capitalul împrumutat;
c) cheltuielile efectuate cu factorii de producţie;
d) câştigul cuvenit întreprinzătorului pentru riscul asumat;
e) cheltuielile materiale.
252. Venitul obţinut de agentul economic care îşi învesteşte capitalul în acţiuni se
numeşte:
a) profit;
b) dobândă;
c) dividend;
d) rentă;
e) salariu.
253. Care este condiţia pentru maximizarea profitului în cazul unui producător care
acţionează pe o piaţă cu concurenţă perfectă?
a) costul marginal egal cu preţul pieţei;
b) costul total mediu egal cu preţul pieţei;
c) profitul marginal egal cu preţul pieţei;
d) costurile totale egale cu încasările din vânzarea produselor;
e) încasările totale egale cu profitul total.
254. Creşterea mai rapidă a salariilor în producţia unui anumit bun comparativ cu
productivitatea muncii determină:
a) îmbunătăţirea competitivităţii producţiei;
b) creşterea ofertei şi reducerea preţului bunului respectiv;
c) reducerea ofertei şi creşterea preţului bunului respectiv;
d) creşterea ofertei şi a preţului bunului respectiv;
e) reducerea ofertei şi a preţului bunului respectiv.
255. Tendinţa generală de creştere a salariului pe termen lung se datorează în principal:

a) incapacităţii salariaţilor de a se organiza în sindicate;
b) creşterii cheltuielilor cu instruirea şi calificarea;
c) migraţiei internaţionale a forţei de muncă;
d) refuzului generalizat de a plăti salarii de eficienţă;
e) absenţei contractelor implicite pe piaţa forţei de muncă.
256. Renta funciară diferenţială reprezintă o consecinţă a:
a) fluctuaţiei preţurilor producţiei agricole;
b) mărimii suprafeţei de teren aflată în exploatare;
c) abilităţii întreprinzătorului;
d) fertilităţii suprafeţelor de teren;
e) taxelor vamale la importul de produse agricole.
257. Un întreprinzător colectează profituri ca urmare a unei invenţii. Profiturile

colectate reprezintă:
a) profituri normale în condiţii concurenţiale;
b) profituri temporare de monopol;
c) rente;
d) dobânzi normale;
e) profituri ilegale.
258. Se contractează vânzarea a 1.500 acţiuni la un preţ de 8.000 lei pe acţiune, cu

scadenţă peste 6 luni. La scadenţă, preţul la vedere este 4.000 lei pe acţiune, ceea
ce înseamnă:
a) un câştig de 6 milioane lei pentru cumpărător;
b) o pierdere de 6 milioane lei pentru vânzător;
c) un câştig de 12 milioane lei pentru vânzător;
d) un câştig de 6 milioane lei pentru vânzător;
e) o pierdere de 12 milioane lei pentru vânzător.
259. Atunci când preţurile bunurilor de consum scad cu 20%, iar salariul nominal
scade cu 10%, salariul real:
a) creşte cu 12,5%;
b) scade cu 12,5%;
c) scade cu 18%;
d) creşte cu 18%;
e) scade cu 10%.
260. O obligaţiune aduce posesorului ei un venit anual de 4.800 lei în condiţiile în care
rata anuală a dobânzii este 20%. În cazul în care rata anuală a dobânzii ar fi de
30%, obligaţiunea ar putea să fie vândută la preţul de:
a) 14.400 lei;
b) 16.000 lei;
c) 19.000 lei;
d) 24.000 lei;
e) 18.000 lei.
261. La o rată a dobânzii de 45%, un credit de 100 milioane lei pe 3 luni aduce o
dobândă totală de:
a) 11,25 milioane lei;
b) 15 milioane lei;
c) 15,25 milioane lei;
d) 45 milioane lei;
e) 45,25 milioane lei.
262. Un capital bănesc se triplează în trei ani la o rată a dobânzii de:

a) 33,333%;
b) 44,225%
c) 50%;
d) 100%;
e) 200%.
263. Un teren agricol aduce o rentă anuală de 10 milioane lei. În condiţiile în care rata
dobânzii este de 25%, terenul respectiv se vinde la un preţ de:
497. 2,5 milioane lei;
500. 40 milioane lei;
501. 50 milioane lei.
264. Rata reală a dobânzii este mai mare decât rata nominală în cazul:
a) creşterii nivelului general al preţurilor;
b) reducerii nivelului general al preţurilor;
c) menţinerii neschimbate a nivelului general al preţurilor;
d) accelerării inflaţiei;
e) reducerii inflaţiei.
265. O relaţie de acelaşi sens există între:

a) rata profitului la cost şi costul de producţie;
b) costul unitar şi profitul unitar;
c) durata unei rotaţii a capitalului folosit şi profit;
d) viteza de rotaţie şi profit;
e) salariul real şi preţurile bunurilor de consum.
266. Una din afirmaţiile următoare nu este corectă:

a) cine obţine profit suplimentar îl obţine şi pe cel normal;
b) rata profitului calculată la cost este mai mare decât rata profitului calculată la
cifra de afaceri;
c) când durata unei rotaţii a capitalului creşte, viteza de rotaţie creşte;
d) când costul unitar scade, la un preţ dat, masa profitului creşte;
e) când numărul de rotaţii ale capitalului folosit creşte, masa profitului creşte.
267. Una din afirmaţiile următoare este adevărată:
a) creşterea preţului unitar se află în relaţie de acelaşi sens cu profitul unitar;
b) modificarea costului unitar se află în relaţie de acelaşi sens cu profitul unitar;
c) atunci când viteza de rotaţie a capitalului creşte, masa profitului scade;
d) rata profitului calculată la cost este mai mică decât rata profitului calculată la
cifra de afaceri;
e) creşterea numărului de rotaţii ale capitalului se află în relaţie de acelaşi sens cu
durata unei rotaţii a capitalului folosit.
268. Profitul, în esenţă, răsplăteşte:

a) munca depusă de salariat într-o întreprindere;
b) aportul posesorului pământului la activitatea economică;
c) aportul managementului guvernamental la acţiuni sociale;
d) iniţiativa şi acceptarea riscului din partea întreprinzătorului;
e) contribuţia posesorului de capital bănesc la activitatea economică.
269. Proprietarul unui anumit factor de producţie este avantajat atunci când pe piaţa
respectivului factor:
a) cererea este mai mică decât oferta;
b) cererea creşte mai încet decât creşte oferta;
c) oferta este mai mică decât cererea;
d) oferta creşte, iar cererea nu se modifică;
e) cererea scade şi oferta creşte.
270. Una din următoarele afirmaţii este falsă:

a) când preţurile bunurilor de consum cresc, salariul real poate să crească;
b) evoluţia salariului real este într-o relaţie inversă cu evoluţia nivelului preţurilor
bunurilor de consum;
c) salariul real este direct proporţional cu salariul nominal;
d) salariul este atât un venit, cât şi un cost;
e) salariul nominal minim este fixat de către patron.
271. Împărţirea venitului obţinut între participanţii direcţi la crearea sa reprezintă:

a) redistribuirea venitului;
b) distribuirea venitului;
c) plata salariului;
d) serviciul unui factor de producţie;
e) preluarea unei părţi din venitul unor agenţi şi folosirea lui în sprijinul altor
agenţi economici.
272. Când salariul real scade cu 20%, iar preţurile scad cu 5%, salariul nominal:
a) scade cu 24%;
b) creşte cu 18,75%;
c) scade cu 18,75%;
d) scade cu 16%;
e) creşte cu 16%.
273. Un întreprinzător avansează 100 milioane lei într-o afacere şi obţine, conform
înregistrărilor contabile, un profit de 20 milioane lei. În condiţiile unei rate a
dobânzii de 25%:
a) afacerea a fost profitabilă;
b) întreprinzătorul a înregistrat un profit economic de 5 milioane lei;
c) întreprinzătorul a înregistrat o pierdere economică de 5 milioane lei;
d) costul de oportunitate pentru afacere a fost de 20 milioane lei;
e) afacerea a fost mai avantajoasă decât depunerile bancare.
274. În perioada T0-T1, producţia unui agent economic creşte de 3 ori, iar numărul de
lucrători cu 50%. Salariul nominal în T0 este 1.000.000 lei. Cât va fi salariul
nominal în T1 ştiind că sporirea acestuia reprezintă 50% din creşterea
productivităţii muncii ?:
a) 2.000.000 lei;
b) 1.250.000 lei;
c) 1.000.000 lei;
d) 1.500.000 lei;
e) 1.750.000 lei.
275. În T0 salariul nominal al unui individ era de 1.500.000 lei, iar preţul unei pâini de
5.000 lei. În T1, salariul nominal a crescut cu 100%, iar preţul pâinii cu 300%.
Salariul real în T1 faţă de T0:
a) a crescut cu 50%;
b) a scăzut cu 50%;
c) a rămas constant;
d) a crescut cu 100%;
e) a scăzut cu 100%.
276. Salariul nominal net în T0 este de 5.000.000 lei. În situaţia în care, în perioada T0-
T1, creşterea salariului reprezintă 50% din creşterea productivităţii medii a muncii,
care s-a dublat, salariul nominal net în T1 este:
a) 5.500.000 lei;
b) 10.000.000 lei;
c) 7.500.000 lei;
d) 7.250.000 lei;
e) 10.500.000 lei.
277. O firmă previzionează pentru anul următor costuri fixe totale de 20 milioane u.m.,
un cost variabil mediu de 2000 u.m. şi că preţul bunului pe care-l produce va fi de
7000 u.m.. În condiţiile în care firma şi-a stabilit ca obiectiv obţinerea unui profit
total de 5 milioane u.m., producţia care trebuie realizată este de:
a) 6.000 bucăţi;
b) 4.500 bucăţi;
c) 5.000 bucăţi;
d) 7.500 bucăţi;
e) 10.000 bucăţi.
278. În T0, rata profitului calculată la costurile totale a fost de 10%. În T1, costurile
totale cresc cu 20%, iar rata profitului calculată la costurile totale creşte cu 5
puncte procentuale. Profitul în T1:
a) creşte cu 280%;
b) scade cu 280%;
c) creşte cu 180%;
d) creşte cu 80%;
e) rămâne constantă.
279. Un capital se roteşte anual de 3 ori, totalul încasărilor fiind de 2 mil. um.
corespunzător fiecărei rotaţii. Dacă rata anuală a profitului în funcţie de costul
total este de 25%, nivelul anual al profitului şi costului total va fi:
a) 4 mil u.m., 1,2 mil. u.m.;
b) 1,2 mil u.m., 4,8 mil. u.m.;
c) 0,4 mil u.m., 1,6 mil. u.m.;
d) 1,6 mil u.m., 0,4 mil. u.m.;
e) 1 mil u.m., 1 mil. u.m.
280. Un credit acordat unei firme pe doi ani, în regim de dobândă compusă, cu o rată
anuală de 20%, aduce o dobândă totală de 44 milioane u.m. Creditul acordat este
de:
a) 74 milioane u.m.;
b) 144 milioane u.m.;
c) 120 milioane u.m.;
d) 100 milioane u.m.;
e) 110 milioane u.m.
281. O bancă acordă două credite însumând 3 milioane u.m, primul pe 1 an cu o rată
anuală a dobânzii de 20%, iar al doilea pe 6 luni cu o rată a dobânzii de 10%.
Dobânda încasată de către bancă din primul credit este de două ori mai mare decât
dobânda celui de-al doilea credit. Cele două credite sunt:
a) 1,5 milioane şi, respectiv, 1,5 milioane;
b) 1,25 milioane şi, respectiv, 1,75 milioane;
c) 1 milion şi, respectiv, 2 milioane;
d) 2 milioane şi, respectiv, 1 milion;
e) 2,25 milioane şi, respectiv, 0,75 milioane.
282. Un agent economic contractează un credit bancar de 100 milioane u.m pe o

perioadă de 1 an cu o rată nominală a dobânzii de 20%. În condiţiile în care în
acel an rata inflaţiei a fost de 10%, rata reală a dobânzii este:
a) 20%;
b) 10%;
c) 1%;
d) 100%;
e) 0,1%.
283. Un credit de 1 milion lei este acordat pe principiul dobânzii compuse, pe o durată
de doi ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Rata dobânzii, pe principiul
dobânzii simple, ce aduce aceeaşi dobândă, tot pe doi ani, este:
a) 13%;
b) 12%;
c) 11%;
d) 10,5%;
e) 10%.
Răspunsuri
1. d
2. d
3. e
4. c
5. b
6. d
7. e
8. b
9. b
10. d
11. c
12. c
13. c
14. d
15. c
16. d
17. d
18. e
19. e
20. a
21. c
22. a
23. a
24. b
25. c
26. b
27. a
28. b
29. c
30. d
31. e
32. e
33. d
34. c
35. e
36. c
37. a
38. d
39. b
40. b
41. a
42. e
43. a
44. d
45. e
46. a
47. c
48. e
49. c
50. b
51. e
52. d
53. d
54. a
55. c
56. c
57. c
58. b
59. b
60. c
61. b
62. c
63. c
64. c
65. b
66. e
67. e
68. d
69. c
70. c
71. e
72. b
73. e
74. a
75. d
76. e
77. e
78. d
79. b
80. c
81. c
82. d
83. d
84. c
85. a
86. c
87. a
88. c
89. d
90. d
91. a
92. c
93. b
94. b
95. a
96. c
97. b
98. c
99. d
100. d
101. c
102. d
103. b
104. a
105. c
106. e
107. a
108. c
109. b
110. b
111. d
112. d
113. d
114. c
115. a
116. d
117. c
118. a
119. a
120. e
121. a
122. c
123. e
124. b
125. c
126. e
127. e
128. b
129. c
130. a
131. a
132. e
133. d
134. b
135. e
136. b
137. b
138. b
139. d
140. a
141. a
142. d
143. a
144. c
145. c
146. a
147. a
148. e
149. a
150. b
151. e
152. c
153. b
154. b
155. a
156. d
157. a
158. b
159. a
160. d
161. d
162. b
163. b
164. a
165. c
166. d
167. b
168. a
169. a
170. c
171. c
172. c
173. d
174. e
175. d
176. d
177. a
178. d
179. a
180. b
181. b
182. d
183. c
184. d
185. c
186. b
187. b
188. e
189. c
190. c
191. e
192. c
193. b
194. c
195. d
196. c
197. d
198. c
199. e
200. d
201. d
202. e
203. b
204. b
205. c
206. c
207. d
208. d
209. c
210. a
211. b
212. e
213. b
214. d
215. c
216. c
217. a
218. b
219. c
220. a
221. a
222. a
223. e
224. a
225. e
226. b
227. b
228. a
229. d
230. c
231. b
232. d
233. c
234. b
235. a
236. b
237. b
238. a
239. b
240. c
241. d
242. c
243. d
244. d
245. c
246. b
247. b
248. c
249. d
250. d
251. d
252. c
253. a
254. c
255. b
256. d
257. b
258. d
259. a
260. b
261. a
262. b
263. d
264. b
265. d
266. c
267. a
268. d
269. c
270. e
271. b
272. a
273. c
274. d
275. b
276. c
277. c
278. d
279. b
280. d
281. c
282. b
283. d

Sesiunemicro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sesiunemicro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODELE ÎNTREBĂRI CAP.

1. Excedentul ofertei ilustrează:

3. Apariția unui excedent de oferta pe o piața liberă are drept rezultat:

8. Un preţ maxim stabilit sub rata dobânzii de echilibru va tinde să:

9. Să presupunem că salariul de echilibru pentru angajaţii dintr-un anumit domeniu de

Proprietarul unei brutării vinde pe parcusul unui an 40.000 de pâini, la un preţ

Mary este avocata si castiga 100.000 euro pe an. Ea a reusit sa economiseasca la

Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu anual net de 36

Proprietarul unei atelier de patiserie vinde pe parcusul unui an 100.000 de covrigi,

RPr/CT = Pr/CT = 6000/10.000 x100 = 60%

RPr = Pr/CA x 100

Vinde 40.000 de paini la 1,5 lei pe bucata. Rpr/CA = 30%, Pr = ?

Cat castiga Marius inainte de a fi intreprinzator?

Marius devine intreprinzator

Xc = 180 - 7Px = 180 – 7x25 = 180-175 = 5, adica a scazut cu 35 de bucati.

2. Concurenta ofera vanzatorilor stimulente numeroase pentru:

C. a face ca produsele lor sa para mai attractive pentru potentialii cumparatori

3. Acordurile dintre vanzatorii care se afla in competitive de a nu reduce preturile nu au o

A. cadea de accord asupra unei impartiri a pietei

4. Principalul avantaj pe care il gasesc vanzatorii in utilizarea statului pentru a reduce

5. Afirmatia ca o firma vinde sub cost:

1) Obiectul economiei politice cuprinde:

2) Componentele ştiinţei economice sunt:

3) La nivel microeconomic, economia politică studiază:

5) În funcţie de gradul dezvoltării economice şi de nivelul de cultură şi civilizaţie,

6.nevoile reprezintă un sistem cu numeroase subsisteme componente, care se

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

7) Caracteristicile principale ale nevoilor sunt:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

8) Resursele economice reprezintă:

1 totalitatea bunurilor materiale şi serviciilor destinate satisfacerii nevoilor;

9) Raritatea resurselor exprimă:

10) Costul de oportunitate al unei alegeri reprezintă:

1 cheltuielile unei persoane pentru deschiderea unei afaceri;

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

12) Structurile verticale ale activităţii economice sunt:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

13) Între metodele şi procedeele folosite în ştiinţa economică, majoritatea

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

14) Există două tipuri de tratare a activităţii economice:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

15) Principalele sisteme economice sunt:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

17) Economia de piaţă modernă are ca trăsături (caracteristici) principale:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

18) Agenţii economici sunt:

1x indivizi sau grupuri de indivizi care participă la viaţa economică a societăţii,

19) În rândul agenţilor economici se includ:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

20) Fluxurile economice reprezintă:

1 mişcări periodice de bunuri materiale şi disponibilităţi băneşti;

22) Banii au următoarele functii:

1. mijloc de măsurare a activitătii economice;

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:

23) Cunoaşterea pieţei presupune luarea în considerare a componentelor ei

24) În sens ştiinţific, piaţa exprimă ......................, dintre agenţii economici, ce se

Alegeţi fragmentul de text corect dintre următoarele variante:

26) Din punct de vedere al extinderii teritoriale, există:

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

27) Din punct de vedere al obiectului tranzacţiei economice, de vânzare-cumpărare,

Alegeţi răspunsul corect dintre următoarele combinaţii:

28) Din punct de vedere al desfăşurării concurenţei, există: