PIEŢE CU CONCURENTĂ

IMPERFECTĂ

CONCURENŢA
MONOPOLISTICĂ.
OLIGOPOLUL.
MONOPOLUL
 PLANUL DE TRATARE A
TEMEI
• Caracterizare generală a pieţei cu
concurenţă monopolistică; comparaţie cu
piaţa cu concurenţă perfectă
• Echilibrul pe termen scurt şi pe termen lung
al firmei pe piaţa cu concurenţă
monopolistică
• Structura pieţei de oligopol
• Cooperare vs. confruntare pe piaţa de
oligopol
• Definiţia monopolului
• Cauze ale apariţiei monopolurilor
• Echilibrul pieţei de monopol
• Costul social al monopolului
CARACTERIZARE GENERALĂ A PIEŢEI
CU CONCURENŢĂ MONOPOLISTICĂ
• Atomicitatea ofertei:
– pe piaţă sunt prezente firme numeroase, de talie
mică
– fiecare firmă furnizează o fracţiune redusă din
ofertă pentru grupa respectivă de produse
– nu exista bariere la intrarea pe piaţă
– deciziile producătorilor sunt relativ independente,
fiecare firmă ofertantă având propriul segment de
piaţă
• Diferenţierea produselor dintr-o grupă de
produse:
– produsul oferit de fiecare firmă în parte prezintă
anumite diferenţe specifice
– fiecare produs se adresează unui anumit segment
de clientelă
– produsele unei firme sunt substitute imperfecte
pentru cele ale oricărei alte firme de pe aceeaşi
piaţă
 EXEMPLE DE PIEŢE CU
CONCURENŢĂ MONOPOLISTICĂ
• piaţa bunurilor informaţionale
digitale (programe anti-virus, jocuri)
• piaţa produselor cosmetice de marcă
• piaţa serviciilor turistice
 COMPARAȚIE ÎNTRE
PIAȚA CU CONCURENȚĂ MONOPOLISTICĂ
ŞI CEA CU CONCURENȚĂ PERFECTĂ
PIAȚA CU CONCURENȚĂ PIAȚA CU CONCURENȚĂ
PERFECTA MONOPOLISTICĂ
Atomicitatea ofertei Atomicitatea ofertei

Omogenitatea produsului Diferenţierea produselor

(substituibilitate perfectă
între produsele oferite de
diversele firme)
Firma nu poate influenţa
deloc nivelul preţului
(primitor de preţ)
(substituibilitate imperfectă
între produsele oferite de
diversele firme)
Firma are o anumită
influenţă asupra nivelulului
preţului
 ROLUL RECLAMEI COMERCIALE
• este un instrument al concurenţei prin
mijloace extra-preţ

• are o funcţie de semnalizare, transmiţând

mesaje către clienţii potenţiali

• scoate in evidentă diferenţele între

produsul furnizat de un anumit ofertant şi
celelalte produse de pe piaţa respectivă

• costul reclamei se adaugă cheltuielilor de

producţie ale firmei ofertante
 CURBA CERERII ŞI A VENITULUI
MARGINAL AL FIRMEI ÎN CONCURENȚA
MONOPOLISTICĂ
p

Pentru orice Q,
p > Vmg
Cererea
adresata
firmei
p1

p2

Vmg

Q1 Q2 Q
 FUNCTIA INVERSA A CERERII

• funcţia inversă a cererii are forma

generală:
P = f(Q)

• exemplu:
Q = 110 – p (funcţia propriu-zisă a
cererii)
p = 110 – Q (funcţia inversă a cererii)
 ECHILBRUL FIRMEI PE TERMEN
SCURT (I)
• pe termen scurt, concurenta intervine intre firmele deja
aflate pe piata (se considera ca nu intra si nu ies firme de pe
piata)
• datorita fidelizarii, fiecare firma este perceputa de catre
propria clientela asemenea unui monopol
• preturile sunt mai mari decat in cazul pietei cu concurenta
perfecta (includ si costul diferentierii produselor, al reclamei
comerciale)
• profitul economic pe care il obţine firma va fi mai mare
decât pe o piaţă cu concurenţă perfectă , dar mai mic decât
în cazul monopolului
• spre deosebire de monopol, profitul economic va fi obţinut
doar pe termen scurt

CONDITIILE DE ECHILIBRU AL FIRMEI:

Q optim se obtine cand Cmg = Vmg
Profit economic se obtine cand p > ctm
ECHILBRUL FIRMEI PE TERMEN
SCURT (II)

cererea
ECHILBRUL FIRMEI PE TERMEN
LUNG (I)
• au loc intrari si iesiri de firme de pe piata
• intrarea are loc datorita stimulentului reprezentat
de posibilitatea de a obtine profit economic
• prin intrarea de noi firme pe piata, cererea
adresata firmelor scade (o parte din clientela
firmelor existente migreaza catre ofertantii noi
veniti)
• ca urmare, scade pretul si, implicit, scade marja
de profit economic
• la limita, profitul economic tinde catre zero si, pe
ansamblul pietei, se ajunge la o situatie similara
cu concurenta perfecta
• firmele incep sa iasa din ramura
• procesul se reia ciclic
ECHILBRUL FIRMEI PE TERMEN
LUNG (II)
• capacitatea de productie a firmelor este
incomplet utilizata (ctm aferent Qopt este
superior minimului ctm)

CONDITIILE ECHILIBRULUI PE TERMEN

LUNG
Cmg = Vmg
p = ctm
ECHILBRUL FIRMEI PE TERMEN
LUNG (III)
 APLICAȚIE
O firmă aflată pe o piaţă cu concurenţă
monopolistică are funcţia costului total
CT = 20 + Q2
Firma se confruntă cu o cerere de forma
Q = 40 - P
Să se determine volumul optim de
producţie (Q) al firnei şi profitul total
corespunzător acestuia.
 STRUCTURA PIEȚEI DE
OLIGOPOL
Produsele care se tranzactioneaza pe aceste pieţe
pot fi:
– omogene
– diferenţiate
Trăsăturile pieţei de oligopol:
• existenţa unui număr restrâns de firme de mari
dimensiuni care acoperă cererea de pe piaţă şi au o
eficienţă ridicată
• firmele au posibilitatea de a influenţa preţul pieţei
• deciziile fiecărei firme sunt influenţate de cele ale
firmelor concurente; firmele îşi construiesc strategii în
cadrul cărora ţin cont de reacţia celorlalte firme la
propriile lor decizii
• oligopolurile sunt forme stabile de organizare a pieţei;
dimensiunea mare a firmelor existente nu permite altora
să intre pe o asemenea piaţă; În aceste condiţii preţul
produsului va fi relativ stabil
 COOPERARE VS. CONFRUNTARE
IN CADRUL OLIGOPOLULUI
• Oligopol cooperant: dacă firmele decid să
coopereze, ele vor acţiona pe piaţă ca un
monopol. Firmele vor fi avantajate dacă oferă pe
piaţă o cantitate limitata din produsul respectiv,
iar preţul va fi ridicat (respectă condiţia de
maximizare a profitului valabilă pentru un
monopol: cmg = vmg)

• Oligopol necooperant: dacă firmele nu doresc să

coopereze, ele vor ţine seama doar de propriile
interese şi fiecare va acţiona astfel încât să-şi
maximizeze propriul profit (în funcţie de
condiţiile proprii de producţie); astfel, profitul pe
ansamblul oligopolului se va diminua
ECHILIBRUL PIEŢEI DE OLIGOPOL

• În cazul unor produse diferenţiate, pe piaţa nu

apar înţelegeri între firme; concurenţa între firme
se bazeaza pe instrumente extra-preţ
• În cazul unui produs omogen, apare variantele:
cooperare sau confruntare
 FORMAREA PREȚULUI DE
OLIGOPOL
• preţul firmei dominante (la care
celelalte firme se aliniază)
• preţul de cartel, agreat de toate
firmele din cadrul oligopolului
 CARTELUL
• Cartelul presupune pe o cooperare
explicită între firmele care produc un
anumit bun, mai ales in cazul unui bun
omogen (ţiţei, benzină, oţel, ciment,
aluminiu)
• Firmele care cooperează în cadrul
cartelului se înţeleg în legătură cu preţul
de vânzare al produsului. Preţul se
stabileşte astfel încât să se maximizeze
profitul la nivelul întregului cartel
 DEFINIŢIA MONOPOLULUI

• Monopol : piata cu o singura firma ofertant

pentru un anumit bun
• Piata coincide cu intreaga ramura de
productie
• Conditii de formare a unui monopol:
– Pe piata nu sunt disponibili substituenti
apropiati
– Existenta de bariere la intrarea altor
firme pe piaţă
 CAUZELE FORMARII DE
MONOPOLURI
• monoplul legal (de ex., drepturi de
proprietate intelectuala)
• control exclusiv al unei mari firme
asupra unei resurse
• realizarea, de catre o firma, a unui
produs nou sau a unei invenţii
• dominatia prin costuri de catre o
singura firma
 VENITUL TOTAL, MEDIU ŞI MARGINAL

• Incasarea totala - reprezintă încasările

firmei din vânzarea întregii producţii. Se
determină pe baza relaţiei:

VT = p * Q

• În cazul monopolului, firma işi maximizeaza

profitul alegând cea mai avantajpasă
combinaţie între preţ şi cantitate
• Monopolul nu are posibilitatea să aleagă atât
cantitatea cât şi preţul, cantitatea de produse
achiziţionate fiind decisă de cumpărător, în
funcţie de preţul impus de monopol
 Venitul marginal al monopolului
Corespondenta cantitate - pret determina curba cererii
Pe piata de monopol, cererea adresta firmei coincide cu
cererea pietei
Volumul Preţul Venitul Venitul
productiei P total VT marginal-
Q Vmg

0 200 0 0
1 180 180 + 180
2 160 320 + 140
3 140 420 +100
4 120 480 +80
5 100 500 +20
6 80 480 - 20
 ECHILIBRUL PIEŢEI DE MONOPOL PE
TERMEN SCURT
Determinarea lui Q*: Vmg = Cmg
P
Cmg
P*
CTM

●E
Vmg VM ( D )
Q
Q*
ECHILIBRUL PIEŢEI DE MONOPOL PE TERMEN
LUNG

• Pe termen lung: monopolul nu

rămâne pe piaţă decât dacă îşi
poate acoperi toate costurile de
producţie
• Spre deosebire de piaţa cu
concurenţă perfectă, unde profitul
economic dispare pe termen lung,
în cazul monopolului, acesta se
poate mentine, datorită barierelor
de intrare pe piaţă.
 DIFERENŢA DINTRE MONOPOL ŞI
PIATA CU CONCURENŢA PERFECTĂ

• In comparatie cu piata cu concurenta

perfecta, monopolul furnizeaza bunuri mai
putine, dar mai scumpe

• Monopolul genereaza pierederi sociale de

bunastare (costul social al monopolului)

• Legislatie anti-trust/anti-monopol
– Sunt admise monopoluri publice, reglementate
– Sunt interzise monopolurile private (inhiba
concurenta)