Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ciocolatei
Proiect de disciplină - Marketing
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1. Introducere
4. C. Analiza cererii
C.1. Număr de consumatori (estimare)
C.2. Conturarea unui „portret-robot" al principalelor segmente de
consumatori din piață
1
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1. Kandia
D.1. Mărci, produse şi/sau servicii oferite
D.2 Prețuri şi tarife practicate
D.3. Modalități de distribuție utilizate
D.4. Strategii şi tactici de comunicare
2. Kraft Foods
D.1. Mărci, produse şi/sau servicii oferite
D.2 Prețuri şi tarife practicate
D.3. Modalități de distribuție utilizate
D.4. Strategii şi tactici de comunicare
3. Nestle
D.1. Mărci, produse şi/sau servicii oferite
D.2 Prețuri şi tarife practicate
D.3. Modalități de distribuție utilizate
D.4. Strategii şi tactici de comunicare
4. Heidi Chocolats
D.1. Mărci, produse şi/sau servicii oferite
D.2 Prețuri şi tarife practicate
D.3. Modalități de distribuție utilizate
D.4. Strategii şi tactici de comunicare
1. Kraft Foods
2. Nestle
3. Heidi Chocolats
7. Concluzie
8. Bibliografie
2
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Acest proiect de disciplină a fost realizat pentru a analiza piața ciocolatei în România.
Pentru acest fapt, vom avea in vedere principalii competitori pe piață, cât si evoluția acesteia
de-a lungul timpului.
Piaţă ciocolatei din România este una dinamică şi complexă, cu peste 10 mărci
promovate şi mai mult de 200 de sortimente diferite de produse din ciocolată.
Principalii jucători care domină piaţă ciocolatei sunt Kraft Foods România, Kandia-
Excelent, Supreme Chocolat, Heidi Chocolat Suisse, Nestlé şi Master Foods.
Segmentul premium este împărţit de Milka, Poiana Senzaţii, Heidi şi Anidor, cel
mediu este reprezentat de brandurile Kandia, Poiana şi Primola, iar segmentul economic
include mărcile Laura, Africană şi Novatini.
Kandia Dulce este al doilea jucator pe piața de ciocolată.
3
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
In 2005 Patru mari jucatori concentrau peste 90% din aceasta piata:
Top 5 in 2006
Cele mai vandute marci de ciocolata din Romania sunt, in ordinea cotei de piata (in
volum), Poiana, Milka si Primola. Cea mai alerta crestere in 2006 a avut-o marca Milka.
Topul primilor cinci producatori/comercianti de ciocolata din 2006 arata astfel:
1) Kraft Food
2) Kandia Excelent
3) Supreme Chocolat
4) Nestle
5) Modares Food
Acesti producatori isi adjudeca 80% din piata ca volum si 75% ca valoare din piata in
prezent. In toate segmentele de pret (premium, mediu si economic), brandurile acestor jucatori
domina clar rafturile cu tablete de ciocolata ale marilor retaileri din mediul urban:
- segmentul premium este impartit de Milka, Poiana Senzatii (Kraft), Heidi si Anidor
(Supreme)
- segmentul mediu apartine brandurilor Kandia, Poiana Kraft) si Primola (Supreme)
5
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Fiecare tabletă de ciocolată sau biscuit ajunge în intreaga țară prin partenerii
distribuitori. În fiecare județ exită unul sau mai mulți distribuitori.
6
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
7
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1.3. Exporturi
Exporturile de ciocolată şi de produse din ciocolată ale României s-au majorat, anul
trecut, de 2,5 ori faţă de 2007, dar au fost de peste şase ori mai mici decât importurile, arată
date furnizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR).
Cantitatea de ciocolată şi produse vândută pe pieţele externe a avansat cu 647 de tone, la
1.065 de tone, iar importurile au scăzut cu 10%, până la 6.877 de tone.
8
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Se observă ca o pondere semnificativ mai ridicată dintre repondenții din Oltenia - 27%
nu au putut mentiona spontan nici o marcă de ciocolată.
9
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
10
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
11
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
→ Maturitatea consumatorilor
Orice afacere care mizează pe calitate și prestigiu, își canalizează eforturile pe o nișă
de piață. Nimic nou până acum. Doar că nișele de piață sunt caracteristice piețelor mature și
consumatorilor care își permit să aibă pretenții. Or atunci când clienții încă nu fac diferența
între o bomboană și o pralină, iar cantitatea contează mai mult decât calitatea – consumul de
ciocolată premium va fi cu siguranță limitat. Educația se face în timp, iar cei care îndrăznesc
să se lupte cu prejudecățile consumatorilor vor avea de câștigat pe termen mediu și lung. (Și)
în acest caz Leonidas Ciocolată Belgiană are un rol de pionierat: am abordat piețe din
România care nu aveau nicio ciocolaterie premium, iar deschiderea clienților și capacitatea de
a absobi informații noi a fost neașteptată.
→ Condițiile meteo
Este știut faptul că vara scade dramatic consumul de ciocolată. Asta înseamnă că în
orașele de câmpie, perioada de extra-sezon poate fi mai mare decât în cele de munte. Iar în
țări precum Marea Britanie, Belgia, Elveția consumul ridicat constant de-a lungul anului este
o certitudine.
Atât de criticate uneori, mallul și supermaketul ne-au învățat totuși câteva lucruri
importante: să fim mai atenți la ce cumpărăm, să citim eticheta, să “luăm pulsul” produselor,
să apreciem calitatea și modul de prezentare. Nu aș putea să-mi imaginez o ciocolaterie
Leonidas plasată într-o zonă de buticuri sau lângă o piață agroalimentară. Șocul pentru
consumatori ar fi prea mare, iar efortul de educare aproape imposibil din partea unei “simple„
ciocolaterii. Tocmai acest efort a fost lăsat în seama retailului modern. Față de acum 20 de ani
consumatorul român este avid să descopere lucruri noi, să-și dorească mai mult de la
magazinul din care cumpără, să primească atenție și servicii în plus. Și da – să cheltuie mai
mulți bani pentru toate acestea. Un business cu ciocolată premium nu se poate construi decât
pe un astfel de teren pregătit.
12
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
→ Situația geo-strategică:
Ce legătură are politica cu consumul de ciocolată? Dacă ai uitat cum este să fii în afara
UE, încearcă să deschizi o franciză internațională din Serbia, Moldova sau Ucraina. Ciocolata
premium vine din vest, ca rezultat a sute de ani de perfecționare. Cu cât drumul pe care
minunatele praline ajung într-o țară este mai lin – cu atât consumul în acea țară are potențial
de creștere. În momentul în care un manager își consumă mai multe resurse / energii pe
aspecte administrative decât pe cele ce țin de dezvoltare – creșterea este limitată. Iar un mediu
economic și politic impropriu ține consumul pe loc, inclusiv cel de ciocolată.
Acestea sunt doar câteva dintre elementele care te fac inclusiv pe tine să consumi mai
multe sau mai puține praline de calitate. În spatele unei ciocolaterii stau prognoze, statistici,
obiceiuri de consum la care nu te-ai gândi. Desigur că mai sunt și altele: caracteristici
culturale locale, dezvoltarea urbană, nivelul de educație, structura societății…Promit să revin
asupra subiectului într-un articol viitor.
Grijuliii (24%)
Tradiționaliștii (29%)
13
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Moderniștii (46%)
demografice: zone urbane, studenți sau „white collar”, venit mediu si ridicat, dulciurile
reprezintă o placere si un substitut pentru mâncare in același timp, consum ridicat de tablete,
batoane de ciocolată și napolitane, în special cele acoperite, știu exact ce brand și ce tip vor să
cumpere, cumpară din supermarket, preferă Poiana, Joe si Smash. Cele mai mari
consumatoare de tablete de ciocolată sunt gospodăriile formate din trei si patru persoane, care
acoperă 28%, respectiv 30% din consum in valoare si care reprezintă 21% si, respectiv, 17%
din totalul gospodăriilor din România. Tot din această categorie a celor mai mari
consumatoare de tablete de ciocolată fac parte si gospodăriile cu vârsta capului familiei între
30 și 39 de ani (22% din consum, in valoare) si cele cu vârsta capului familiei între 40-49 de
ani (27% din consum), care au o pondere de 14%, respectiv 22% in totalul gospodăriilor.
Principalele nevoi/motivații sunt: plăcere/răsfat, satisfacerea foamei, snacking, cadouri
sezonale, distracție, varietatea, permisivitatea (cu calorii reduse, cremos, cu lapte), o mancare
mai usoara. Principalele ocazii de consum:
→ impuls (consum de tip „pentru mine”) – pe stradă, în masină, la scoală/serviciu,la film
→ de împărțit cu alții – la scoală/seriviciu, la petreceri, la televizor
→ de făcut cadou – ocazii importante (aniversări, Crăciun etc.) sau mici cadouri.
14
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Kraft Foods
Kraft Foods România este filială a Kraft Foods Inc., a doua mare companie din lume din
domeniul produselor alimentare. În România, firma deține o fabrică de ciocolată la Brașov,
fosta Poiana Produse Zaharoase Brașov, achizitionată în 1994, și o unitate de producție de
cafea ambalată in București, unde se află și centrul logistic. Portofoliul Kraft pe piața
românească include mărcile de ciocolată Poiana, Africana, Milka, Toblerone, brandurile de
cafea, Jacobs și Nova Brasilia, precum și crema de branză Philadelphia. Pe segmentul
tabletelor de ciocolată, Kraft Foods are o cotă de aproximativ 50%, potrivit estimărilor din
piață, cu brandurile Poiana, Milka si Africana. Kraft Foods este prezentă in peste 155 de țări
cu mărci de renume international, precum cafeaua Jacobs si Maxwell House, branza Kraft,
biscuiții Nabisco, crema de branză Philadelphia, preparatele de carne Oscar Mayer, cerealele
Post si ciocolata Milka. Conducerea Kraft Foods Romania estimă pentru 2008 venituri de
peste 140 milioane de dolari, mai mari cu circa 20% fata de anul anterior. Ciocolata Milka,
aflaș in portofoliul Kraft Foods Romania, a raportat anul trecut o creștere de 40% a
veniturilor. Ciocolata Milka deține in prezent 20% din piața tabletelor de ciocolată, care
reprezintă 80% din totalul vânzărilor de ciocolată. Potrivit estimarilor Business Standard, pe
15
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
segmentul tabletelor de ciocolată, lider este Kraft Foods Romania, cu o cotă de peste 45%,
urmata de Kandia-Excelent, cu circa 24% si Supreme Chocolat, cu aproximativ 23%. La
mare distanță se afla Heidi Chocolat Suisse. Masterfoods stă mai bine pe partea de batoane,
unde deține o cotă de aproximativ 30%. Fabrica Kraft Foods din Brasov exportă în prezent in
mai multe țări din Europa, printre care Cehia, Slovacia si Turcia.
Supreme Chocolat
Supreme Chocolat face parte din Supreme Group, care mai include firmele Supreme
Imex, care procesează cafea pentru Kraft Foods, Supreme Gourmet - operează cafenele si o
divizie de distributie - Supreme Distribution. Supreme Chocolat este prezent pe segmentul
ciocolatei și al biscuiților dulci. La ciocolată, compania este cunoscută pentru brand-urile
Primola - pe segmentul mediu, Anidor - premium, și Novatini - economic, iar la biscuiți
marca Ulpio. Compania mai produce batoane și bomboane de ciocolată. Prima unitate de
producție, înființată in 1992, era specializată in productia de cafea. Nouă ani mai tarziu,
conducerea societații a decis să vândă mărcile de cafea ale grupului catre Kraft Foods. Odată
cu această operațiune, Supreme s-a orientat către segmentul ciocolatei prin preluarea unei
fabrici de ciocolată din București. Ulterior, firma începe si producția de biscuiți dulci. Anul
trecut, Supreme Chocolat a realizat o cifră de afaceri de 23 milioane de euro, mai mare cu
10% față de 2006.
Nestlé
Cu sediul in Vevey, Elvetia, Nestlé a fost fondata in anul 1866 de catre Henri Nestlé si
este astazi lider mondial in nutritie, sanatate si vitalitate. Nestlé are in prezent 283000 de
angajati precum si fabrici si operatiuni in aproape fiecare tara din lume.
Cifra de afaceri:
16
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Oamenii sunt diferiți. Este un fapt. În viața privată, aceasta este o incântare. În afaceri,
aceasta este o oportunitate. În fapt, aceasta este baza marketingului modern. La baza
consumului de bunuri și servicii de catre oameni stau nevoile, stări foarte diferite de la un
individ la altul, stări ce necesită satisfacere.
Ciocolata Milka face parte din categoria bunuril→or de larg consum și se afla in topul
preferințelor tinerilor consumatori de ciocolată. Majoritatea dintre ei au o putere de cumparare
medie și sunt responsabili de propriile lor acțiuni, savurând in mod repetat o ciocolată fină, de
cea mai inaltă calitate.
Compania ISRA Center Marketing Research a dat publicității raportul său cu privire la
unitațile de cumpărare si consum in cazul mărcilor de ciocolată. Rezultatele cercetărilor oferă
informații despre notorietatea brand-urilor și despre criteriile de care clienții țin cont in
achiziția acestor produse. Sondajul este realizat pe un numar de 1.082 persoane din mediul
urban (29 localitati, 20 judete si 7+1 regiuni) cu varsta cuprinsă intre 20-60 ani.
17
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Românii mănâncă din ce in ce mai multă ciocolată, poate și din cauza eforturilor tot
mai mari a firmelor din domeniu de a diversifica produsele oferite si a campaniilor publicitare
agresive. Desi incontestabil foarte apreciată, ciocolata ramâne un produs greu de vîndut.
Totuși potrivit datelor Ministerului Agriculturii, dacă în 2003 consumul mediu al unei
persoane era de 1,6 kg, în ultimul an, fiecare român a mîncat în medie 1,9 kg de ciocolată/ cap
de locuitor, ceea ce inseamnă ca 88% din populatia țării mănâncă ciocolată. Totodata studiul
arată că persoanele care cumpără ciocolată au de cele mai multe ori o familie compusă din cel
putin 3 persoane. Cei mai fideli cumpărători ai produselor din ciocolată sunt femeile. Sexul
frumos reprezintă aproximativ 60% din totalul cumpărătorilor români de ciocolată. În privința
brand-ului Milka , cel mai adesea este cumparată de tineri datorită produselor atractive lor
precum Milka Milkinis sau Milka M-joy Lapte si Milka M-joy Alune Întregi.
demografice:
-sex: feminin
-vârsta:7-75 de ani
-venitul:390 RON
psihografice:
-opinii:ciocolata e excelentă
localizare geografica:
-ţara:România
-localitate/zonă: Braşov
18
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
-locuitori: 595,758
utilizarea produsului
-intensă:75%
-slabă:25%
-puternică:58%
-moderată:36%
-slabă:6%
mod de utilizare:
situaţia utilizării:
-ocazii speciale:37%
19
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
D. Practici de marketing
Produse Kandia:
1.Ciocolata
20
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
21
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
2. Biscuiți
22
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
23
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
3. Bomboane
24
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
25
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
4. Batoane Ciocolata
26
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
5. Prajituri
27
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
6. Jeleuri si Drajeuri
28
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1. Kraft Foods
30
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
31
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
32
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Segmentul premium este impartit de Milka, Poiana Senzatii (Kraft), Heidi si Anidor
(Supreme). Milka este liderul segmentului premium al tabletelor de ciocolata, potrivit datelor
AC Nielsen.
Kraft Foods a înregistrat, în anul 2006, o cifră de afaceri de peste 400 milioane de lei
(114 milioane de euro) și un profit net de 40 milioane de lei (peste 11 milioane de euro),
conform datelor transmise Ministerului Economiei si Finanțelor.
Potrivit lui Peter Muller, directorul general al Kraft Foods România, cele mai mari
vânzări au fost înregistrate de ciocolată, dar compania a consemnat o creștere semnificativă și
pe segmentul de cafea.
33
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Piața internă a ciocolatei era estimată, anul trecut, la circa 250 milioane de euro, iar pentru
acest an, producatorii intrevăd un ritm de creștere de 20%. Reprezentanții Kraft Foods
prognozează însă o creștere de două cifre, mai mică totuși față de 20%.
În 2002 ciocolata Milka costa aproximativ 25 000 lei, iar în 2007 aproximativ 33 000 lei,
ceea ce reprezintă o creștere de 32 % a prețului ciocolatei Milka în ultimii 5 ani.
Supermarketurile au crescut ca
importanță in vînzările de ciocolată,
urcînd in top și devenind una dintre
locațiile predilecte de unde românii
cumpară acest tip de produs. Atît
volumic, cît si valoric, importanța
acestui canal s-a dublat. Astfel, dacă în
perioada mai 2004 - iunie 2005 volumul
vînzarilor de ciocolată în
supermarketuri inregistra 13,9%, în
intervalul mai 2005 - iunie 2006 acesta a ajuns la 26,3%.
mai 2004 - iunie 2005 importanță în volum era de 14,4%, în intervalul mai 2005 - iunie 2006,
acesta a scazut la 9%. Ca importanță în valoare, scăderea este de la 14,2% la 8,9% în
perioadele analizate.
Milka si schiul
Vacuțele Milka
Vacuțele Milka au apărut și pe pârtiile de
schi din România. Le puteți găsi la
Kalinderu (Bușteni) si Clabucet
(Predeal).
35
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
2. Supreme Chocolat
3. Nestlé
Vânzările Nestle, cel mai mare grup alimentar din lume, au înregistrat anul trecut o
creştere organică de 4,1%, la 108 miliarde de franci elveţieni (73,7 miliarde de euro), în
timp ce profitul net s-a diminuat de la 18 miliarde de franci în 2008 la 10,4 miliarde de
franci (şapte miliarde de euro).
36
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Profitul net din 2008 are în componenţă, însă, un câştig de 9,2 miliarde de franci
elveţieni (6,2 miliarde euro) realizat în urma vânzării unei participaţii de 24,8% din
compania Alcon, se arată în raportul financiar al Nestle pentru 2009.
În prezent, în Romănia, Nestlé are aproximativ 900 de angajati în sediile din București
și Timișoara. Suntem unul dintre cei mai importanți jucători ai industriei de Food & Beverage
din România atât prin cota de piață cât și prin succesul mărcilor noastre - majoritatea fiind în
fruntea categoriei lor.
Susținători ai unui stil de viata sanatos, Nestlé și Carrefour, lansează primul parteneriat
dedicat educării consumatorilor privind o alimentatie echilibrată. Astfel, în perioada 21-31
august, se desfășoară programul ”Cu Nestlé și Carrefour nu trebuie să fii bogat pentru a
câștiga obiceiuri sănătoase și mii de premii.” în toate hipermarketurile Carrefour din țară,
precum și pe site-ul de cumpărături online www.Carrefour-Online.ro.
Pentru că starea de bine înseamnă echilibru, atât în alimentație, cât și în stilul de viață,
Nestlé și Carrefour propun o campanie de informare nutritionala. Prin campania ”Cu Nestlé și
Carrefour nu trebuie să fii bogat pentru a câștiga obiceiuri sănătoase și mii de premii.”,
37
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
38
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
39
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
40
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Din pasiune pentru ciocolată" este o campanie care se adresează în principal femeilor
cu vârste între 18-35 de ani și consumatorilor de ciocolată premium. Campania continuă să
construiască brandul Heidi și personalitatea sa feminină, rafinată, elegantă, usor non-
conformistă. Ideea creativă pleacă de la dramatizarea pasiunii pentru ciocolată.
Consumatoarele iubesc atât de mult Heidi, încât încearcă să reconstituie figurativ tableta din
ciocolată din obiectele pe care le au in jur.
Analiza SWOT pune în lumină punctele tari și slabe ale companiei, asociate cu
oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.
41
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1. Kraft Foods
42
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
2. Nestlé
43
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
Analiza SWOT are și limitările sale, deoarece organizațiile pot să vadă unele
circumstanțe ca fiind foarte simple și pot trece cu vederea unele contacte strategice
fundamentale care ar putea apărea. Mai mult decât atât, categorizarea aspectelor ca puncte
tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ar putea fi un lucru foarte subiectiv deoarece
există un grad mare de incertitudine pe piață.
44
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
În concluzie, în urma analizei pieței ciocolatei descrise mai sus, putem observa
dinamica acestei piețe, principalii ofertanți cu ceea ce ne pot oferi, dar si nivelul prețurilor
utilizat în această piață. Statisticile arată, după cum se observă și din graficele exitente in
întreaga lucrare, că ciocolata este un produs dorit de către consumatori, aflat intr-o
permanentă mișcare. Iar în viitor, această piață se va dezvolta din ce in ce mai mult, oferind
game noi, noi linii de producție.
45
Facultatea de Cibernetica, Satistica si Informatica Economica
1. http://www.creeaza.com/referate/marketing/Analiza-pietei-ciocolatei-in-
R586.php
2. http://www.revista-
piata.ro/Produsele_din_ciocolata__o_piata_de_1_3_miliarde_de_lei-
id11586.html
3. https://ro.scribd.com/doc/119485302/Piata-Ciocolatei
4. http://www.creeaza.com/referate/marketing/ANALIZA-PIETEI-
CIOCOLATEI-MILK751.php
5. http://wikipedia.com
6. http://kandia-dulce.ro
7. http://milka.ro
8. www.nestle.ro/brands/dulciuri
9. https://heidi-chocolate.com
46