Test recap examen cap.

5-9

1. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata graului definite prin functiile: Xc = 50 –
5Px, Xo = 20Px – 25, unde unde Xc este cantitatea ceruta, Xo cantitatea oferita, iar Px
este pretul graului. Daca guvernul fixeaza un nivel de pret la un nivel cu 2 lei mai mare
decat pretul de echilibru, atunci:
A. cantitatea ce poate fi cumparata de pe piata este cu 10 unitati mai mica fata de cea
care s-ar fi cumparat in absenta interventiei guvernamentale
B. cantitatea ce poate fi cumparata de pe piata este cu 40 unitati mai mare fata de cea care s-
ar fi cumparat in absenta interventiei guvernamentale
C. se inregistreaza un excedent de cerere de 50 unitati
D. cantitatea oferita de vanzatori este cu 10 unitati mai mica decat cea de echilibru

2. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata graului definite prin functiile: Xc = 50 –
5Px, Xo = 20Px – 25, unde unde Xc este cantitatea ceruta, Xo cantitatea oferita, iar Px
este pretul graului. Daca pe piata graului exista un deficit de 25 unitati, atunci:
A. statul intervine stabilind un pret maxim de vanzare de 4 lei pe unitate
B. statul intervine stabilind un pret minim de vanzare de 4 lei pe unitate
C. statul intervine stabilind un pret maxim de vanzare de 2 lei pe unitate
D. statul intervine stabilind un pret minim de vanzare de 2 lei pe unitate

3. Fie cererea totala Xc si oferta totala Xo pe piata graului definite prin functiile: Xc = 1500
– 5Px, Xo = 450 + 45Px, unde unde Xc este cantitatea ceruta, Xo cantitatea oferita, iar Px
este pretul graului. Daca primaria impune o taxa de 5 lei pe fiecare unitate vanduta, atunci
marimea veniturilor primariei din colectarea taxei este:
A. 6975 lei
B. nu se poate calcula
C. 105 lei
D. 11025 lei

4. O societate agricola produce porumb. Costurile de productie au fost de 10.000 lei, in

conditiile in care s-au obtinut 5 tone. Statul acorda o subventie de 1 leu per kg si impune un
plafon de pret de 2 lei per kg. In aceste conditii:
A. Profitul firmei este de 5000 lei
B. Venitul total este de 10000 lei
C. Cifra de afaceri este de 15000 lei
D. Rata profitului in functie de cifra de afaceri este de 50%

5. O firmă a obţinut în anul 2019 o cifră de afaceri de 33.000 lei. În condiţiile unei rate a
profitului, calculată în funcţie de costurile totale, de 10%, care a fost profitul firmei? Care
au fost costurile totale?

6. Ioana este angajata la o institutie publica si obtine un salariu net de 60.000 lei pe an. A
reusit sa economiseasca suma de 30.000 lei, pentru care obtine o dobinda bancara
corespunzatoare unei rate a dobinzii de 6% pe an. Ioana se hotaraste sa devina
 antreprenor, isi da demisia si isi deschide o florarie. Amenajarea spatiului si toate
costurile de functionare din primul an le acopera din propriile economii bancare si cu
ajutorul unui credit bancar de 50.000 lei, la o rata a dobinzii de 9% pe an. Ea inchiriaza si
un spatiu pentru care plateste o chirie de 1500 lei lunar. La sfirsitul anului contabilizeaza
venituri de 130.000 lei.
A. Costurile explicite sunt 51800 lei
B. Costurile implicite sunt 94500
C. Profitul contabil este 34300
D. Se obtine o pierdere economica de 34300

7. Domnul Green detine 4 desene ale unui artist celebru pe care ar dori sa le vanda pentru
bani
lichizi. Ar putea vinde unul pentru 8.000 lei, doua daca ar scadea pretul la 7.000 lei, trei la
pretul de 6.000 lei si pe toate patru daca ar reduce pretul la 5.000 lei. Stiind ca el le apreciaza
pe fiecare dintre acestea, pentru colectia sa personala, ca valorand 4.500 lei/bucata, in
conditiile practicarii pretului uniform, care este cel mai mare numar de desene pe care ar
trebui sa le vanda pentru ca venitul marginal sa fie mai mare decat costul marginal?
A. unul.
B. doua.
C. trei.
D. patru.

8. Tabelul urmator exprima relatia dintre pretul pe bucata si cantitatea ceruta pentru rochiile
realizate de un creator de moda renumit din Iasi. Stiind ca prima rochie il costa pe acesta
500 lei, a doua 470 lei, a treia 460 lei si a patra 450 lei, atunci:
Pretul (lei) Cantitatea ceruta
X(buc.)
700 0
780 1
750 2
700 3
670 4
A. profitul total maxim care se poate obtine este de 2680 lei.
B. venitul total obtinut in urma vanzarii a 3 rochii este de 1500 lei.
C. costul marginal egaleaza venitul marginal pentru un pret de 700 lei.
D. venitul marginal pentru cea de-a doua rochie este 720 lei.

9. Tabelul de mai jos reda cantitatea ceruta dintr-un anumit bun in raport de pretul acestuia.
Stiind ca producerea unei bucati suplimentare aduce un cost suplimentar de 120 lei, in
conditiile diferentierii perfecte a pretului, atunci:
Pretul bunului (lei) Cantitatea ceruta (buc.)
240 1
220 2
190 3
150 4
110 5
A. nivelul productiei care maximizeaza profitul total al firmei este de 4 unitati.
B. profitul total al firmei este maxim daca se vand 3 bucati din bunul respectiv.
C. venitul total obtinut din vanzarea a 3 bucati din bunul respectiv este de 570 lei.
D. venitul total obtinut din vanzarea a 5 bucati din bunul respectiv este de 810 lei.

10. Domnul Green detine 4 desene ale unui artist celebru pe care ar dori sa le vanda pentru
bani lichizi. Ar putea vinde unul pentru 10.000$, doua daca ar scadea pretul la 8.000$, trei
la pretul de 6.000$ si pe toate patru daca ar reduce pretul la 4.500$. Stiind ca el le
apreciaza pe fiecare dintre acestea, pentru colectia sa personala, ca valorand 5.500
$/bucata, cate desene ar trebui sa vanda pentru a obtine profitul (venitul net)maxim?
A. unul.
B. doua.
C. trei.
D. patru.

11. Raritatea unui bun nu poate fi redusa

A. prin cresterea disponibilitatii bunului respectiv

B. prin reducerea gradului de dezirabilitate al acelui bun
C. prin furnizarea lui in cantitati mai mari
D. adoptand legi care reduc pretul

12.
Pretul de inchidere a pietei (de echilibru) este pretul care
A. ii satisface pe toti membrii societatii
B. egalizeaza cantitatea pe care oamenii planifica sa o cumpere cu cantitatea pe care oamenii
planifica sa o vanda
C. egalizeaza cererea cu oferta
D. este pretul care nu permite intrarea pe piata a altor furnizori

13. Pe piata ciocolatei cu lapte din Iasi, in urma cresterii pretului bombonelor de ciocolata,
este probabil ca:
A. pretul ciocolatei cu lapte platit vanzatorilor de catre cumparatori si cantitatea care face
obiectul schimbului cresc
B. pretul ciocolatei cu lapte platit vanzatorilor de catre cumparatori si cantitatea care face
obiectul schimbului scad
C. pretul ciocolatei cu lapte platit vanzatorilor de catre cumparatori scade si cantitatea
care face obiectul schimbului creste
D. pretul ciocolatei cu lapte platit vanzatorilor de catre cumparatori creste si cantitatea care
face obiectul schimbului scade

14. Pe piata painii din Romania, in urma cresterii salariilor platite lucratorilor din domeniul
producerii painii, este probabil ca:
A. pretul painii platit producatorilor de catre cumparatori si cantitatea care face obiectul
schimbului cresc
B. pretul painii platit producatorilor de catre cumparatori si cantitatea care face obiectul
schimbului scad
C. pretul painii platit producatorilor de catre cumparatori creste si cantitatea care face
obiectul schimbului scade
D. pretul painii platit producatorilor de catre cumparatori scade si cantitatea care face
obiectul schimbului creste

15. Completati spatiile libere: un plafon de pret stabilit de guvern pentru un bun X este un
exemplu de pret .......maxim............. si tinde sa genereze un/o .........lipsa.............. pe piata
acelui bun.
A. maxim; lipsa
B. minim; lipsa
C. maxim; surplus
D. minim; surplus

16. Cineva observa ca, desi pretul brazilor artificiali a scazut, populatia a cumparat mai putini
brazi artificiali anul acesta. Explicatia tine de faptul ca
A. legea cererii nu se aplica in acest an, fiind o situatie speciala, de pandemie
B. legea cererii se aplica, dar curba cererii pentru brazi artificiali este verticala
C. cererea de brazi artificiali s-a redus
D. curba cererii de brazi artificiali s-a deplasat spre dreapta

17. Sa presupunem ca pretul de inchidere a pietei laptelui este de 3 lei litrul, dar grupurile de
producatori conving statul sa stabileasca si sa suporte acoperirea unui pret minim de 3.5
lei litrul. Acest lucru tinde:
A. sa creeze un surplus de lapte
B. sa mareasca cererea de lapte
C. sa reduca oferta de lapte
D. sa determine un deficit de lapte

18. Antreprenorul este cineva care, in general:

A. cumpara actiuni riscante sau alte investitii.
B. imprumuta economiile unor grupuri de indivizi care deruleaza un proiect riscant.
C. poseda pamint, echipamente sau cladiri si permite ca acestea sa fie utilizate intr-o maniera
riscanta.
D. urmareste profitul economic prin experimentarea unor actiuni incerte.

19. Maximizarea venitului net:

A. presupune vanzarea intregii productii realizate.
B. este realizata prin practicarea unor adaosuri comerciale foarte mari.
C. presupune vanzarea tuturor acelor unitati pentru care venitul marginal previzionat este
mai mare decat costul marginal.
D. presupune vanzarea tuturor acelor unitati pentru care venitul marginal previzionat este
mai mic decat costul marginal.
ANSWER: C

20. Diferentierea preturilor:

A. este interzisa prin lege.
B. nu are niciun efect asupra venitului incasat de vanzator.
C. permite obtinerea unui profit mai mare decat cel rezultat din practicarea preturilor
 uniforme.
D. poate fi considerata o forma de discriminare imorala.
ANSWER: C

21. Profitul economic al unei firme este

A. mai mare decat profitul contabil
B. mai mic decat profitul contabil
C. egal cu profitul contabil minus garantii
D. egal cu profitul contabil plus alte cheltuieli

22. Profitul este

A. doar rezultat al norocului
B. obtinut de orice antreprenor
C. doar rezultatul actiunii oamenilor care dispun de informatii perfecte
D. restul antreprenorului dupa ce si-a achitat angajamentele din contracte

23. Speculatoii care anticipeaza un pret viitor mai mare decat pretul actual vor avea tendinta
sa actioneze astfel:
A. cresc pretul actual si scad pretul viitor
B. cresc atat pretul actual cat si pretul viitor
C. scad pretul actual si cresc pretul viitor
D. scad atat pretul actual cat si pretul viitor

24. Practicarea de preturi la biletele la film mai mari pentru adulti si mai mici pentru copii,
elevi si studenti constituie exemple de:
A. strategii de diferentiere a pretului.
B. ajutoare sociale.
C. abordari ilegale din punctul de vedere al discriminarii potentialilor consumatori.
D. practici imorale din punctul de vedere al comportamentului de afaceri.

25. Venitul marginal:

A. este profitul suplimentar.
B. este intotdeauna mai mare decat costul marginal.
C. este venitul suplimentar obtinut din vanzarea unei unitati suplimentare.
D. este intotdeauna mai mic decat costul marginal.

26. Magazinul de la coltul strazii vinde mandarine cu 3,5 lei / kg. Din lipsa cumparatorilor,
patronul decide sa reduca pretul la 3 lei / kg, dar nici in noile conditii lumea nu se
inghesuie sa le cumpere pentru ca sunt patate. Intrebat daca le vinde la 1,5 lei / kg de
cineva care ar fi dorit sa le stoarca pentru a bea suc natural, patronul argumenteaza
vehement ca nu le poate vinde sub cost, intrucat le-a cumparat cu 1,8 lei / kg. In aceste
conditii:
A. pozitia patronului este una fireasca; daca le-ar vinde la 1,5 lei / kg, ar iesi in pierdere.
B. ar fi intelept sa accepte propunerea clientului, intrucat in scurt timp respectivele
mandarine vor fi aruncate pentru ca se vor strica pe raft; astfel, chiar daca le va vinde mai
ieftin, isi va recupera o parte din banii investiti in aceasta marfa.
C. un antreprenor adevarat nu va vinde niciodata sub costul de achizitie sau cel de productie,
intrucat scopul sau este obtinerea profitului; daca va accepta oferta clientului, acesta va
indrazni sa vina cu propuneri similare si pe viitor, afectandu-i vanzarile.
27. O fuziune intre Metro si Selgros ar putea fi considerata o fuziune:
A. verticala.
B. orizontala.
C. conglomerat.
D. diagonala.

28. O fuziune intre Metro si Renault ar putea fi considerata o fuziune:

A. verticala.
B. orizontala.
C. conglomerat. (alt domeniu de acctivitate)
D. diagonala.

29. O fuziune intre Metro si un procesator de produse alimentare ar putea fi considerata o

fuziune:
E. verticala.
F. orizontala.
G. conglomerat.
H. diagonala.

30. Concurenta ofera vanzatorilor stimulente numeroase pentru:

A. a utiliza practicile de vanzare neetice.
B. a face ca produsele lor sa para mai putin atractive pentru potentialii cumparatori.
C. a creste calitatea produselor oferite.
D. a scadea calitatea produselor oferite.