TEMA ID Teme UI2_Vilcu Mihaela SEMINAR UI2

1. Jim cumpara doar lapte si prajituri cu venitul pe care il are la dispozitie. In 2003, el castiga 100$, iar laptele costa 2$, prajitura 4$. a. reprezentati grafic dreapta bugetului; b. calculati panta bugetului; c. presupunand ca in 2004, toate preturile au crescut cu 10%, iar venitul sau a avut o evolutie identica, desenati noua dreapta a bugetului; d. calculati panta noii drepte a bugetului. Explicati de ce valoarea acesteia se mentine constanta. REZOLVARE : In 2003 Jim castiga 100$ X=lapte ;y=prajituri ; Lapte=Px=100/2=50 Prajituri=Py=100/4=25 Grafic :

b)Buget=100 Px=2 Py=4 B=X*PX=Y*PY B=2*50+4*25=100+100=200 m=PX/PY=2/4=0,5

d)Plapte2004=2$+10%=2,2$ Pprajituri 2004=4+10%=4,4 $ V2004=100$+10%=110 $ X lapte=V/PX=110/2,2=50 YPRAJITURI=V/PY=110/4,4=25 m=PX/PY=2,2/4,4=0,5 Xlapte=2,2 Yprajit.=4,4 V=110 Valoarea ramane constanta deci preturile ambelor produse au crescut cu acelasi procent. Valoarea negativa a pantei arata ca intre cele doua bunuri exista o relatie negativa ,daca are aceeasi bani si vrea mai mult din x va putea cumpara mai putin din y. Grafic :

2. Pentru Marian Utilu, functia utilitatii pentru bunul X si Y se prezinta astfel:

U x = 30 + 20 x x2 2

; Uy = 10 +18 y y 2 . Presupunem ca Px=Py=2 si ca

Marian are la dispozitie un buget de 10 um. Cate unitati din x si y va consuma acesta la nivelul de echilibru? Rezolvare: Bunul X SI Y Presupunem ca Px=Py=2 si Bugetul =10 um Bugetul=bunul x*pretul lui x+bunul y*pretul lui y A doua ecuatie este data de egalitatea dintre panta bugetului dreapta bugetului si panta curbei de indiferenta cea mai indepartata de origine si care este tangenta la dreapta bugetului, adica panta dr. Buget:Px/Py=RMS(Umgx/Umgy) B=10=2*x+2*y Ux/Uy=Px/Py

3. S luam drept exemplu piata apartamentelor din Bucuresti. Pentru fiecare dintre evenimentele urmatoare, identificati care dintre determinantele cerere (C) sau oferta (O) sunt influentate. De asemenea indicati daca se modifica (creste sau scade) C sau O. Apoi, pe baza unui grafic, aratati efectul asupra pretului si numarului (cantitatii) de apartamente. a. pretul terenurilor pentru constructii de case (vile) creste; b. primaria decide daramarea blocurilor care au o vechime mai mare de 50 de ani; c. rata dobanzii aferente creditelor imobiliare se reduce; d. Consiliul Municipiului Bucuresti decide construirea unui noi cartier de blocuri pentru tineri; e. Preturile unor bunuri precum fier, ciment, caramida necesare construirii unei case se reduc substantial. a)Raspuns: Oferta creste. Devine neatractiva construirea de case /vile deci producatori se vor reprofila pe apartamente.

b)Pe piata vor fi mai putine apartamente oferite.Oferta scade.Cererea creste. c)Rata dobanzii este mai mica inseamna credit mai ieftin. Deci pe langa ceei ce au bani economisiti pentru a cumpara apartamente vor mai aparea unii care vor lua credite de la banca. Deci numarul celor care se manifesta ca purtatorii ai cererii de apartamente pe piata va creste. Cererea creste. d)Oferta de apartamente creste. e)Oferta de case si apartamente creste.Cererea creste. Grafic:

4. Piata pentru bunul pizza evidentiaza urmatoarele date referitoare la C si O:

P Qc Qo f

4 135 26

5 104 53

6 81 81

7 68 98

8 53 110

9 39 12 1

a. reprezentati grafic C si O; b. evidentiati pretul si cantitatea de echilibru (Pe si Qe) c. daca P=8, ce situatie avem pe piata si cum vor evolua variabilele P si Q; d. Idem pentru P=4.

b)La pretul de 6 um avem echilibru si oferta 81. c)daca P=8 Oferta depaseste cererea.Varianta prin care s-ar putea atinge echilibru este daca scade mult cantitatea oferita.Daca unii producatori de pizza dau faliment(pentru ca nu li se va cumpara marfa)ofeta s-ar reduce considerabil astfel incat cumparatori ar fi dispusi sa plateasca mai milt pentru pizza. P=8,Qc=53,Qof=110 deci se ofera cu 57 de bunuri mai mult decat se cer,rezulta surplus de oferta. Cand ofertanti se confrunta cu stocuri atunci vor reduce pretul pentru a lichida stocurile. Rezulta P tinde catre Pe. d)idem P=4, Qc=135,Qof=26 Cantitatea ceruta depaseste cu mult cantitatea oferita.Daca producatorii ar creste preturile atunci cantitatea ceruta ar scadea si sar atinge echilibru.

5. O cercetare de piata privind un anumit bun conduce la urmatoarele informatii privind functiile cererii si ofertei. Qc=1600-300P; Qof= 1400+700P. a. reprezentati grafic C si O si;

b. determinati nivelul de echilibru (Pe si Qe) La echilibru avem Qc si Qof sant egale. Pentru a afla Pe trebuie sa egalam cele doua functii. La cerere daca P=0, Qc=1600 rezulta punctul de coordonate 1600 si 0 aflat pe axa cantitatii(OX) Dca Q=0, atunci P=1600/300=5,3 rezulta punctul de coordonate 0 si 5,3 aflat pe axa pretului (OY) unim cele doua puncte si obtinem dreapta cererii. Pe=0,2 adica Qc=Qof rezulta 1600-300P=1400+700P rezulta 100P=200 rezulta P=200/1000=1,5=0,2

6. De-a lungul anilor, s-a constatat ca atunci cand vremea este buna (adica nu este seceta), recoltele agricultorilor sunt foarte bogate, dar aparent paradoxal, veniturile acestora sunt reduse. Folosind notiunile de cerere (C), oferta (O), elasticitate, raspundeti urmatoarelor intrebari: a. este C pentru grane elastica sau inelastica? b. Construiti un grafic si reprezentati pretul si cantitatea de echilibru; c. Daca anul este secetos, oferta se va deplasa spre dreapta sau stanga? Reprezentati noul punct de echilibru, noul Pe i Qe. d. Analizati modificarea venitului dupa deplasarea ofertei fata de situatia initiala; e. Aratati ce categorie de agenti economici vor fi avantajati daca guvernul va impune un pret minim de achizitie al tonei de grau superior pretului de echilibru de la punctul c. reprezentati grafic o asemenea situatie.

Rezolvare:

a)Cand vorbim de veniturile producatorilor (VT) ne referim la P * Q, adica la incasarile din vanzarea bunurilor in cele doua perioade T0 si T1. Daca nu este seceta , recoltele sant bogate,scade pretul granelor deci agricultorii au venituri mici; In anii secetosi pretul graului creste. Aici amintim legea cererii care spune: Daca P creste Q scade si daca P scade Q creste. Cererea pentru grane este inelastica C este inelastica la pret (adica Qc nu se prea modifica, indiferent de modificarea pretului). De exemplu, datorita faptului ca cererea de paine este relativ constanta, nici cererea panificatorilor pt grane nu se va modifica substantial de la un an la altul. Grafic:

b)Grafic:

c)Anul in care a fost pretul de echilibru la punctual b) devine secetos atunci pretul de echilibru creste si graficul se deplaseaza spre dreapta. Grafic:

d)Ipoteza de calcul este ca atunci cand sunt productii mari veniturile sunt mici,rezulta ca atunci cand avem mai multi anii secetosi veniturile agricultorilor cresc. VT0=Po * Qo VT1=P1 * Q1 e)Daca se impune un pret minim vor fi avantajati vanzatorii de cereale. Grafic:

7. Consideram ca exista doua categorii de calatori ce doresc sa mearga cu autocarul firmei Eurolines pe ruta Bucuresti-Madrid: romanii ce lucreaza acolo (angajati) i romanii ce vor sa-si petreaca vacanta in Spania (turisti). Sa presupunem urmatoarele date: Pretul calatorii 150 200 250 300 unei Q ceruta turisti 1000 800 600 400 Q ceruta angajati 2100 2000 1900 1800

a. daca pretul creste de la 200 la 250, calculati coeficientul elasticitatii in functie de pret (Ecp) pentru cele doua categorii de calatori; b. care ar putea fi motivul pentru care angajatii au o cerere mai inelastica la prt decat turistii? Rezolvare:Po=250,P1=250,Qo=800,Q1=600.Aplicam Ecp a)pt turisti:

Pt.angajati:

b)Angajati sunt obligati sa calatoreasca si cererea nu este asa influentata de pret(inelastica).

TEMA ID

VILCU MIHAELA

Seminar UI 1
1. Compania pe care o conduceti a investit 5 mil de dolari in obtinerea unui nou produs, process ce nu este inca terminat. La o sedinta recenta, departamentul de vanzari comunica faptul ca, datorita aparitiei pe piata a unor produse concurente, vanzarile estimate se ridica la numai 3 mil de dolari. Daca va mai costa inca 1 mil terminarea procesului, ce decizie luati: mai scoateti sau nu produsul pe piata? Rezolvare:A investit 5 milioane $. Datorita aparitiei pe piata a unor produse concurente , vanzarile 3 mil. $. Mai scotem produsul pe piata? Daca nu mai investim pierdem 2 mil. $ si avem sansa de a ramane in pierdere odata cu vanzarea produselor si a doua cu timpul destinat acestei investiti. Daca mai investim 1 mil. $ castigam inca 3 mil $ si salvam imaginea companiei. Putem foarte bine sa investim 1 mil. $ si sa vindem in continuare de 5 mil. $ asta inseamna ca castigam numai 3 mil$ si nu 2 mil. $ pierdere. Avem profit de 2 mil $. In conditiile in care nu mai poate recupera 5 mil. $ putem considera cost ca fiind unul ingropat-nerecuperabil. 2. Un cltor care folosete avionul poate ajunge de la oraul A la oraul B ntr-o or; aceeai cltorie dureaz cinci ore cu autobuzul. Dac tariful unui bilet de avion este de 30 u.m., iar pentru un bilet de autobuz trebuie s se plteasc 10 u.m., care ar fi mijlocul de transport mai ieftin pentru o persoan ce poate ctiga 2 u.m. n fiecare or? Dar o persoan care ar putea ctiga 10 u.m. n fiecare or, ce alegere ar face? Dar un individ care ctig 5 u.m. pe or, cu ce anume va circula? Rezolvare: 1 calator AB 1h cu avionul30 um AB 5 h cu autobuzul10 um

a)1 pers. 2 um/h Daca merge cu avionul renunta la 20 um dar castiga 4 h Deci daca merge cu avionul castiga 4h x 2 um/h=8 um CO=20/8=2,5 Daca va utiliza autobuzul va renunta la cele 8 um pe care le-a castigat datorita economiei de timp si va plati 10 um.CO=4/10=0,4 In acest caz va alege autobuzul. b)in cazul in care individul castiga 10 um/h Daca merge cu avionul renunta la 20 um x 4=80. Daca merge cu autobuzul renunta la 40um. 30 de lei daca merge cu avionul dar economiseste 4h in care poate castiga 40 de lei=castig net 10 lei. Daca merge cu autobuzul il costa 10 lei dar pierde 40 lei fata de avion care este 30 lei are pierdere de 10 lei; COavion=20/80=0,25 CO autobuz=80/20=4. Deci va alege avionul. c)in cazul in care castiga 5um/h. Daca merge cu avionul renunta la 20 um si castiga 20 um. Daca merge cu autobuzul castiga 20 si renunta la 20 um(4hx5),deci economiseste 20 lei si pierde (4hx5)20 lei. COavion=20/20=1 CO autobuz=20/20=1 3. Urmtorul tabel evideniaz posibilitile producerii de bunuri militare i de bunuri civile: Tipuri de produse A B C Rachete 0 2 Automobile 30 Producii alternative D E 4 6 8 27 21 12 0

a) Reprezentai grafic! Pe ce premise se bazeaz aceste posibiliti? b) Dac economia se afl n punctul C, care este costul oportunitii corespunztor unui automobil n plus? Dar cel corespunztor unei rachete? c) Explicai cum se reflect pe aceast curb legea creterii costului oportunitii. d) Cum trebuie s funcioneze economia pentru a influena evoluia produciei la un anumit punct de pe FPP? Rezolvare:)Graficul:

Co(in punctul C) pt. Un automobil esteCO= 21/4=5,254 rachete Rachete esteCO= 4/21=0,19 automobil Daca vrem sa calculam CO pt o racheta in plus inseamna ca ne deplasam de la CD si pierdem 9 automobilept 2 rachete in plus pierdem 9 automobile. CO al unei rachete 9aut./2 rachete=4,5 automob CO pt racheta =2/9=0,22 Pt a produce o racheta in plus trebuie sa renuntam la producerea 4,5 automob. CO pt un automob in plus ne deplasam de la C la B si pierdem 2 rachete Pt 6 automobile in plus pierdem 2 rachete. CO pt autom=6 autom/2 rachete=3 rachete. 1. Robinson Crusoe poate aduna 10 nuci de cocos sau poate prinde un peste in intervalul de o ora. Vineri poate strange 30 de nuci sau poate prinde 2 pesti in acelasi interval. a. care este costul de oportunitate al lui Crusoe daca alege sa prinda pestele; b. dar al lui Vineri? c. cine are avantaj absolut in prinderea pestelui; d. cine are avantaj comparativ in prinderea pestelui. Rezolvare: R.Crusoe poate aduna 10 nuci de cocos sau poate prinde un peste 1h Vineri30 nuci sau pota prinde 2 pesti/h. a)CO=10 nici b)Vineri>2 pesti/h fata de 1 peste /h Crusoe. Crusoe>CO>mai mic fata de CO a lui Vineri. 30 nuci pentru 2 pesti / 15 nuci pt 1 peste c)vineri pt ca este mai productiv

d)Crusoe renunta la 10 nuci pt 1 peste in timp ce Vineri renunta la 15 nuci pt 1 peste,astfel Crusoe va prinde peste si Vineri va aduna nuci.