TEMA 1.

1. Pentru a putea face rost de bani, Alexandra are doua posibilităţi: fie îşi ajutǎ sora cea mica la economie câştigând 300.000 lei
sǎptǎmanal; fie lucrează la sfârşit de sǎptǎmanǎ ca babysister câştigând 350.000 lei . Costul de oportunitate pentru ajutorul pe
care Alexandra îl da sorei sale este:
a) 300.000 lei; b) 350.000 lei; c) <1; d) >1; 650.000

2. Într-un an o firmă poate produce pâine şi covrigi în următoarele variante:

A B C D
Pâine (mii buc) 0 18 x y
Covrigi (mii buc) 60 42 30 0

Dacă costurile de oportunitate sunt CoB-C = 2 şi CoD-C=1/5, atunci:

a) x = 28, y = 30; b) x = 18, y = 16; c) x = 24, y = 30; d) x = 30, y = 30; e) x = 30, y = 28.

3. Dacă costul de oportunitate al unei cantităţi de 20Y este 25X iar preţul unei unităţi din bunul Y este PY=25 u.m., atunci calculaţi
preţul unei unităţi din bunul X.

4. O economie poate produce aparate tv şi calculatoare în următoarele variante:

Variante A B C D
Produse

Televizoare 0 24 32 40
Calculatoare 80 56 40 0

a. reprezentati grafic FPP;

b. determinati costul oportun al primelor 32 de televizoare si pe cel al primelor 40 de calculatoare;
c. care este costul de oportunitate al deplasarii economiei din punctul B in punctul C? Dar din punctul C in punctul A?

5. Panta negativa a frontierei de productie semnifică: a) legea cresterii costurilor de oportunitate b) specializarea resurselor
productive c) legea raritatii d) eficienta productiva e) legea cererii

6. Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă pe termen scurt utilizând resursele disponibile
este: a) funcţia de producţie; b) curba expansiunii producţiei; c) curba posibilităţilor de producţie; d) linia bugetului; e) curba
de indiferenţă.

7. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui contract; c) valoarea
atribuită celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o alegere; d) un concept similar ratei marginale de
substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.

8. Cand are loc o deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie, atunci: a) se consumă mai puţin din cele două
bunuri; b) se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun; c) au apărut resurse şi tehnologii noi care permit
creşterea producţiei din ambele bunuri; d) resursele deja existente sunt utilizate integral şi eficient; e) nici o variantă nu este
corectă.

9. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în care costul de oportunitate pentru
strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi un punct pe
curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6 strunguri; c) 92 pâini şi
6 strunguri; d) 91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.

10. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2007 a fost de 6,6%” este: a) un enunţ pozitiv; b) un enunţ
normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui model matematic.

11. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că: a) producătorul nu foloseşte integral resursele;
b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximă; c) producătorul dispune de resurse insuficiente ;d) calitatea
resurselor nu este corespunzătoare; e) datorită unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea
maximă.
12. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate
din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decât cantitatea din
UmgX
bunul Y; c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât = 2 ; d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât
UmgY
UmgX 1
= ; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale sunt egale.
UmgY 2

13. Un consumator are o funcţie de utilitate totală de tipul U( X,Y) = 3  X Y . Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor
două bunuri sunt PX = 1 şi PY = 2 . Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi
5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.

UmgA UmgB
14. Dacă  , atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumă mai puţine unităţi din
PA PB
bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţin din ambele bunuri; d) consumă mai mult din
ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

15. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintre utilitatea totală a
bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintre utilitatea totală a bunului care substituie
şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală de substituţie în consum.

16. Dacă rata marginală de substituţie a bunului B prin bunul A este RMS B/A =1/2 şi UmgA = 6, atunci utilitatea marginală
obţinută prin consumul unei unităţi în plus din bunul B este: a) 12 unităţi de utilitate; b) 3 unităţi de utilitate; c) 1/3unităţi
de utilitate; d) 6 unităţi de utilitate.

17. Se cunosc: preţul bunului X este Px = 12 u.m., panta dreptei bugetului este egală cu 2 şi bugetul disponibil B = 10 u.m. Care
dintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?
a) Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 12y;
b) Preţul bunului Y este Py = 3 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 3y;
c) Preţul bunului Y este Py = 6 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 12x + 6y;
d) Preţul bunului Y este Py = 2 u.m. iar ecuaţia dreptei bugetului este 10 = 6x + 2y;

18. Dacă se modifică bugetul disponibil al consumatorului, caeteris paribus, atunci una din următoarele situaţii este posibilă:
a) curba de indiferenţă se deplasează la dreapta şi panta acesteia rămâne constantă;
b) linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia scade dacă şi bugetul se reduce;
c) linia bugetului se deplasează la dreapta şi panta acesteia creşte dacă şi bugetul creşte;
d) dreapta bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia rămâne constantă dacă bugetul scade.

19. Un consumator raţional urmăreşte să-şi maximizeze satisfacţia resimţită prin consumul bunurilor X şi Y. Funcţia de utilitate
este dată de relaţia U(X,Y)=x2+y2-8x-4y+15. Preţurile celor două bunuri sunt egale Px=Py=2 u.m., iar bugetul disponibil este
B=20 u.m. Determinaţi:
a) cantităţile din bunurile X şi Y care maximizează satisfacţia totală în condiţiile constrângerii bugetare;
b) sporul de utilitate înregistrat ca urmare a modificării cu 4 unitati a bugetului disponibil.

20. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a
cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.

21. Linia bugetului ne arată: a) combinaţii de două bunuri ce se pot achiziţiona cu un anumit venit disponibil; b) preţurile la care
pot fi produse două bunuri; c) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unei cantităţi date de
producţie; d) diferite combinaţii de două resurse care îi permit unei ţări realizarea unor diferite cantităţi de producţie; e)
diferitele combinaţii de două produse pe care o ţară le poate realiza cu resursele de care dispune.
22. Funcţia utilităţii totale pentru un consumator este: U=(x+4)(y+6). Dacă Px=Py=10um, iar venitul de care dispune
consumatorul este de 100 um. Sǎ se determine cantităţile din bunurile x şi y, care-i maximizează utilitatea sunt : a) x=3,y=7;
b) x=6,y=4; c) x=4,y=6; d)x=7,y=3; e) x=5,y=5.

23. Deplasarea dreptei bugetului consumatorului spre dreapta, paralel cu cea iniţială, este determinata de: a) o scădere a
venitului consumatorului; b) o creştere a preţului bunului X, conţinut în programul de consum;c) o scădere a preţului bunului
Y, conţinut în programul de consum; d) o scadere a venitului consumatorului; e) o scădere în aceeaşi proporţie a preturilor
celor doua bunuri X şi Y.