Seminar 2

Variabilele și modificările acestora

Știința economică studiază fenomene și procese cuantificabile cu ajutorul variabilelor și a
modificărilor acestora. Variabilele sunt elemente care pot lua diferite valori, cu a numită
semnificație. Exemple: cantitatea cerută, cantitatea oferită, prețul, etc.
Modificarea unei variabile poate fi:
 Absolută: ΔX=X1-X0, unde X1 este valoarea curentă a variabilei respective, iar X 0 este
valoarea inițială

P1=30 lei
P0=40 lei
ΔP=P1-P0=30-40=-10 lei

X 1−X 0
 Relativă (Procentuală): % ΔX = ∗100
X0

X1
Indicele unei variabile: Ix= ∗100 sau Ix=% ΔX+100%
X0

P 1−P 0 30−40
 % ΔP = ∗100 = ∗100=-25%
P0 40
 Ip=30/40)*100=75%

 Daca indicele este mai mic decat 100%, variabila a înregistrat o scădere.
 Daca indicele este mai mare decat 100%, variabila a înregistrat o creștere

Exemplu
Qc0=30
Qc1=20
ΔQ c= Qc1 - Qc0=20-30=-10 bilete
Qc1−Qc 0 20−30
% ΔQc = ∗100 = ∗100=-33,33%
Qc 0 30
IQc=(20/30)*100=66,67%
IQc=-33,33%+100%=66,67%
 Raritate și alegere

1. Pentru a putea face rost de bani, Alexandra are doua posibilităţi: fie îşi ajutǎ sora cea mica
la economie câştigând 30 lei sǎptǎmanal, fie lucrează la sfârşit de sǎptǎmanǎ ca babysister
câştigând 35 lei . Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Alexandra i-l oferă surorii
sale este: a)30 lei; b) 35 lei; c) <1; d) >1; 65 lei

2. Într-un an o firmă poate produce pâine şi covrigi în următoarele variante:

A B C D
Pâine (mii buc) 0 18 a b
Covrigi (mii buc) 60 42 30 0
Cunoaștem costurile de oportunitate: CoB-C = 2 şi CoD-C=1/5. Determinați valorile a și b.

3. Dacă costul de oportunitate al unei cantităţi de 20Y (mere) este 25X (pere) iar preţul unei
unităţi din bunul Y (mar) este PY=25 u.m., atunci calculaţi preţul unei unităţi din bunul X
(pretul unei pere).

4. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unui
contract; c) valoarea atribuită celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face o
alegere; d) un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera
posibilităţilor de producţie.

Frontiera Posibilităților de Producție

5. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:

a) producătorul nu foloseşte integral resursele
b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximă
c) producătorul dispune de resurse insuficiente
d) calitatea resurselor nu este corespunzătoare
e) din cauza unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea
maximă.

6. O economie poate produce televizoare şi calculatoare în următoarele variante:

Variante A B C D
Produse
Televizoare 0 24 32 40
Calculatoare 80 56 40 0

a. reprezentati grafic FPP;

b. determinati costul oportunitate al primelor 32 de televizoare si pe cel al primelor 40 de
calculatoare;
c. care este costul de oportunitate al deplasarii economiei din punctul B in punctul C? Dar
din punctul C in punctul A?

7. Panta negativa a frontierei de productie semnifică : a) legea cresterii costurilor de oportunitate b)

specializarea resurselor productive c) legea raritatii d) eficienta productiva e) legea cererii
8. Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă pe termen scurt
utilizând resursele disponibile este: a) funcţia de producţie; b) curba expansiunii producţiei; c)
curba posibilităţilor de producţie; d) linia bugetului; e) curba de indiferenţă.

9. O economie poate produce utilaje pentru insutria extractivă și elicoptere în următoarele variante:

Variante A B C D
Produse
Elicoptere 0 40 60 80
Utilaje 90 76 40 0

d. reprezentati grafic FPP;

e. determinati costul oportunitate al primelor 60 de elicoptere si pe cel al primelor 40 de utilaje;
f. care este costul de oportunitate al deplasarii economiei din punctul D in punctul C? Dar din
punctul A in punctul C? Dar din B în C?

10. Cand are loc o deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie, atunci: a) se consumă
mai puţin din cele două bunuri; b) se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun;
c) au apărut resurse şi tehnologii noi care permit creşterea producţiei din ambele bunuri; d)
resursele deja existente sunt utilizate integral şi eficient; e) nici o variantă nu este corectă.

11. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:a) producătorul nu
foloseşte integral resursele;b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximă ;c)
producătorul dispune de resurse insuficiente ;d) calitatea resurselor nu este corespunzătoare ;e)
datorită unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea maximă.

Specializarea producătorilor

12. Robinson Crusoe poate aduna 10 nuci de cocos sau poate prinde un peste in intervalul de o ora.
Vineri poate strange 30 de nuci sau poate prinde 2 pesti in acelasi interval.
a) care este costul de oportunitate al lui Crusoe daca alege sa prinda pestele; b) dar al lui Vineri? c)
cine are avantaj absolut in prinderea pestelui; d) cine are avantaj comparativ in prinderea pestelui.

13. Presupunem că doi fermieri, Ionel și Dorel, pot produce doar două bunuri, roșii și cartofi,
utilizând aceeași cantitate de resurse (în 8 ore). Posibilitățile de producție sunt următoarele:

Ionel: 8 kg de roșii sau 32 kg de cartofi

Dorel: 24 kg de roșii sau 48 kg de cartofi

a) Cine deține avantaj absolut în producția de cartofi, respectiv de roșii?

b) Determinați cum se specializează cei doi producători.

14. Presupunem ca un individ A poate obtine in 8h fie 10 bunuri x fie 5 bunuri y. persoana B poate
obtine in acelasi interval orar 12 x sau 4 y. Pe baza datelor de mai sus:
a) Determinați productia totala obtinuta inainte de specializare, fiecare dintre cei doi
alocand ½ din timp atat pentru x cat si pentru y;
b) Aflați ce bun va produce fiecare in urma specializarii;
c) Determinați producția obținută după specializare.

15. Avantajul economic absolut se deosebeşte de avantajul economic relativ pentru că:
 a) avantajul economic absolut este deţinut de unul sau anumiţi agenţi economici, pe când de
avantaj economic relativ dispune, în mod potenţial, orice agent economic;
b) avantajul economic absolut este evident, devine palpabil, prin situaţia economică a celui ce-l
deţine; avantajul economic comparativ trebuie găsit şi exploatat;
c) avantajul economic absolut este mult mai stabil decât cel relativ.

16. Avantajul economic comparativ (relativ) are în vedere:

a) gradul de specializare a producţiei;
b) partenerul cu care se face comparaţie;
c) tipul de tehnologie folosit în procesul de producţie;
d) numai bunurile materiale;
e) costul de oportunitate.

17. Presupunem că la nivelul unei economii există doar 3 producători, A, B și C, care produc
mere și pere. Uilizând exact aceeași cantitate de resurse, cei trei producători pot obține:
A:10 mere sau 5 pere
B: 4 mere sau 4 pere
C: 2 mere sau 3 pere
a) Cine are avantaj absolut în producția de mere, respectiv de pere?
b) Determinați cum se specializează cei 3 producători.
c) Determinați cum se modifică producția la nivelul pieței, în urma specializării
producătorilor, știind că înainte de specializare fiecare producător utiliza jumătate din
resurse pentru producția de mere și cealaltă jumătate pentru producția de pere.

18. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2007 a fost de 6,6%” este: a) un
enunţ pozitiv; b) un enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui
model matematic.