Teoria consumatorului

1. Utilitatea marginală scontată a se obţine prin consumul succesiv al unor unităţi suplimentare dintr-un
bun este:
a) constantă;
b) întotdeauna negativă;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

2. Dacă utilitatea marginală este pozitivă, atunci utilitatea totală scontată a se obţine va fi:
a) crescătoare;
b) descrescătoare;
c) maximă;
d) egală cu 0.

3. Dacă utilitatea marginală este negativă, atunci utilitatea totală scontată a se obţine va fi:
a) crescătoare;
b) descrescătoare;
c) maximă;
d) egală cu 0.

4. Dacă utilitatea marginală este egală cu 0, atunci utilitatea totală scontată a se obţine va fi:
a) crescătoare;
b) descrescătoare;
c) maximă;
d) minimă.

5. Corelaţia dintre dozele consumate dintr-un bun şi utilitatea totală scontată a se obţine în urma
consumului acelui bun:

Cantitatea (doza) consumată dintr-un Utilitatea totală scontată a se obţine prin consumul
bun ipotetic bunului ipotetic
1 35
2 63
3 89
4 113
5 135
6 155

Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

a) utilitatea marginală a celei de-a patra unităţi este de 28 de unităţi de utilitate;
b) utilitatea totală creşte din ce în ce mai mult cu fiecare unitate adiţională consumată;
c) utilitatea marginală a celei de-a doua unități consumate este 31,5;
d) utilitatea marginală a celei de-a şasea unităţi este de 20 de unităţi de utilitate.
6. Atunci când se consumă în mod succesiv unităţi din acelaşi bun economic, până la saturaţie:
a) Umg creşte şi UT scade;
b) Umg descreşte în aceeaşi măsură cu UT;
c) Umg creşte în aceeaşi măsură cu UT;
d) Umg descreşte iar UT creşte.

7. Dacă se modifică venitul consumatorului atunci una din următoarele situaţii este posibilă:
a) linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia scade dacă şi venitul se reduce;
b) linia bugetului se deplasează la dreapta şi panta acesteia creşte dacă şi venitul creşte;
c) linia bugetului se deplasează la stânga şi panta acesteia rămâne constantă dacă venitul scade
d) linia bugetului nu se modifică dacă venitul crește.

8. Dacă un consumator îşi foloseşte întreg venitul disponibil pentru a procura două bunuri, X şi Y, şi
dacă preţul unuia dintre bunuri scade, atunci linia bugetului:
a) se va deplasa la stânga;
b) se va deplasa la dreapta;
c) se va deplasa la dreapta paralel cu linia iniţială a bugetului;
d) se va deplasa la stânga paralel cu linia iniţială a bugetului.

9. Dacă ecuația liniei bugetului se scrie Y = 10-2X, iar prețul bunului X este 6, atunci venitul
consumatorului, respectiv prețul bunului Y sunt:
a) 5, respectiv 2;
b) 10, respectiv 18;
c) 30, respectiv 3;
d) 18, respectiv 6.

Umg X UmgY
10. Dacă  , atunci pentru a atinge situația de echilibru, un consumator:
PX PY
a) va mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y;
b) va mări consumul din Y şi din bunul X;
c) va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X;
d) va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de echilibru.

11. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y, atunci un consumator va alege
pentru echilibru:
a) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y;
b) o cantitate din bunul X egală cu cantitatea din bunul Y;
U
c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât mgX  2 ;
UmgY
UmgX 1
d) cantităţile din cele două bunuri astfel încât  .
UmgY 2
12. Dacă utilitatea marginală a bunului x este de două ori mai mare decât utilitatea marginală a bunului y,
atunci un consumator îşi poate atinge starea de echilibru doar dacă:
a) preţul bunului x este dublu faţă de preţul bunului y;
b) preţurile bunurilor x şi y sunt egale;
c) preţul bunului x reprezintă jumătate din preţul bunului y;
d) niciun răspuns corect.

13. Funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri X şi Y este UT(x,y) = 5x+3y+4. Preţul
bunului X este Px = 10 u.m. Care ar trebui să fie preţul bunului Y la nivelul de echilibru al
consumatorului ?
a) 6 u.m.
b) 10 u.m.
c) 12 u.m.
d) 3 u.m.

14. Utilităţile marginale a două bunuri, X şi Y, sunt exprimate prin funcţiile Umgx = 6 – 3X şi
Umgy = 21 – 7Y. Venitul disponibil al consumatorului este de 97 u.m., iar preţurile celor două bunuri
sunt Px = 3 u.m., respectiv Py = 7 u.m. Cantitățile din bunurile X și Y care corespund echilibrului
consumatorului sunt:
a) X = 3, Y = 3
b) X = 6, Y = 9
c) X = 9, Y = 10
d) X = 10, Y = 6.

15. Un consumator urmăreşte să-şi maximizeze satisfacţia resimţită prin consumul bunurilor X şi Y.
Funcţia de utilitate este dată de relaţia U(X,Y)=x2+y2-8x-4y+15. Preţurile celor două bunuri sunt egale
Px=Py=2 u.m., iar venitul disponibil este de 20 u.m. Determinaţi cantităţile din bunurile X şi Y care
corespund echilibrului consumatorului în condiţiile constrângerii bugetare sunt:
a) X = 4, Y = 6
b) X = 6, Y = 4
c) X = 8, Y = 6
d) X = 6, Y = 10.

16. Pentru un student din seria C, FABBV, anul I, consumul unui covrig Luca cu măsline generează o
satisfacție suplimentară mai mică decât cea generată de consumul unei merdenele (cumparate de la
metrou Piața Victoriei). Dacă prețul unei merdenele este egal cu prețul covrigului Luca cu măsline,
explicați ce decizie de consum adoptă studentul. Argumentați dacă acesta actionează în direcția
asigurării echilibrului consumatorului.

17. Pentru un student din seria C, FABBV, anul I, consumul unui Kebab clasic Divan generează o
satisfacție suplimentară de doua ori mai mare decât cea generată de consumul unei shaorma
(cumpărate din Piața Amzei). Dacă prețul unui Kebab clasic Divan este cu 50% mai mare decât cel
 al shaormei, explicați ce decizie de consum adoptă studentul. Argumentați dacă acesta acționează în
direcția asigurării echilibrului consumatorului.

18. Mihaela dispune in fiecare saptamana de acelasi venit pe care il aloca pentru achizitia de portocale si
de biscuiti Belvita Start. Pretul unui kilogram de portocale este de 4 lei, iar cel al unui pachet de
biscuiti Belvita Start este de 2 lei. Folosind acelasi venit săptămânal, Mihaela cumpara urmatoarele
cantitati de portocale si biscuiti timp de patru săptămâni.

Combinatii de bunuri Portocale (kg) Biscuiti Belvita Start

(pachete)
A (prima saptamana) 0 12
B (a doua saptamana) 2 8
C (a treia saptamana) 3 6
D (a patra saptamana) 6 0

a) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihaela a unui pachet suplimentar de biscuiti
Belvita Start?
b) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihaela a doua kilograme suplimentare de
portocale?
c) Aflati nivelul venitului utilizat de catre Mihaela in fiecare saptamana pentru achizitia de portocale
si de biscuiti Belvita Start.
d) Reprezentati grafic linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) pe baza combinatiilor de
bunuri A, B, C, D; cantitatea de portocale va fi reprezentata pe axa Ox, iar cantitatea de biscuit
Belvita Start pe axa OY.
e) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) daca pretul pachetului de
biscuit Belvita Start creste cu 25%? Reprezentati grafic noua linie a bugetului. Calculati costul de
oportunitate a achizitiei unui kilogram de portocale in functie de cel al unui pachet de biscuiti. Este
diferit de cel initial (conform enuntului)?
f) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a Mihaelei) daca pretul unui kilogram
de portocale si pretul unui pachet de biscuit Belvita Start scad cu 25%? Reprezentati grafic noua
linie a bugetului. Calculati costul de oportunitate a achizitiei unui kilogram de portocale in functie
de cel al unui pachet de biscuiti. Este diferit de cel initial (conform enuntului)?

19. Mihai dispune in fiecare saptamana de acelasi venit pe care il aloca pentru achizitia de mere Ionatan
si de iaurt Napolact. Pretul unui kilogram de mere Ionatan este de 3 lei, iar cel al unei cutii de iaurt
Napolact este de 1 leu. Folosind acelasi venit saptamanal, Mihai cumpara urmatoarele cantitati de iaurt
si mere timp de trei saptamani.

Combinatii de bunuri Mere Ionatan (kg) Iaurt Napolact (cutii)

A (prima saptamana) 0 12
B (a doua saptamana) 2 6
C (a treia saptamana) 4 0

a) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihai a unui kilogram suplimentar de mere
Ionatan?
b) Care este costul de oportunitate al achizitiei de catre Mihai a 4 cutii suplimentare de iaurt
Napolact?
 c) Aflati nivelul venitului utilizat de catre Mihai in fiecare saptamana pentru achizitia de mere
Ionatan si de iaurt Napolact.
d) Reprezentati grafic linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) pe baza combinatiilor de
bunuri A, B, C; cantitatea de mere Ionatan va fi reprezentata pe axa Ox, iar cantitatea de iaurt
Napolact pe axa OY.
e) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) daca pretul cutiei de iaurt
Napolact scade cu 20%? Reprezentati grafic noua linie a bugetului. Calculati costul de oportunitate
a achizitiei unui kilogram de mere in functie de cel al unei cutii de iaurt. Este diferit de cel initial
(conform enuntului)?
f) Cum se modifica linia bugetului (a constrangerii bugetare a lui Mihai) daca pretul cutiei de iaurt
Napolact si pretul unui kilogram de mere Ionatan cresc cu 50%? Reprezentati grafic noua linie a
bugetului. Calculati costul de oportunitate a achizitiei unui kilogram de mere in functie de cel al
unei cutii de iaurt. Este diferit de cel initial (conform enuntului)?

20. Un student aloca lunar 30 de lei pentru cafea si covrigi. Prețul unei cafele este de 2 lei, iar prețul unui
covrig este de 1 leu.
a) Scrieți ecuația liniei bugetului pentru respectivul student, reprezentaţi grafic şi explicaţi
semnificaţia economică a pantei liniei bugetului. Ce legătură există între această pantă şi costul de
oportunitate?
b) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă studentul decide să aloce 40 de lei pentru
aceleaşi bunuri. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
c) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţul cafelei scade cu 50%, iar suma alocată
rămâne 30 de lei. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
d) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţurile celor două bunuri cresc cu acelaşi
procent. Explicaţi şi precizaţi ce se întâmplă cu panta noii linii a bugetului.

21. Un student aloca lunar 100 de lei pentru apa minerala si ciocolata. Pretul unei ape minerale este de 2
lei, iar pretul unei cicolate este de 4 lei.
a) Scrieti ecuatia liniei bugetului pentru respectivul student, reprezentaţi grafic şi explicaţi
semnificaţia economică a pantei liniei bugetului. Ce legătură există între această pantă şi costul de
oportunitate?
b) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă studentul decide să aloce 80 de lei pentru
aceleaşi bunuri. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
c) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţul ciocolatei creşte cu 25%, iar suma alocată
rămâne 100 de lei. Explicaţi şi precizaţi modul în care se modifică panta noii linii a bugetului.
d) Deplasaţi/modificaţi poziţia liniei bugetului, dacă preţurile celor două bunuri scad cu acelaşi
procent. Explicaţi şi precizaţi ce se întâmplă cu panta noii linii a bugetului.

ACCESAȚI RESURSELE WEB!

1. https://www.youtube.com/watch?v=3uDIpiKvMso

2. https://www.youtube.com/watch?v=_j_PEXaYCac

3. https://www.youtube.com/watch?v=JiJlZGqZXZk