Sunteți pe pagina 1din 100

CAPITOLUL 5

CEREREA SI OFERTA :
UN PROCES DE COORDONARE
SCHIMBUL = UN PROCES DE COOPERARE

 AVANTAJUL SPECIALIZARII: citatul din A.Smith


 DIVIZIUNEA MUNCII = PROBLEMA CENTRALA (cap. 1)
 CUM APARE DIVIZIUNEA MUNCII – “Legea av. comparativ” (cap. 2)
 CE-I DETERMINA PE INDIVIZI SA COOPEREZE IN PROCESUL
SCHIMBULUI ?
- Imensa ignoranta: cine poate face singur un creion ?
 COOPERAREA = ADEVARATA MINUNE A PIETEI
 COOPERAREA – FARA A URMA RECOMANDARILE UNUI PLAN
ECONOMIC NATIONAL CUPRINZATOR
 ROLUL LIMITAT, DAR FOARTE IMPORTANT AL GUVERNULUI:
Monitorizarea si punerea in aplicare a regulilor generale ale jocului:
drepturile de proprietate privata si contractele
 PRETURILE = SEMNALELE - CHEIE PENTRU COORDONAREA
DIFERITELOR PLANURI DE PRODUCTIE SI CONSUM
PIATA – PROCES DE COORDONARE A PLANURILOR

 PIATA NU ESTE UN SPATIU SAU UN FORUM


 METAFORE INSELATOARE FOLOSITE LA ADRESA PIETEI
 SISTEMELE DE PIATA SUNT COMPUSE EXCLUSIV DIN
SOLICITANTI SI OFERTANTI, CARE SUNT FIINTE UMANE
 PIATA ESTE UN PROCES DE COORDONARE A PLANURILOR
INTRE VANZATORI SI CUMPARATORI
 ANALIZA PROCESULUI DE BAZA, DE CERERE SI OFERTA, PE
BAZA UNUI EXEMPLU, IN TREI SITUATII:
- cazul coordonarii complete a planurilor cumparatorilor si vanz.
- cazul excedentului: reactii
- cazul deficitului: reactii
CONCURENTA, COOPERAREA SI INCHIDEREA PIETEI

 CINE CONCUREAZA ?
 CONCURENTA IN CAZUL UNUI DEFICIT – CAI SI MIJLOACE
 CONCURENTA IN CAZUL UNUI EXCEDENT
 EFECTELE CONCURENTEI ASUPRA NIVELULUI PRETULUI IN CELE DOUA
CAZURI
 PRETUL DE INCHIDERE A PIETEI (numit de unii pret de echilibru) = acel
nivel la care “fortele” cererii si ofertei s-au manifestat complet, iar pretul nu
mai tinde sa se modifice
 PIATA INCHISA
 OBIECTIVUL MODULUI DE GANDIRE ECONOMIC DE A EXPLICA
FENOMENUL INCHIDERII PIETEI:
- reguli eficiente ale jocului, care sa permita populatiei sa cumpere, sa
vanda si sa-si tranzactioneze proprietatile – sa-si coordoneze planurile -
cum cred de cuviinta
- inchiderea pietei este o consecinta involuntara a alegerilor participantilor,
a procesului de licitare competitiva, de schimb cooperativ, pentru
indeplinirea propriilor proiecte, planuri si scopuri, in conditiile unor
informatii si cunostinte limitate in mod inevitabil
CONDITIILE SCHIMBATOARE ALE PIETEI

 CURBELE CERERII SI OFERTEI SE MODIFICA: EFECTE

 CAZUL REDUCERII COSTURILOR MARGINALE DE OPORTUNITATE


IN PRODUCTIA DE CHITARE → CRESTE OFERTA
- explicare pe baza reprezentarii grafice

 CAZUL CRESTERII PRETULUI CHITARELOR ELECTRICE (care au


drept substitute chitarele acustice) → CRESTE CEREREA DE
CHITARE ACUSTICE
- explicare pe baza reprezentarii grafice
LECTIILE PE CARE NI LE OFERA PRETURILE DE
PE PIATA LIBERA

 IMPORTANTA CUNOASTERII FUNCTIONARII PIETEI SI MODULUI


DE FORMARE A PRETURILOR: NU PRIN MODIFICAREA NIVELULUI
PRETULUI SE POATE ATENUA INSUFICIENTA PRODUSELOR
 INSUFICIENTA ESTE O RELATIE INTRE DEZIRABILITATE SI DISPO-
NIBILITATE SAU INTRE CERERE SI OFERTA
 DEZIRABILITATEA NU ESTE O COMPONENTA A RARITATII (un
produs este rar atunci cand este disponibil intr-o cantitate mica)
 RATIONALIZAREA PRODUSELOR INSUFICIENTE PRIN CRITERII
PREZENTATE IN CAP.3 (cel mai frecvent intr-o societate cu
economie de piata= disponibilitatea de a plati, dar pot fi altele, cum
ar fi, de ex., admiterea la Universitatea Harvard)
 INSUFICIENTA → RATIONALIZAREA → CONCURENTA
 CRITERIILE DE RATIONALIZARE → DIFERENTE IN MIJLOACE DE
CONCURENTA
PLANIFICAREA CENTRALA SI PROBLEMA
CUNOSTINTELOR

 OBIECTIVUL ECONOMIC AL UNEI SOCIETATI = asigurarea


coordonarii intre indivizi, folosind ceea ce este disponibil pentru a
obtine ceea ce se doreste
 UN SISTEM ECONOMIC ALTERNATIV, CU O PLANIFICARE
CENTRALA SOCIALISTA, IN CARE TOATE MIJLOACELE DE
PRODUCTIE (resurse, masini, fabrici etc) SUNT DETINUTE DE
INTREAGA SOCIETATE, IAR DECIZIILE PRIVIND UTILIZAREA
OPTIMA A ACESTOR PRODUSE INSUFICIENTE SUNT LUATE DE
UN COMITET CENTRAL DE PLANIFICARE (pietele s-ar desfiinta, ar
disparea si utilizarea banilor)
 CE INFORMATII SI SEMNALE AR FOLOSI PLANIFICATORII ?
 FARA BANI SI PRETURILE PIETEI PLANIFICATORII NU POT
REALIZA CALCULELE ECONOMICE
 NU AVEM NEVOIE DE PERSOANE MAI PRICEPUTE SA NE
PLANIFICE DRUMUL SPRE CRESTEREA ECONOMICA, CI DE
INSTITUTII SI REGULI MAI EFICIENTE.
PROBLEME DE COORDONARE:
COSTURILE DE TRANZACTIONARE

 FAPTUL CA DORIM UN OBIECT SI SUNTEM DISPUSI SA-I PLATIM


PRETUL NU INSEAMNA OBLIGATORIU CA DORINTA SE VA SI
MATERIALIZA. DE CE ? (un exemplu)
Raspuns: costurile de tranzactionare (costurile
intermedierii contractelor sau acordurilor de tranzactionare intre
solicitanti si ofertanti) sunt prea mari.

 CONCEPT FOARTE IMPORTANT IN SOCIETATILE IN TRANZITIE


SPRE SISTEMUL ECONOMIEI DE PIATA

 COSTURILE DE TRANZACTIONARE EXPLICA SITUATIILE DE


“RISIPA’’

 COSTURILE DE TRANZACTIONARE SUNT LA FEL DE REALE CA SI


COSTURILE DE RECOLTATRE SI TRANSPORT
DREPTURILE DE PROPRIETATE SI INSTITUTIILE

 AVANTAJUL ECONOMIEI DE PIATA = SISTEMUL BINE STABILIT AL


DREPTURILOR DE PROPRIETATE CLAR DEFINITE SI LIBERTATEA PE
CARE O AU OAMENII DE A TRANZACTIONA ACESTE DREPTURI DUPA CUM
DORESC
 IN ECONOMIA DE PIATA COSTURILE DE TRANZACTIONARE SUNT
REDUSE FIINDCA TRANZACTIILE SE DESFASOARA IN CADRUL MAI
MULTOR INSTITUTII CARE AU EVOLUAT DE-A LUNGUL TIMPULUI:
- producatori specializati, distribuitori on-line specializati, prestatori
specializati pentru orice;
- principiile contabilitatii financiare, regulile de circulatie, normele
comerciale in diferite domenii de activitate;
- banci, agentii de raportare pentru credite, burse de valori bine
organizate;
- sectiunea de anunturi din ziare, cartile de telefon, listele de brokeri si
furnizori ce pot fi obtinute instantaneu;
- normele de drept comun, fortele de politie necesare pentru aplicarea
acestor norme si instantele care sa solutioneze litigiile
 IN STATELE CU ECONOMIE IN TRANZITIE COSTURILE DE
TRANZACTIONARE RIDICATE SUNT UN OBSTACOL URIAS IN REALIZAREA
SISTEMULUI DE PIATA, INSTITUTII INDISPENSABILE INCA LIPSIND
BANII: MIJLOCUL GENERAL DE SCHIMB

 DE CE APROAPE TOATE SCHIMBURILE IN ECONOMIA DE PIATA SE


DESFASOARA PE BANI SI NU PRIN TROC?
Raspuns: 1. deoarece banii reduc costurile de tranzactionare
comparativ cu trocul (unde ar trebui sa se piarda mult timp cu cautarea
persoanelor cu care sa se realizeze schimbul; unde din cauza costurilor de
tranzactionare ridicate oamenii ar incerca tot mai mult sa produca singuri
toate bunurile, ceea ce ar determina o reducere drastica a specializarii, cu
consecintele negative aferente;
2. deoarece suma de bani oferita in schimb poate fi marita
sau redusa foarte putin sau foarte mult;
3. deoarece eforturile agentilor economici sunt coordonate
de semnalele in permanenta schimbare emise de preturile in bani
4. preturile in bani ajuta consumatorii in stabilirea propriilor
bugete si in clarificarea optiunilor lor
 DESIGUR, OAMENII NU ACORDA ATENTIE EXCLUSIV PRETURILOR IN BANI
CAPITOLUL 6

CONSECINTE NEPREVAZUTE:
MAI MULTE UTILIZARI ALE
CERERII SI OFERTEI
REVENIRI

 MODUL DE GANDIRE ECONOMIC ESTE, OARECUM, SIMILAR


DESCOPERIRILOR LEGILOR FIZICII (DE EX., LEGEA GRAVITATIEI),
AVAND DREPT OBIECTIV DESCOPERIREA PRINCIPIILOR CARE
GUVERNEAZA ALEGERILE INDIVIZILOR SI CONSECINTELE
ACESTOR ALEGERI
 ECONOMIA NE AJUTA SA INTELEGEM MODUL IN CARE INDIVIZII,
PRIN PLANURILE SI PROIECTELE LOR ORIENTATE SPRE
ECONOMISIRE, ISI POT COORDONA ACESTE PLANURI PRIN
ACTIVITATI COOPERATIVE SI COMPETITIVE IN PROCESUL DE
PIATA
 INCHIDEREA PIETELOR ESTE REZULTATUL NU AL ACTIUNII
ECONOMISTILOR, CI AL APLICARII PRINCIPIILOR CERERII SI
OFERTEI
 ROLUL ECONOMISTILOR ESTE SI DE A INLATURA CATEVA
PERCEPTII ERONATE PRIVIND PROCESELE DE PIATA
CATASTROFA SI CONFUZIE

 IN PERIOADELE DE NORMALITATE PROCESUL PIETEI LIBERE


REALIZEAZA COORDONAREA PLANURILOR PRODUCARORILOR SI
CONSUMATORILOR. INCHIDEREA PIETEI FIIND O CONSECINTA VOLUNTA-
RA A FAPTULUI CA OAMENII ISI URMARESC PROPRIILE SCOPURI
 CE SE INTAMPLA IN SITUATII EXTREME, DE DEZASTRU NATURAL
- CRESTE NUMARUL DE JAFURI SI ACTE DE VIOLENTA = DEZOR-
DINE SOCIALA SI DETERIORAREA COOPERARII. ACESTEA NU SUNT O DE-
FICIENTA A PROCESULUI DE SCHIMB PE PIATA, CI O NERESPECTARE
SPONTANA A REGULILOR JOCULUI, O NEGARE A DREPTURILOR DE PRO-
PRIETATE PRIVATA SI PUBLICA = IMPERFECTIUNEA GUVERNULUI
→ CONFUZIA: SE INVESTIGHEAZA MAI PUTIN INTENSIFICAREA
JAFURILOR, ATENTIA CONCENTRANDU-SE PE SITUATIILE DE
SPECULA SI DE CRESTERE “ABSURDA” A PRETURILOR
 DE CE AU CRESCUT PRETURILE BENZINEI,MATERIILOR PRIME,
LEMNULUI IN REGIUNEA GOLFULUI MEXIC SI IN AFARA EI, IN AUGUST
2005, IN TIMPUL DEZASTRULUI URAGANULUI KATRINA ?
CATASTROFA SI COORDONAREA

 EXPLICAREA CRESTERII PRETULUI LA LEMN SI BENZINA


INAINTEA IZBUCNIRII URAGANULUI:
- CRESTE CEREREA SI SE REDUCE OFERTA (FURNIZORII STOCAND O
PARTE IN ASTEPTAREA PRETURILOR VIITOARE, MAI MARI) GRAFIC
- CONSECINTA ?
 EXPLICAREA CRESTERII PRETURILOR DUPA PRODUCEREA
DEZASTRULUI: IN REGIUNE SI IN RESTUL TARII
 SISTEMUL DE PRETURI FUNCTIONEAZA LA FEL DE EFICIENT IN
CONDITII DE CATASTROFA CA IN PERIOADE MAI CALME
 CRITICII “PRETURILOR ABUZIVE”
- NU PREZINTA O DEFINITIE CLARA A ACESTEI EXPRESII
- NU INTELEG INFORMATIILE SI STIMULENTELE TRANSMISE PRIN PIETE
 PEDEPSIREA CRESTERII PRETURILOR PRIN AMENZI, IMPOZITE
SAU ARESTARI AR AFECTA CAPACITATEA POPULATIEI DE A-SI
COORDONA PLANURILE IN PERIOADELE DE DEZASTRU
CONTROLUL PRETURILOR - PLAFONAREA

 DORINTA CONSUMATORILOR DE A LIMITA CRESTEREA PRETURILOR (DE


EX., LA BENZINA)
 FIXAREA PLAFONULUI DE PRET (DUPA CE CRITERII?)
 CONSECINTE (EXPLICATE CU AJUTORUL REPREZENTARII GRAFICE)
- DEFICITUL CONSTANT AL PRODUSULUI
 CONCURENTA ATUNCI CAND PRETURILE SUNT FIXE:
- PRODUSUL DEVENIND INSUFICIENT, VA TREBUI RATIONALIZAT:
CRITERII: COADA LA BENZINA, BACSIS, TAXA SPECIALE PENTRU PARCARE LA
BENZINARIE ETC
→ CRESTEREA COSTURILOR NEMONETARE ALE ACHIZITIEI (GRAFIC !)
- Semnalul: cand alte componente (decat cele monetare) ale costului achizitionarii
cresc, este sigur ca un anume tip de presiune sociala mentine pretul la un nivel redus.
- CUM VOR REACTIONA FURNIZORII ?
 CAND PRETURILE NU POT SEMNALA O MODIFICARE A INSUFICIENTELOR
RELATIVE,OFERTANTII SI SOLICITANTII PRIMESC SEMNALE FALSE
ALTE EXEMPLE DE INTERVENTII IN FUNCTIONAREA
PROCESULUI DE PIATA

 INCHIRIEREA UNUI APARTAMENT CU CHIRIE PLAFONATA


- CONSECINTELE PLAFONARII: DEFICIT, CRITERII DE
RATIONALIZARE, SCAD COSTURILE DIFERENTIERII LA PROPRIETARI,
CHIRIASII CAUTA SA ACAPAREZE CAT MAI MULT SPATIU, SCADE
PREOCUPAREA PROPRIETARULUI PENTRU CALITATEA LOCUINTEI, NOI
REGLEMENTARI, IN FINAL – ACCENTUAREA DEFICITULUI

 LIMITAREA CONSUMULUI DE BAUTURI ALCOOLICE SI DROGURI


(EXPLICARE PRIN MODUL DE GANDIRE ECONOMIC)

 CAZUL ABSURD AL INTERZICERII PRODUCTIEI DE LAPTE

CONSECINTE: CASTIGA CEI CE DETIN UN AVANTAJ


COMPARATIV IN DOMENIUL INFRACTIUNILOR
CONTROLUL PRETURILOR – FIXAREA UNUI NIVEL
MINIM (PRAG DE PRET)

 SCOPUL: SPRIJINIREA ACTIVITATII (de ex., a cultivatorilor de griu)


 EXPLICAREA INTERVENTIEI
 CONSECINTELE INTERVENTIEI:
- PENTRU CONSUMATORI
- PENTRU CULTIVATORI
- PENTRU GUVERN
- PENTRU CETATENI
OFERTA, CEREREA SI SALARIUL MINIM

 DOMENIUL GENERAL ABORDAT: CONTROLUL PRETURILOR

 ARIA SPECIFICA: PIATA MUNCII:


- CEREREA SI OFERTA DE FORTA DE MUNCA (ce este fiecare, cum
apare grafic, salariul de inchidere a pietei pentru forta de munca)

 CE ESTE SALARIUL MINIM ?

 CARE SUNT CONSECINTELE IMPUNERII SALARIULUI MINIM?


- PENTRU ANGAJATI
- PENTRU ANGAJATORI
- PENTRU CONSUMATORI
ALTE PROBLEME ALE FUNCTIONARII PIETEI
EXPLICATE PRIN MODUL ECONOMIC DE GANDIRE

 PROCESUL EXTINDERII SCLAVIEI IN SUDAN

 COSTURILE DETERMINA PRETURILE ?


- PRETURILE MAI RIDICATE NU POT FI EXPLICATE PRIN COSTURI MAI MARI
- EXEMPLUL CU PRETENTIA VANZARII UNUI CD LA UN PRET MAI MARE
- EXEMPLUL CU EXPLOATAREA AURULUI DINTR-O MINA PREA SCUMPA
- EXEMPLUL CU CRESTEREA PRETULUI LA CARNEA DE VITA
- EXEMPLU CU INGRIJIREA SANATATII IN SPITALE
- RASPUNSUL LA TOATE EXEMPLELE: NU COSTURILE, CI
PROCESUL CERERII SI OFERTEI

 IMPORTANTA FORMULARII CORECTE A INTREBARILOR SI


PROBLEMELOR ECONOMICE (EXEMPLE: evolutia pretului si achizitiilor
de automobile in timp, afirmatii ilogice ale unor jurnalisti care confunda
cererea si oferta cu cantitatile cerute si oferite, deficitul ascendent si
permanent de petrol)
Profitul și pierderea
Profitul și pierderea

 Definiția populară a profitului


- Profit = Venit total – cost total

- Înțelegerea conceptului de profit presupune


înțelegerea conceptelor de salariu, chirie și
dobândă
Salariu, chirie și dobândă: venituri
prestabilite prin contract

 Salariu – plata pentru muncă


 Chiria – plata către proprietari și alte entități
care își închiriază proprietățile
 Dobânda – plata către cei care împrumută
capital financiar
 Toate aceste venituri sunt prețuri stabilite de
piață
Profit: venit care poate fi pozitiv sau
negativ

 Profitul – un venit cu caracter diferit prin


comparație cu salariul, chiria sau dobânzile
 Profitul – diferența dintre venituri și costuri
 Spre deosebire de celelalte tipuri de venituri,
profitul poate lua valori negative.
 Antreprenorul nu poate fi sigur că eforturile
sale vor fi profitabile; el acționează în condiții
de incertitudine
Calcularea profitului: ce ar trebui
inclus în costuri?

 Profit = venit total – cost total


 De multe ori, cheltuielile financiare nu
surprind costul total de producție
 Adevăratul cost este cel de oportunitate
Profitul economic, diferit de cel
contabil

 Contabilitatea înregistrează doar costurile explicite


de producție
 Noțiunea de profit economic include atât costurile
explicite, cât și pe cele implicite
 Exemplu
 Resursele antreprenorului nu sunt bunuri gratuite
 Profitul economic = Venitul total – Costurile totale
implicite și explicite
Incertitudinea: o condiție necesară a
profitului

 În lumea reală, există incertitudine


 În absența incertitudinii, toate oportunitățile de profit
ar fi exploatate, iar profitul ar fi redus la zero
 Profitul nu este o plată care trebuie făcută pentru a
obține o resursă sau alta, ci reprezintă ceea ce
rămâne după acoperirea costurilor; profitul constituie
rezultatul previzionării corecte a viitorului și al acțiunii
în concordanță cu previziunea făcută
Antreprenorul

 Antreprenorii sau întreprinzătorii sunt cei


care acționează pentru a reorganiza un
sector al lumii sociale
 Antreprenorii rămân cu un venit care rămâne
după ce toate înțelegerile firmei au fost
onorate
 Antreprenorii joacă un rol esențial în sistemul
economic fondat pe diviziunea muncii și
schimb
Antreprenoriatul și mecanismul pieței

 Antreprenoriatul este forța motrice a proceselor


pieței
 Activitatea antreprenorială îmbracă trei forme:
arbitrajul, inovația și imitația
 Arbitraj – antreprenorii cumpără la preț mic și vând la
preț ridicat
 Antreprenoriatul tinde să corecteze erorile din
procesul pieței
 Rezultatele arbitrajului – convergența prețurilor de
piață din toate regiunile; - mutarea bunurilor în
regiunile unde au o valoare superioară
Antreprenoriatul și mecanismul pieței

 Inovația – antreprenorii caută mereu modalități noi


de satisfacere a nevoilor consumatorilor
 Stimulați de profit, antreprenorii caută modalități mai
ieftine de combinare a resurselor rare
 Imitația – antreprenorii îi imită pe cei care i-au
precedat și au avut succes
 Inovația și imitația au făcut ca automobilul să fie mai
mai eficient decât căruța cu cai
Profitul și pierderea ca semnale
coordonatoare: rolul calculului financiar

 Piețele creează informații


 Oamenii se ghidează după semnalele date de
prețuri; ei folosesc prețurile libere pentru a
previziona veniturile și costurile
 Profitul sau pierderea îi oferă antreprenorului
informații legate de acuratețea anticipărilor sale
 Cei care înregistrează pierderi sunt pedepsiți pentru
utilizarea ineficientă a resurselor; averea lor se
redistribuie celor mai capabili
Consecințele speculei antreprenoriale

 Activitățile speculative transferă bunurile în


timp, dintr-o perioadă relativ abundentă spre
una de criză majoră
 Speculatorii echilibrează fluxul de mărfuri și
reduc fluctuațiile prețului în timp
 Speculatorii reduc riscurile altora
Speculatorii de mărfuri și piețele la
termen

 Piețele la termen distribuie riscurile și reduc


incertitudinea
 Speculația reduce riscul
 Speculatorii preiau riscul
 Piețele la termen oferă indicii despre prețurile
viitoare ale bunurilor rare
Profeții și pierderile

 Intermediarii coordonează piețele între


diferite regiuni; speculatorii coordonează
piețele în timp
Cap. 8

În căutarea
prețului
Cuprins
I. Introducere
II. Teoria populară privind stabilirea prețului
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike
IV. Regula de bază pentru maximizarea venitului net
V. Conceptul de venit marginal
VI. De ce este venitul marginal mai mic decât prețul
VII. Cum să egalizezi venitul marginal cu costul
marginal
VIII. Cum rămâne cu locurile libere?
IX. Dilema diferențierii prețului
X. Colegiul universitar ca formator de preț
XI. Câteva strategii de diferențiere a prețului
XII. Ed Sike găsește o soluție
XIII. Resentimentele și motivația
XIV. Prețuri pentru prânz și cină
XV. Teoria cost-plus-adaos, revizuită
XVI. Scurtă recapitulare
I. Introducere

• Preț - cost marginal - venit marginal


• Firmele produc și vând un produs/serviciu atât
timp cât venitul marginal previzionat este mai
mare decât costul marginal
• Venit net = Venit total – Cost total
II. Teoria populară privind stabilirea prețului

• Explicația populară: preț de vânzare = cost +


adaos comercial (%)
• Teoria populară a metodei cost-plus-adaos este
inadecavată!!!
• De ce?
• De ce să alegi un adaos de 25% în loc de 50%?
• De ce o firmă își modifică nivelul adaosului în
funcție de diverși factori?
• De ce prețul de vânzare poate fi mai mic decât
costul mediu?
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike

• Ed Sike este student în anul II


• Ed Sike vinde bilete de cinema pentru
comunitatea studențească ca să câștige bani și
să se întrețină singur
• Sarcina lui Ed Sike este să stabilească prețul
biletelor de cinema
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike

• Facturile lui Ed pentru fiecare proiecție de film


Închiriere film 1.800 $
Închiriere amfiteatru 250 $
Operator 50 $
Ușier 100 $
TOTAL 2.200 $
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike

• Bugetul de care dispune Ed se bazează doar pe


încasările din vânzarea biletelor de cinema
• Amfiteatru are capacitatea de 700 de locuri
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike

• Stabilirea de către Ed a cererii săptămânale de


bilete
Preț Cantitate Venit Venit net
cerută total
3$ 700 2.100 $ - 100 $

2.50 $ 700 1.875 $ - 325 $


III. Să facem cunoștință cu Ed Sike
III. Să facem cunoștință cu Ed Sike

• Asociația studențească ar putea subvenționa


proiecțiile de film dacă există pierderi – în
temeiul că filmele sunt o parte importantă a
educației în spiritul libertății
• Ed trebuie să obțină un venit net cât mai mare
IV. Regula de bază pentru maximizarea venitului net

Venitul marginal
este venitul
suplimentar
obținut din
vânzarea unei noi Stabilește un preț
unități
care îți va permite
să vinzi toate acele
unități pentru care
venitul marginal
este mai mare
decât costul
marginal
V. Conceptul de venit marginal
• Cererea săptămânală de bilete (via Ed Sike)

Preț Cantitate Venit Venit net


cerută total
7$ 300 2.100 $ -100 $
6$ 400 2.400 200
5$ 500 2.500 300
4$ 600 2.400 200
3$ 700 2.100 -100
V. Conceptul de venit marginal
• Venit marginal este venitul suplimentar
așteptat ca urmare a unei acțiuni luate în
considerare
• Pentru Ed Sike, venitul marginal este venitul
suplimentar obținut după ce a vândut încă un
bilet
• Venitul marginal al lui Ed devine negativ după
cele 500 de bilete vândute (venitul pierdut
devine mai mare decât venitul câștigat)
VI. De ce este venitul marginal mai mic
decât prețul
• De ce?
• Pentru a vinde bilete suplimentare, Ed trebuie
să scadă prețul nu numai clienților
suplimentari , ci și celor care au cumpărat deja
bilete la prețul mai mare
• Venitul marginal – diferența dintre venitul
obținut dintr-o cantitate suplimentară de
produs și venitul pierdut prin scăderea
prețului aferent cantității anterioare
VI. De ce este venitul marginal mai mic
decât prețul
VI. De ce este venitul marginal mai mic
decât prețul
VI. De ce este venitul marginal mai mic
decât prețul
• De răspuns
• Ce ar trebui să facă Ed pentru ca să vândă 550
bilete în loc de 500?
• Ce impact ar avea o asemenea decizie asupra
venitului marginal?
• E o decizie bună?
VI. De ce este venitul marginal mai mic
decât prețul
VII. Cum să egalizezi venitul marginal
cu costul marginal

• De răspuns
• Ce s-ar întâmpla dacă distribuitorul filmului ar
schimba taxa fixă de închiriere de 1.800 $ în
800 $ plus 2 $ pentru fiecare bilet vândut?
VII. Cum să egalizezi venitul marginal
cu costul marginal
VIII. Cum rămâne cu locurile libere?
• De răspuns
• Locurile libere nu reprezintă o “irosire”?
• De ce Ed nu reduce prețul pentru locurile
libere?
IX. Dilema diferențierii prețului
• Întrebare
• De ce Ed ar lăsa locurile neocupate?
• Răspuns
• Dacă costul discriminării între potențialii
cumpărători de bilete la film este mai mare
decât venitul suplimentar obținut prin
discriminare
IX. Dilema diferențierii prețului
• De răspuns
• Ce s-ar întâmpla dacă Ed decide ca de
săptămâna viitoare să vândă locurile libere cu
3 $ pentru cei care nu pot plăti mai mult?
X. Colegiul universitar ca formator de
preț
• De răspuns
• De ce solicită universitățile donații pentru a
acoperi costurile care nu sunt finanțate din
taxele de școlarizare?
• De ce facultățile private oferă burse de studiu
studenților nevoiași? De ce, la rândul lor,
colegiile universitare fac acte de caritate?
X. Colegiul universitar ca formator de
preț
X. Colegiul universitar ca formator de
preț
• De răspuns
• Cum reușește Colegiul Ivy să perceapă 60.000
$ și să ofere fiecărui student burse (reduceri
de taxă) egale cu diferența dintre 60.000 $ și
suma maximă pe care fiecare student este
dispus să o plătească?
• Cum descoperă Colegiul Ivy suma maximă pe
care fiecare student (sau părinții acestuia) ar fi
dispus să o plătească?
X. Colegiul universitar ca formator de
preț
• Soluție
• Disponibilitatea de a plăti este corelată cu
averea
• Bursele sunt disponibile pentru aceia care
completează formularele școlii
• Colegiul Ivy ar putea face discriminări precise
raportate la avere pentru a-și mări încasările
X. Colegiul universitar ca formator de
preț
XI. Câteva strategii de diferențiere a
prețului
• Cupoane speciale pentru magazine alimentare
• Reduceri de preț pentru
- copii, elevi, studenți
- vârstnici
• Prețuri pentru bilete de avion pentru
- oameni de afaceri
- turiști
XI. Câteva strategii de diferențiere a
prețului
XII. Ed Sike găsește o soluție
• De răspuns
• Reușește Ed să își crească venitul net stabilind
prețuri diferențiate pentru diferite grupuri de
cumpărători?
• Elevii sau profesorii ar trebui să fie cei care să
plătească prețul mai mare?
XII. Ed Sike găsește o soluție
XIII. Resentimentele și motivația
• Firmele trebuie să justifice strategia diferențierii
prețului
• Condiții pentru o diferențiere reușită a prețului:
(1) Să diferențieze cumpărătorii cu elasticități
diferite ale curbei cererii
(2) Să îi împiedice pe cei care cumpără la preț
redus să revândă către cei care cumpără la preț
întreg
(3) Să controleze resentimentele
XIII. Resentimentele și motivația
• De răspuns
• De ce ar trebui să coste un bilet dus-întors de
la Chicago la New York mai mult decât unul
similar de la Los Angeles la New York, când
Chicago este mult mai aproape de New York?
XIII. Resentimentele și motivația
XIV. Prețuri pentru prânz și cină

• De răspuns
• De ce prețurile practicate pentru masa de
prânz sunt mai mari decât cele pentru cină?
XIV. Prețuri pentru prânz și cină
• Răspunsuri
• Clienții de la prânz sunt mult mai sensibili la
scumpirea și ieftinirea prețului decât cei de la
cină
• Clienții de la prânz mănâncă în oraș mult mai
des
• Suma plătită pe mâncare de către cei care
merg la cină este doar o parte din ceea ce
plătesc și pentru baby-sitter, parcare, vin etc.
XV. Teoria cost-plus-adaos, revizuită
• Formatorii prețului:
- Estimează costul marginal și venitul marginal
- Determină cantitatea corespunzătoare de
unități de vândut pentru care venitul marginal
> costul marginal
- Stabilesc prețul/prețurile astfel încât să poată
vinde cantitatea produsă
XVI. Scurtă recapitulare
• Cei aflați în căutarea prețului încearcă să găsească
structuri de stabilire a prețului care să le permită
să vândă toate unitățile pentru care venitul
marginal > costul marginal
• Un factor esențial pentru cel aflat în căutarea
unui preț este capacitatea sau incapacitatea sa de
a face discriminări
• Una din regulile esențiale pentru a stabili un preț
este ca venitul marginal să fie egal cu costul
marginal
 Concurența perfectă - caracteristici
 Rezultatul:
◦ O distribuire optimă (ipotetică) a resurselor

2
 Concurența perfectă ignoră rolul
antreprenorului
 Antreprenorul: acționează pentru a schimba
datele privind prețul/producția (ex. arbitrajul)
 Rolul antreprenorului: pune în mișcare
procesul pieței

3
 Concurența perfectă:
◦ Ignoră procesul de reajustare a planurilor care
caracterizează activitatea din lumea reală
◦ Se concentrează pe acea situație care apare după ce
toate reajustările au avut loc

4
 Exemplu: ați terminat cumpărăturile din
supermarket și vreți să achitați produsele
cumpărate. Ce veți face?
◦ Veți căuta casa la care coada este cea mai scurtă.
◦ Ce se va întâmpla dacă și alte persoane vor vrea să
profite de această oportunitate?

5
 Toți vânzătorii ce se confruntă cu curbe ale
cererii care nu sunt elastice → își vor maximiza
profitul menținând prețul peste CMg → grafic
 Exemplu:
◦ O patiserie care are un cost de producție al plăcintelor
de 1 leu/bucată și le vinde cu 3 lei/bucată
◦ Fiecare plăcintă vândută va aduce un surplus net
proprietarului de 2 lei
◦ Dacă același lucru se întâmplă și la alte patiserii →
toți vor dori să atragă mai mulți clienți
◦ Ce ar putea face?

6
◦ Prețul plăcintelor ar putea fi redus după o anumită oră
sau într-un anumit interval orar ar putea fi oferită
gratuit o cafea împreună cu o plăcintă cumpărată
◦ Dacă acest lucru ar fi implementat de toți vânzătorii
de plăcinte, le va crește cantitatea cerută?

7
 Vânzătorii → informații despre cererea pentru
produsul lor și să încerce să o stimuleze
 Mai mulți vânzători ai unui produs → curba
cererii pentru produsul fiecăruia va depinde de
strategiile și politicile de preț ale celorlalți

8
 De ce nu cad de acord vânzătorii să nu
concureze/să concureze mai puțin/să împartă
piața între ei într-un mod reciproc avantajos?
 Și totuși există acorduri între vânzători?

9
 Cartelul – explicație
 Cartelul trebuie să rezolve 2 probleme
fundamentale:
◦ Să împiedice concurența între membri
◦ Să împiedice intrarea în afacere a altor firme

10
 Antreprenorii → restricționarea concurenței în mod
legal, pentru a obține profit
 Restricționarea concurenței → reducerea
incertitudinii → prevenirea reducerii prețurilor →
profitul garantat?
 Ex. 1: descoperirea unei capcane performante
pentru șoareci → brevet pentru o perioadă de 20
ani → în fiecare din cei 20 ani – un venit net
garantat de 10.000$
 Care va fi costul producerii acestor capcane
performante?

11
 Ex. 2: autorizația de taximetrie
 Atunci când există o legislație ce limitează
numărul de taxiuri autorizate să opereze într-
un anumit oraș → deținerea unei autorizații
devine mult mai valoroasă:
 Concurența pentru autorizații → creșterea
prețului, prin licitare → costul conducerii unui
taxi (inclusiv Co) = venitul obținut

12
 Ar trebui să ne bazăm pe guvern pentru a
salvgarda concurența în economie?
◦ Efectul unei restricții asupra concurenței →
salvgardarea concurenței prin protejarea unui număr
mare de concurenți care, altfel, ar fi forțați să renunțe
la afacere
◦ Însă: o lege care impune restricții concurenților, pune
restricții și concurenței

13
 Sunteți de acord cu următoarea afirmație?

Pentru a ne menține sistemul economic concurențial avem


nevoie de legi care să interzică practicile neloiale, cum ar
fi vânzările sub cost. Firmele mari își permit să vândă sub
cost până când rivalii lor dau faliment. Dacă nu li se pun
restricții legale, am putea sfârși într-o economie
dominată doar de câteva companii mari.

14
 De ce adesea consumatorii acceptă această
afirmație?
 Oamenii acceptă argumentul că reducerea
drastică a prețurilor → ieșirea concurenților
din afacere → monopoluri
 Cât de corect este acest argument?

15
 Care este costul sub care nu ar trebui fixate
prețurile?
 Ex. 1: un magazin alimentar cumpără 100 kg de
banane la 2,5 lei/kg. Prețul de vânzare va fi de 5
lei/kg. După o săptămână – 50 kg nu s-au
vândut. Cât de mult poate reduce prețul fără a
vinde sub cost?

16
 Care este costul sub care nu ar trebui fixate
prețurile?
 Ex. 2: costul “producerii” unui vițel.
◦ Are sens să estimăm costul părții anterioare și al părții
posterioare?
◦ Ar trebui ca prețul cărnii din partea posterioară să
acopere costul producerii părții posterioare și preț cărnii
din partea anterioară să acopere costul producerii acelei
părți?

17
 Care este costul sub care nu ar trebui fixate
prețurile?
 Ex. 3: Ar fi corect să separăm costurile fiecărui
element vândut în magazinul alimentar? De ex.,
produsele congelate.
◦ Cât la sută din costul deținerii și funcționării lăzii
frigorifice ar trebui alocat legumelor și cât produselor
din carne?

18
 Care este costul sub care nu ar trebui fixate
prețurile?
 Ex. 4: Ar fi profitabil ca un magazin să vândă
ziare la prețul de 2 lei/buc. dacă le cumpără de la
distribuitor la prețul de 2,5lei/buc?

19
 Care este costul sub care nu ar trebui fixate
prețurile?
 Concluzie:
◦ Multe dintre acuzațiile de vânzare sub cost → atribuirea
arbitrară a costurilor irecuperabile și a costurilor comune

20
 Prețuri de ruinare:
◦ Reducerea prețurilor sub cost pentru a-l duce pe un
rival în ruină/a împiedica apariția unor noi rivali, cu
intenția de a majora prețurile mai târziu, pentru a
recupera pierderile
◦ Adesea practicată de firmele mari

21
 Teoria economică nu neagă existența acestei
tactici, însă ea ridică o serie de întrebări:
◦ De cât timp va avea nevoi o astfel de strategie pentru
a-și îndeplini obiectivul?
◦ Ce se va întâmpla cu bunurile materiale ale firmelor
ruinate?

22
 Teoria economică nu neagă existența acestei
tactici, însă ea ridică o serie de întrebări:
◦ Este posibil ca firma-prădător să distrugă suficienți de
mulți rivali pentru a-și asigura acel nivel al puterii de
piață care să aducă venituri pe termen lung ce să-i
justifice pierderile de pe termen scurt?

23
 Ce se întâmplă cu vânzătorii care se confruntă cu o
concurență atât de redusă încât pot obține profituri
substanțiale stabilind prețuri mult peste costuri?
 Ex.: furnizorii de electricitate
 Ar trebui guvernul să îi protejeze pe consumatori,
reglementând prețurile?
 Cum s-ar putea stabili prețul potrivit?

24
 Legea Sherman/ Legea antitrust (1890)
 Exprimarea ambiguă → probleme → soluția: s-
a ajuns să se considere că alianțele trebuiau să
fie “nerezonabile”/ să constituie amenințări
majore
 Între practicile “neloiale” → orice fuziune care
ar putea diminua substanțial concurența

25
 Fuziune orizontală
 Fuziune conglomerat
 Fuziune verticală
◦ Explicații
◦ Exemple

 Când este concurența diminuată substanțial


de o fuziune?

26
 Concurența: oferirea unor oportunități
suplimentare → gamă mai variată de alegeri →
un nivel mai ridicat de bunăstare
 Restricțiile puse concurenților:
◦ Le vor reduce capacitatea de a concura
◦ Reduc gama de mărfuri, favorizând un număr limitat
de producători

 Legile promovează doar rareori concurența

27