Sunteți pe pagina 1din 9

Teoria Consumatorului

Teoria consumatorului analizează preferințele consumatorilor raționali în


condiții de constrângere bugetară.

Constrângerea bugetară a consumatorului se referă la ceea ce își permit consumatorii să


achiziționeze. Preferințele acestora privesc ceea ce își doresc consumatorii să consume.
Echilibrul consumatorului (sau optimul consumatorului) reprezintă echilibrul dintre
dorințele acestuia și constrângerea sa bugetară.

Dreapta bugetului este exprimată prin relația: V=X*Px+Y*Py, unde V=venitul,


X=cantitatea achizitionata din bunul X, Px=pretul bunului X, Y=cantitatea achizitionata
din bunul Y si Py=pretul bunului Y.

Ce sunt consumatorii raționali? – acei consumatori care urmăresc maximizarea efectului


utilității resimțite prin consumul anumitor bunuri.

Relația dintre utilitatea totală și utilitatea marginală

Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară resimțită prin creșterea


consumului cu o unitate. Utilitatea marginală (Umg) este
descrescătoare (pentru că scade și intensitatea nevoii pentru
un anumit bun). De exemplu, pentru un jucător de fotbal,
satisfacția resimțită la prima gură de apă luată într-un
moment de pauză în cursul jocului este mult mai mare
comparativ cu a 10 a gură de apă pentru că și nevoia de a bea
apă s-a redus ca intensitate.

Utilitatea totală (UT) este satisfacția totală pe care un


individ o resimte prin consumul unor unități dintr-un bun.

Umg= (UT)'Q, unde Q=cantitatea consumată.

Sau Umg= ΔUT/ΔQ.

După cum se vede în graficul alăturat, UT este maximă atunci când Umg =0. Astfel,
atunci când Umg (graficul din dreapta) este pozitivă, UT crește, când Umg atinge nivelul
zero UT este maximă, iar când Umg devine negativă, UT începe să scadă.

Curba de indiferență (Ci)– cuprinde ansamblul combinațiilor de bunuri care generează


aceeași utilitate totală pentru un consumator. Astfel, in figura de mai jos, UT în punctul
A este egală cu UT în punctul B, egală cu UT în C și egală cu UT în D.
Forma curbelor de indiferență este convexă pozitivă și cu cât o Ci este mai îndepărtată de
origine, cu atât utilitate totală resimțită de consumator este mai mare. Prin urmare,
Ci1<Ci2<Ci3.

În același timp, panta curbei de indiferență este rata marginală de substituție (RMS). Rata
marginala de substitutie arata cu cat ar trebui sa se modifice consumul dintr-un bun ca
urmare a reducerii consumului dintr-un alt bun, astfel incat UT sa ramana constanta.

RMS= - ΔY/ΔX = UmgX/UmgY=Px/Py.

1. Echilibrul consumatorului

Se realizează atunci când consumatorul obține maxim de satisfacție (UT=maxim) în


condițiile unui anumit venit disponibil. Prin urmare, echilibrul consumatorului implică 2
ecuații, una în care se vizează constrângerea bugetară (dreapta bugetului) și una
utilitatea marginala resimțită.

Potrivit graficului alăturat, echilibrul consumatorului se stabilește în punctul E


deoarece se obține cea mai mare Utilitate totală cu venitul disponibil. (punctul în care
linia bugetului este tangentă la curba de indiferență).

(1) V=XPx+YPy

(2) UmgX/UmgY=Px/Py

Aplicații

Dreapta bugetului

1. Considerăm un consumator cu un venit disponibil V= 100, care are de ales între două
bunuri X și Y, având prețurile Px=5 și Py= 10.
a) Reprezentaţi grafic dreapta bugetului.
b) Presupunem o crestere a venitului de la 100 la 200. reprezentaţi in acelasi grafic
noua dreapta a bugetului
c) aceeasi intrebare, daca pretul lui X creste de la 5 la 10
d) aceeasi intrebare, daca pretul lui Y scade de la 10 la 8
e) În situația de la punctul a), reprezentati in grafic combinatiile X= 5 si Y= 10,
respectiv X=10 si Y=8. Ce puteti spune despre cele doua combinatii din punct de
vedere al accesibilitatii?
f) pastrand pretul lui X constant, Px=5 si venitul V= 100, gasiti pretul lui Y pentru
care combinatia X=10 si Y=8 este accesibila (se afla pe dreapta bugetului)
Rezolvare:
a) V= Px X+ Y Py, deci 100=5X+10Y.
Dacă X=0, atunci 100=10Y, deci Y=10
Dacă Y=0, atunci 100=5X, deci X=20

b) 200=5X+10Y.
Dacă X=0, atunci 200=10Y, deci Y=20
Dacă Y=0, atunci 200=5X, deci X=40

c) Px=10
100=10X+10Y.
Dacă X=0, atunci 100=10Y, deci Y=10
Dacă Y=0, atunci 100=10X, deci X=10

d) Py=8
100=10X+8Y.
Dacă X=0, atunci 100=8Y, deci Y=12,5
Dacă Y=0, atunci 100=10X, deci X=10

e) 5x5+10x10=125
5x10+8x10=130
Așadar, combinațiile X= 5 si Y= 10, respectiv X=10 si Y=8 nu sunt accesibile fiind în
afara dreptei bugetului și necesitând un venit mai mare comparativ cu venitul
disponibil al consumatorului (125 în primul caz și 130 în al doilea caz, comparativ cu
venitul de 100 de care consumatorul dispune).

f) Dacă prețul lui X este 5,Venitul disponibil este 100, aflați prețul lui Y pentru care
combinația X=10 și Y=8 este acccesibilă.

V=Px X+ Py Y, adică 100=50+8Py, deci 50=8Py, Py=6,25

2. Considerăm funcția de utilitate U(X)=20X-X2.


Calculați și reprezentați grafic utilitatea marginală Umg(X). Reprezentați grafic
utilitatea totală U(X) și calculați valoarea maximă a acesteia.

Umg(X)= 20-2X
U(x)=maxim când Umg(x)=0 => 20-2X=0, deci X=10, adică U(X)=100.

3. Un individ are un venit disponibil V=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu


preţurile Px=1 u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-Qx iar Umgy=28-2Qy,
aflați programul de consum care asigură echilibrul consumatorului.

Rezolvare:
Vd=XPx+YPy
Umgx/ Umgy = Px /Py

Așadar: 20=X+2Y
(10-X)/1=(28-2Y)/2, rezultă 20-2X=28-2Y, adică -8=2X-2Y

20=X+2Y
-8=2X-2y
12=3X / X=4;Y=8

4. Măriuca are un venit disponibil de 200 de lei pe care dorește să îl consume pe


ciocolată (X) și biscuiți (Y). Prețul unei ciocolate este de 4 lei, iar cel al
biscuiților este de 5 lei. Dacă funcția de utilitate a Măriucăi este UT = X 0,5Y0,5
determinați cantitatea de ciocolată și biscuiți pe care o va consuma
Măriuca. Rezolvare:

Determinăm UmgX și Umg Y


Umg X = UT’x = 0,5 X-0,5Y0,5 = 0,5 Y0,5/X0,5
Umg Y = UT’y = 0,5 X0,5 Y-0,5 = 0,5 X0,5/Y0,5
În aceste condiții sistemul pe care trebuie să îl rezolvăm este:

200 = 4 X + 5 Y 200 = 4X + 5Y 200 = 4X + 5Y 200=


4X+5Y

𝒚𝟎,𝟓
𝟎,𝟓 𝟎,𝟓 𝟒
𝒙
𝒙𝟎,𝟓
= 𝒚𝟎,𝟓 𝒚𝟎,𝟓
𝒙𝟎,𝟓 𝒙𝟎,𝟓
𝟒
=𝟓 Y/X = 4/5 4X=5Y
𝟎,𝟓 𝟎,𝟓 𝟓
𝒚
Dacă înlocuim în prima ecuație vom obține 200 = 5Y + 5Y => 200 = 10Y => Y=20

200 = 4X+ 4X => 200 = 8X => X = 25

Ce se va întâmpla dacă venitul Măriucăi va crește la 280 de lei?

În aceste condiții ecuația dreptei bugetului va deveni 280 = 4X + 5Y, iar sistemul va
fi

280 = 4X + 5Y => X=35

Y/X = 4/5 Y =28

Ce se va întâmpla dacă venitul Măriucăi va fi tot 200 de lei, dar prețul lui X va
crește la 5 lei?

În aceste condiții ambele ecuații se vor modifica, astfel sistemul va deveni

200 = 5X + 5Y X=Y X=Y X=20

Y/X = 5/5 200 = 10X X= 20 Y=20

5. Funcția de utilitate a unui consumator rațional este U(x,y)=(x+1)(y+5). Prețurile celor două
bunuri sunt Px=Py=10, în timp ce venitul disponibil este de 100u.m.
a. Reprezentați grafic dreapta bugetului
b. Determinați cantitățile de echilibru
c. Calculați utilitatea totală rezultată din consumul bunurilor.

b.U(x,y)=(x+1)(y+5)= xy+5x+y+5
100=10x+10y
Umgx=y+5
Umgy=x+1

10y+50=10x+10, deci 40=10x-10y


100=10x+10y 140=20x, prin urmare x=7 și y=3
40=10x-10y

c.UT=(7+1)(3+5) = 8*8 = 64

Cererea

Modificarea cererii. Factori care influențează modificarea cererii

Legea generală a cererii precizează că există o relație inversă între prețul unui bun și
cantitatea cerută din acel bun. Astfel, atunci când prețul crește, cantitatea cerută scade
(cererea se restrânge). Dacă prețul scade, atunci cantitatea cerută crește (cererea se
extinde).

Funcția cererii este de obicei de tipul: Qc= a – bPx. Cererea scade


cu o pantă constantă dacă P crește. (Deplasarea de-a lungul cererii)

Ex: Qc=10-2P.

La un P=2, Qc=10-4=6

Dacă prețul scade la P=1, Qc=10-2=8 (cantitatea cerută crește)

Dacă prețul crește la P=3, Qc=10-6=4 (cantitatea cerută scade)

Alți factori care influențează cererea în afară de preț,


determină:

a) Creșterea cererii prin deplasarea sa către dreapta


b) Scăderea cererii prin deplasarea sa către stânga

Ceilalți factori care influențează cererea în afară de preț:

a. Venitul consumatorilor
În cazul unui bun normal, o creștere a venitului duce la o creștere a cererii în timp
ce o scădere a venitului duce la o scădere a cererii.
În cazul unui bun inferior, cererea scade dacă venitul se majorează și crește dacă
venitul scade.
b. Prețurile altor bunuri
i. Bunuri substituibile: Există o relație directă între prețul unui bun și
cererea pentru bunul substituibil cu el. Px crește, cantitatea cerută
din X scade și crește cea din bunul substituibil. Px scade, cantitatea
cerută din X crește și scade cea din bunul substituibil
ii. Bunuri complementare: Există o relație inversă între prețul unui bun
și cererea pentru bunul său complementar. Dacă Px crește, cantitatea
cerută din X scade și cantitatea din bunul complementar scade. Dacă
Px scade, atunci cantitatea din X crește și la fel cea din bunul său
complementare

c. Preferințele consumatorilor. Se află în relație directă cu cererea


d. Cheltuielile firmelor cu reclama. Se află în relație directă cu cererea
e. Anticipările legate de evoluția prețurilor. Dacă se anticipează o creștere a
prețului unui bun, atunci cererea din prezent pentru acel bun tinde se crească
(vezi cazul cartelelor de metrou). Dacă anticipează o scadere a prețului unui bun,
atunci cererea scade în prezent. Există o relație directă între anticipații și cererea
prezentă.

Qx=a-bPx+Cx-dPy+ePz+fAx, Cantitatea cerută a bunului X funcție de Prețul bunului (Px),


preferințe, prețul unui bun substituibil(Py), prețul unui bun complementar(Pz), anticipațiile
privind prețul acelui bun (Ax).

APLICAȚII

Creșterea sau scăderea cererii. Contracția și extinderea cererii

1. În graficul de mai jos se prezintă modificările posibile care pot avea loc în
cantitatea cerută şi în cererea de pe piaţa bunului X. Considerăm că iniţial piaţa se afla în
echilibru la punctul E. Precizați în dreptul fiecărui factor cifra corespunzătoare din grafic.
a) Creșterea prețului unui bun complementar;
b) Creșterea prețului unui bun substituibil;
c) Reducerea venitului (considerăm că X este un bun
inferior);
d) Reducerea prețului bunului x;
e) Creșterea venitului (considerăm că X este un bun
inferior);
f) Creșterea prețului bunului X;
g) Reducerea venitului (considerăm că X este bun
normal);
h) X este un bun la modă.

a)4, Ex: Dacă prețul unui stilou crește atunci și cererea de cerneală scade;
b)2, Ex: Avem două bunuri substituibile – Sprite și Coca Cola. Dacă prețul la Coca Cola
crește atunci cererea pentru Sprite crește;
c)2, Ex: atunci când venitul scade, crește cererea de cartofi deoarece consumatorii vor
renunța la achiziționarea altor bunuri, mai scumpe, precum carnea;
d)3, cererea se extinde de-a lungul dreptei cererii, având loc o modificare de preț;
e)4, Ex: atunci când venitul crește, cererea de bunuri inferioare scade (cartofi), deoarece
consumatorii își vor permite bunuri mai scumpe și de o calitate mai ridicată (să spunem
carne);
f)1, creșterea prețului determină contracția cererii, cantitatea cerută diminuându-se;
g)4, scădere a cererii
h)2, modificare în preferințele consumatorilor

2. Tabelul de mai jos se referă la anumite acțiuni/măsuri care pot avea loc pe piața
călătoriilor cu taxiul din București. În coloana din dreapta precizați dacă
schimbările vor determina o deplasare a curbei cererii sau o modificare de-a lungul
acesteia pentru călătoriile cu taxiul și explicați pe scurt.

Modificare Efect asupra cererii


O creștere a prețului călătoriilor cu
C:deplasare a curbei cererii spre dreapta
autobuzul
Dorința consumatorilor pentru
C:deplasare a curbei cererii spre dreapta
călătorii mai avantajoase
O creștere a venitului mediu real cu
C:deplasare a curbei cererii spre dreapta
8%
O decizie a guvernului local de a spori
serviciile de transport în comun pe C:deplasare a curbei cererii spre stanga
timp de noapte
O creștere a tarifelor taximetriștilor Deplasare pe aceeasi curba in sus, scaderea
cererii
O creștere a populației orașului Deplasarea catre dreapta a curbei
O majorare a prețului combustibililor
ca urmare a unui șoc petrolier