Anexa 1

Şi-au pus economiile împreună şi au deschis, în urmă cu cinci ani, prima soluţie integrată de laundromat în regim self-service din
România – binecunoscutele spălătorii de haine, unde maşinile funcţionează cu jetoane. Cu investiţii de circa 15.000 de euro,
Easywash a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 67.000 de euro şi opt unităţi, iar printre planurile lor se numără
extinderea în toată ţara, în regim de franciză.

"Totul a început foarte simplu: am avut nişte economii şi am zis: «Ce facem cu ele?». în loc să ne luăm câte o maşină auto second-
hand, am zis: «Hai să investim, să luăm mai multe maşini... de spălat». Totul a fost, mai degrabă, un amestec de circumstanţe“,
povesteşte Bogdan Grigoraş, unul dintre fondatori.

Spre exemplu, doi dintre ei au făcut sport de performanţă şi erau destul de mult timp plecaţi în cantonamente, iar laundromatul ar fi
fost o soluţie ideală la momentul acela. ”Ne uitam la filmele americane şi ni se părea că ar fi fost totul atât de simplu. Apoi, am fost
destul de hotărâţi să găsim o idee care să ne permită să ne desfăşurăm în continuare activităţile pe care le aveam independent de
Easywash“, adaugă Grigoraş. Astfel, pentru că nu era nevoie să fie prezenţi mult timp în spălătorii, iar nişa aceasta era una
neexploatată, de la idee până la implementarea sa nu a fost decât un pas; mai exact două luni. Investiţia iniţială din surse proprii a fost
de 15.000 de euro, iar banii au fost folosiţi pentru a cumpăra maşini de spălat şi uscătoare aduse din SUA.

”Practic, am deschis o nouă direcţie de business; suntem printre primii care am venit în România cu această soluţie integrată de
laundromat în regim self-service“, declară Grigoraş. Acest concept presupune înfiinţarea unui spaţiu deschis nonstop în care clientul
vine şi îşi spală singur hainele, la un cost foarte mic comparativ cu spălătoriile tradiţionale, care taxează per articol. Preţul este de 10
lei pentru o maşină de spălat şi 5 lei pentru o uscare de 20 de minute, iar într-o maşină de spălat sau un uscător intră circa 10 kg de
haine uscate; în mai puţin de o oră clientul pleacă cu hainele spălate şi uscate.

Conform declaraţiilor antreprenorului, conceptul este foarte popular în marile oraşe din occident, unde chiriile sunt foarte scumpe şi
apartamentele foarte mici, drept pentru care oamenii preferă să meargă la laundromat decât să ocupe spaţiu pentru maşina de spălat.
”De când ne-am apucat de acest business, toate călătoriile noastre în străinătate includ şi vizitarea unui laundromat. Faptul că am adus
primii acest concept în România ne face oarecum responsabili şi vrem ca românii să îl înţeleagă şi să îl adopte în număr cât mai
mare“, precizează antreprenorul.

Printre cei care apelează cel mai des la serviciile Easywash se numără clienţii casnici, care doresc să cureţe astfel huse, pilote sau
covoare de mici dimensiuni, maşinile de spălat fiind mai mari decât cele din locuinţele noastre. Un număr important de clienţi sunt cei
foarte activi, care au nevoie de serviciile laundromatului din cauza programului nonstop şi pentru că îşi pot lua hainele în mai puţin de
o oră, dar şi micii afacerişti, precum saloane de cosmetică, coafură, restaurante, saloane de evenimente ori hosteluri, pentru care
contează timpul scurt alocat acestui serviciu, dar şi preţul mai mic comparativ cu al spălătoriilor tradiţionale.

O altă categorie des întâlnită în Easywash sunt turiştii, aceştia ştiind deja cum funcţionează conceptul şi preferându-l în detrimentul
serviciului de spălătorie din cadrul hotelurilor, tot din cauza preţului. ”Avem turişti care vin de la hoteluri de 4-5 stele pentru că
serviciul de laundry este foarte scump, iar în cazul lor, atunci când călătoresc prin mai multe ţări, pentru un bagaj întreg de spălat se
ajunge la o sumă destul de mare“, explică Grigoraş. Bineînţeles, o tipologie importantă de clienţi sunt studenţii care stau în cămine,
segment ce aduce circa 30-40% din cifra de afaceri.

Compania Easywash Laundromat Concept şi-a început activitatea în 2012, cu o spălătorie amenajată într-un cămin studenţesc din
zona Timpuri Noi din Bucureşti, iar acum are opt sedii în Capitală şi o franciză la Timişoara. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei
a fost de aproximativ 65.000 de euro, iar fondatorii estimează că vor finaliza 2017 cu rulaje de circa 100.000 de euro. ”Interesant este
faptul că pentru fiecare laundromat pe care l-am deschis, veniturile sunt în continuare pe creştere“, declară Grigoraş.

în 2016 fondatorii au deschis şi prima franciză în Timişoara, care la începutul acestui an a avut nevoie de extindere cu maşini şi
uscătoare suplimentare. Până la sfârşitul anului, fondatorii vor să încheie negocierile pentru francize în alte oraşe mari din ţară, într-o
primă fază fiind interesaţi de Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Franciza de bază Easywash costă 25.000 de euro, prin care
antreprenorii oferă ”laundromatul la cheie“. ”Ne interesează foarte mult ca viitorii parteneri să înţeleagă conceptul şi să-şi facă o
strategie de business pe minimum cinci ani. Este o condiţie absolut necesară. Oferim o soluţie integrată care include know-how de
business pentru laundromat, soluţia tehnologică şi logistică, dar mai ales strategia de dezvoltare pe regiune“, explică Grigoraş.

Pe de altă parte, planurile includ şi deschiderea în Bucureşti, anul viitor, a primului Laundromat Cafe – ”un concept de spălătorie în
care oamenii să se poată destinde şi să interacţioneze la o cafea şi un pahar de vorbă“. Pe modelul de afaceri de profil din marile oraşe
occidentale, printre planurile pe termen lung ale antreprenorilor se numără extinderea conceptului Easywash la nivelul întregii ţări. ”în
Occident, astfel de spaţii nu existau acum 15-20 de ani, dar acum, în Paris de exemplu, laundromatele (sau laveries) sunt foarte
răspândite şi întâlnim câte unul la fiecare colţ de stradă. La fel credem că se va întâmpla şi în România, iar pentru următorii cinci ani
mizăm pe o dezvoltare în regim de franciză în afara Bucureştiului“, spune antreprenorul. Conform lui, în marile oraşe din străinătate
există câte o astfel de spălătorie la 65.000 de locuitori, iar în SUA încăperile sunt dotate cu câteva zeci de maşini de spălat şi
uscătoare. Principalul impediment al acestui segment de piaţă în România este lipsa popularităţii conceptului. ”Mai bine zis, este
cunoscut din filmele de la televizor, dar nu se ştie că există această soluţie şi la noi. Provocarea noastră este să facem cunoscută
această soluţie“, declară antreprenorul.

Lipsa cunoştinţelor despre funcţionarea acestei afaceri a fost şi cel mai mare impediement al antreprenorilor, care au învăţat pas cu
pas ce trebuie făcut. ”Abordarea faţă de client este complet diferită faţă de o spălătorie tradiţională şi am fost în situaţia în care «nu am
ştiut că nu ştim», iar aceste învăţăminte ne-au costat bani şi timp pierdut“, recunoaşte cofondatorul Easywash. însă elementul care i-a
ajutat mult în dezvoltarea afacerii a fost faptul că nu e nevoie să fie prezenţi în aceste spaţii. Au reuşit să se împartă foarte uşor între
ceea ce numesc ei în glumă ”viaţa de civil“ – cea din afara Easywash – şi cea de oameni de afaceri.
Răzvan Rizea, cu background în finanţe, se ocupă de autorizaţii, activităţi din sfera financiară şi economică, iar Bogdan Grigoraş, cu
background în marketing şi comunicare, se ocupă de partea de dezvoltare şi marketing în cadrul afacerii. ”într-adevăr, cu un număr
atât de mare de laundromate – opt în Bucureşti, unul la Timişoara şi perspectiva altor 4-5 în următoarele luni –, aceste «vieţi duble»
sunt din ce în ce mai dificil de împăcat. Deja unul dintre noi, Răzvan Rizea, s-a dedicat exclusiv laundromatului şi urmează ca în
următoarele luni să facem şi noi acelaşi lucru“, conchide antreprenorul. 1

Intrebari:

Carei piete se adreseaza Easywash? Cine sunt clientii?

Care sunt competentele care i-au ajutat pe cei 3 sa deschida afacerea?
Care a fost parcursul afacerii?
Ce credeti ca ar trebui sa faca pentru dezvoltarea afacerii?

2
Flexibilitatea programului este un avantaj în restaurantele pe care le conduce. Spune că munca aici se potriveşte stilului de viaţă al
fiecărui om, indiferent de etapa în care se află în viaţă; poate fi vorba despre un tânăr student sau o mamă cu un copil care a început
şcoala şi vrea să se muleze pe programul lui. Dacă angajaţii vor să lucreze în regim full time, au şi această opţiune. Astfel, este de
părere că criza de personal poate fi gestionată prin crearea mediului de muncă potrivit, în care oamenii să se simtă confortabil,
respectaţi, să simtă că au putere, că există oportunităţi. „Dacă poţi să creezi acces la oportunitate, indiferent că este vorba despre
creştere, de a învăţa lucruri noi, despre a-ţi asuma responsabilităţile asupra unui nou proiect – dacă eşti un lider care face toate acestea,
nu faci o treabă foarte rea.”

În mod evident, şi remuneraţia este importantă, iar salariul este satisfăcător, din punctul lui de vedere; bonusurile de performanţă sunt
de asemenea un stimulent oferit de companie. „Oamenii nu părăsesc un loc de muncă din cauza salariului. Când pleci la un alt job te
duci şi pentru că vrei mai mulţi bani, dar, în general, pleci fiindcă eşti supărat din cauza a ceva, fie că este vorba despre faptul că şeful
tău se poartă rău cu tine, că este un mediu neplăcut la locul de muncă. Aşadar, cred că misiunea noastră este să încercăm să creăm o
atmosferă în care oamenii să se bucure de muncă.” Unul dintre programele desfăşurate de firmele din grup pentru a stimula angajarea
este referinţa unui prieten; spune că programul nu a fost creat neapărat pentru creşterea numărului de angajaţi, ci pentru a îmbunătăţi
atmosfera de la locul de muncă. „Dacă un prieten al unui angajat vine să lucreze pentru noi, persoana care face referinţa primeşte un
bonus – dar nu acesta este motivul pentru care facem asta. Ne gândim la faptul că dacă ai prieteni care lucrează împreună, mediul din
acel loc va fi unul mult mai plăcut. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în anii pe care i-am petrecut în industrie este că dacă-ţi
tratezi echipa cum trebuie, corect, corespunzător, ei îşi vor trata clienţii bine.”

ASCENDIA SA Mălureanu a absolvit facultatea în România, dar nu fără peripeţii : „Am terminat în cele din urmă facultatea în
România – Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică, în cadrul ASE, după nouă ani tumultuoşi, marcaţi de
îngheţarea unor ani de studiu ca urmare a plecării la bursă sau ca urmare a nevoii de timp pentru activitatea antreprenorială, de
repetarea unor ani, precum şi de timpul de care am avut nevoie pentru a pregăti şi susţine lucrarea de licenţă. Am avut ambiţia să o
termin. Nu pun mare preţ pe diplome, dar consider că şcoala ar trebui să te înveţe să înveţi şi cei ce au o diplomă, teoretic, ar trebui să
ştie să facă acest lucru.” Dintre realizările recente menţionează atragerea în acţionariatul companiei a unui fond de investiţii
(Certinvest), care pentru o participaţie de 10% a oferit companiei circa 1,2 milioane de lei, bani folosiţi pentru investiţii în propriile
produse software. Anul trecut, Ascendia S.A. s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti, pas urmat de creşterea capitalizării bursiere
(valoarea companiei, care acum atinge cifra de circa 14,4 milioane de lei - aproximativ 3,5 milioane de euro).

În cazul Alexandrei Copos de Prada, care conduce Ana Pan, „cariera şi viaţa personală nu sunt atât de bine delimitate; îmi place
enorm ceea ce fac şi nu consider că fac un job, ci mai degrabă îmi urmez o pasiune. De aceea, mare parte a timpului în afara biroului o
petrec învăţând cum pot face anumite lucruri mai bine. De exemplu, am început anul trecut să iau cursuri de product management,
digital marketing sau agile development, pentru a putea accelera anumite initaţive pe care le dezvoltăm la Ana Pan. Exemple sunt Ana
Kids, noul nostru concept de mâncare sănătoasă pentru copii, sau Laboratorul de Inovaţie, care ne va ajuta să creăm mai rapid produse
care răspund gusturilor clienţilor noştri. Lucrez în acelaşi timp din Londra la un start-up axat pe tehnologie educaţională dedicat
învăţării continue într-o organizaţie. În plus, soţul meu şi cu mine suntem alergători şi ne-am înscris împreună la triatlonul de la
Londra, care va avea loc în vară, deci începem antrenamentele curând”.
Care sunt competentele antreprenorului?

Mark Radcliffe, 38 de ani, a devenit primul om din Marea Britanie care a facut 1 milion de lire sterline cu ajutorul eBay la 30 de ani
după ce a înfiinţat First2save, o afacere cu accesorii de smartphone-uri. Apoi a înfiinţat un magazin online prin care vindea produse de
baie şi a înfiinţat Victorian Plumbing în 2000. Veniturile nu au întârziat să apară, în doar 15 ani de la 30.000 de lire sterline în 2001 la
74 milioane de lire sterline în 2016, notează Financial Times
Radcliffe deţine 75% din compania care angajează 225 de oameni, restul firmei este deţinut de fratele, mama şi contabilul său.

"Când aveam 18 ani obişnuiam să-i spun mamei mele că până la 25 de ani îmi voi cumpăra primul Ferrari. La 26 de ani mi-am
cumpărat primul automobil Ferrari", spune el care explică că motivaţia de a câştiga mult, pe vremea când era adolescent, era să îşi

1
http://www.businessmagazin.ro/actualitate/afaceri/trei-tineri-inspirati-de-filmele-americane-au-lansat-un-business-unic-in-romania-
si-care-le-aduce-zeci-de-mii-de-euro-16752961
2
http://www.businessmagazin.ro/cover-story/cum-si-a-inceput-cariera-mark-hilton-executivul-care-conduce-afacerile-kfc-pizza-hut-
si-taco-bell-pe-piata-locala-16739242/?p=3
cumpere o maşină de calitate. El spune că fratele său a jucat un rol important în creare companiei, acesta fiind nevoit să lucreze
nopţile pentru ca ziua să stea să lucreze pentru Mark. "Nu mi-am permis să-l plătesc primele şase luni de zile".

Radcliffe mărturiseşte că nu a încetinit după ce a făcut primul milion de lire sterline (2013) şi se uita la următorul nivel (2 milioane
profit). "Majoritatea banilor i-am folosit să ne îmbunătăţim inventarul, iar anul acesta veniturile vor depăşi 100 de milioane de lire
sterline, dar eu mă uit deja spre următorul obiectiv, 200 de milioane de lire sterline".

Care este secretul succesului?

"Pe scurt: multă muncă şi disciplină. Când puneam pe picioare businessul cu telefoane mobile şi Victorian Plumbing, în primi şase ani
mă trzeam la 7 dimineaţa şi munceam până la 10-11 pm", îşi aduce aminte el. Părinţii nu l-au putut susţine financiar, însă l-au găzduit
şi "mama îmi gătea micul dejun, prânzul şi cina".

Mark Radcliffe a lucrat de mic şi la 10 ani colecta ouă pentru o fermă. "Am minţit în legătură cu vârsta. Trebuia să ai 12 ani pentru
job". El nu vrea să-şi lase toată averea copiilor lui din cauza că "imi este frică că nu vor munci greu dacă au poziţie financiară solidă.
Le voi lăsa copiilor averea doar după ce împlinesc 30 de ani. Vreau să-şi creeze propriul drum în viaţă".

Ionel Burtea şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de zmeură şi mure, ce se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare în oraşul
său de origine, Ţicleni din judeţul Gorj. Şi-a făcut propriul brand, Abund Berry, iar ideea a dat roade, şi la propriu, şi la figurat, în
scurt timp. Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţiile în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor.

Îmi plăcea să consum foarte multe fructe şi am sesizat lipsa de pe piaţă de fructe de pădure, foarte multe dintre acestea erau importate
din Olanda, Mexic, Portugalia – mi-am spus, <De ce nu merg cultivate şi aici?”, a povestit el în timpul emisiunii.

Recolta a ajuns în 2016 la două tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, iar vânzările de fructe, la peste 5.000 de euro. Tot în 2016,
din dorinţa de a crea un produs finit şi, în urma unei idei găsite pe internet, tânărul antreprenor a decis să folosească o parte din
producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine.

Investiţia în această direcţie a ajuns la 6.000€. Vinul este unul homemade, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere.
Anul trecut au produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că vor depăşi cu 200 acest număr. 25% din recolta de mure va fi
destinată producţiei vinului, iar restul comercializării ca atare.

În ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en-gros, însă acest preţ poate varia în
funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii, iar preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Chiar dacă acum stocul este epuizat,
antreprenorul aşteaptă producţia de anul acesta pentru a reintroduce Berry Wine la vânzare. Potrivit previziunilor tânărului
antreprenori, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

„Tot timpul mă gândesc la business, nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză”, a
declarant tânărul antreprenor în cadrul Smart Business.

El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: „Răbdare şi
dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul.”

Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i prezentăm pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut
curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în
branduri.

*bazat pe pragmatism; care ia în considerație eficacitatea, utilitatea practică.

O lume mai smerită e o lume mai bună

Încrederea mai mică în sine are câteva avantaje-cheie pentru adaptare: ea este un semnal de alarmă care ne previne şi ne împiedică să
facem lucruri necugetate sau riscante în viaţa de zi cu zi, dar şi în carieră şi afaceri; ne ajută să fim percepuţi ca fiind modeşti; ne ajută
să luăm în seamă feedback-ul constructiv sau negativ al celor din jur, să ne dezvoltăm ca să reducem discrepanţa între ce vrem să fim
şi ce suntem în realitate; nu în ultimul rând, ne face să fim mai plăcuţi celor din jur, mai deschiși la învăţare şi, în cele din urmă, să
fim urmaţi.
Schema

Angajat vs antreprenor din punct de vedere al timpului investit, sigurantei in munca, dinamism
 Calitati si competente ale intreprinzatorului

Fiecare individ este inzestrat, genetic, cu animate potentialitati(aptitudini, inclinatii) care ii permit sa desfasoare
un anumit gen de acctivitate cu mai multa usurinta, cu mai mari sanse de success. Fiecare bun antreprenor, in
functie de personalitatea si aptitudinile sale, contextul mediului economic in care isi deruleaza investitia, poate
sa adauge pe lista caitatilor si competentelor antreprenoriale, lucruri noi.

Spiritul antreprenorial

Pe baza unor analize care au comparat trasaturi psihologice si comportamentale ale persoanelor care au avut
success in afaceri cu ale acelora care au ratat in acest domeniu, s-a constatat ca diferenta nu rezulta atat din
existenta unor aptitudini specifice, inteligenta, varsta sau marimea capitalului, cat , mai degraba, dintr-un
anumit fel de orientare mentala, de atitudini mentale in legatura cu ceea ce este o afacere, cu ceea ce este un om
de afaceri.

Calitati specifice si necesare unui intreprinzator de success:

 Dinamismul, mobilitatea, flexibilitatea, deschiderea fata de nou, spiritul de initiative –abilitati

manifestate prin capacitatea de a vedea ca poti scoate bani din acele lucruri sau activitati unde nu toti
vad aceasta sansa. Dintotdeauna, intreprinzatorii au fost vizionari, au perceput, inaintea altora, cum se
fac banii.

 Capacitatea de adaptare din mers la conditiile pietei, implica limitarea anumitor sectoare ale afacerii,
dezvoltarea altora, asimilarea unor produse, eliminarea altora.

 Curajul, acceptarea riscului. Nici o afacere/investitie nu este scutita de risc. Nimeni nu poate garanta
succesul. Prudenta excesiva nu se impaca cu spiritul de intreprinzator. Dupa cum inotul nu se invata pe
malul apei, nici afacerile nu se fac fara sa te implici, fara a intra inauntrul lor, chiar cu riscul ca cel putin
la inceput vei putea “inghiti” si ceva apa.

 Perseverenta, angajamentul, vointa. Afacerile nu se fac cat ai bate din palme. Afacerile se realizeaza in
timp, fapt pentru care este nevoie de ambitie, tenacitate, perseverenta; este necesar un parcurs, se ivesc
numeroase obstacole, uneori esecuri partiale si este nevoie sa te intorci, sa iti reformulezi strategia.
Aptitudinile, talentul nu pot tine loc de vointa si perseverenta. Angajamentul in urmarirea propriilor
obiective este cel care face diferenta intre cei care obtin ce vor si cei care nu se implica sau cauta
justificari.

 Pasiunea. Imaginati-va o activitate foarte profitabila, dar care nu va place deloc. Ce veti face? Probabil,
va veti ocupa de ea pana veti aduna suficienti bani pentru a putea face ceea ce va place cu adevarat. Fara
a confunda munca cu jocul sau cu pierderea de vreme, este firesc a face din munca un lucru interesant, o
 activitate care sa placa. S-ar putewa ca astfel sa trecem mai usor peste esecurile temporare, sa distingem
mai précis obiectivele si astfel sa avem success, bani.

 Atitudinea fata de munca. Exista intreprinzatori care si-au condus in mod sistematic afacerile, au muncit
mai mult si mai greu decat oricare dintre lucratorii lor, au avut un consum modest si si-au folosit
economiile pentru a investi.

Abilitatile manageriale ale unui antreprenor

Abilitatile manageriale se refera la capacitatea de a planifica, organiza, conduce, coordona si controla

activitatea firmei cu scopul indeplinirii obiectivelor acesteia.

Un bun management al firmei este cheia succesului. Chiar daca antreprenorul nu are o specializare profesionala
pe obiectul de activitate al firmei, el trebuie sa inteleaga bine toate laturile activitatii firmei: productia,
marketingul, resursele umane, relatiile cu clientii, contabilitatea si finantele.

Capacitatile de mai sus se pot exprima prin:

a) Capacitatea de organizare si rezolvare a problemelor si luare a deciziilor.

Astazi, in conditiile concurentiale ale pietei, satisfacerea clientilor si obtinerea profitului presupun o gandire
rapida si actiuni pe masura. Un bun manager are capacitatea de a percepe realitateaw asa cum este ea cu
adevarat si de a gasi raspunsurile potrivite problemelor firmei.

Pentru derularea cu succes a unei afaceri este necesara o strategie, obiective clare, precise, care pot fi atinse.
Dupa cum in fotbal, pentru ca o echipa sa devina campioana este nevoie sa abordeze cu maxima concentrare
fiecare meci, tot asa si intr-o afacere pentru a realiza profitul scontat trebuie sa te aprovizionezi cu material, sa-I
faci pe oameni sa munceasca, sa gasesti piata pentru vanzarea produsului.

b) Abilitati de comunicare. Sunt afaceri in care succesul depinde in cea mai mare masura de capacitatea de
comunicare si stiinta relationarii cu clientii, partenerii de afaceri, angajatii. In principiu, aceasta
inseamna a dezvolta relatiile cu ceilalti, insusirea de a crea legaturi interumane stiind ca s-ar putea sa ai
nevoie de ajutor de la oameni cu care azi de-abia faci cunostinta. Comunicarea inseamna sa stii sa
comunici punctele de vedere si deciziile astfel incat sa te faci inteles dar in acelasi timp sa stii sa asculti
active ceea ce au de spus angajatii.

c) Evaluarea performantelor si motivarea angajatilor. Managerul eficace, pentru a creste profitul firmei,
realizeaza ca joaca un rol active, pozitiv in performantele angajatilor, stie sa-si motiveze oamenii pentru
a-i determina sa ajunga la un nivel maxim de performanta, stie ce sa ceara angajatilor, sa le defineasca
sarcinile, sa-I evalueze, sa monitorizeze performantele.
d) Este important daca antreprenorul, in postura lui de manager, se poate impune si ca lider informal atunci
cand isi poate atrage respectul, consideratia celorlalti, pe baza calitatilor si compententelor sale. Ca
lider, conducatorul firmei creeaza o viziune asupra unei stari viitoare dorite si isi atrage si angajatii in
realizarea ei. El poate folosi un arsenal de simboluri de gesture si actiuni pentru a-I uni si determina pe
oameni.