Lista subiectelor

„BAZELE ANTREPRENORIATULUI”
programul de studii Business și Administrare/ Achiziții
(examen în formă scrisă)

1. Antreprenoriatul – factor esenţial al dezvoltării economice

2. Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului
3. IMM – formă de bază a activităţii de antreprenoriat
4. IMM şi rolul acestora în economia contemporană
5. Fenomenul antreprenorial în Republica Moldova
6. Susţinerea de stat a antreprenoriatului - experienţa străină
7. Susţinerea de stat a antreprenoriatului în Republica Moldova
8. Beneficii şi riscuri individuale în antreprenoriat
9. Definirea conceptului de întreprinzător
10. Caracteristicile întreprinzător de succes
11. Tipologia întreprinzătorului
12. Comparaţie întreprinzător - manager
13. Profilul întreprinzătorului moldovean
14. Lansarea în afaceri de unul singur sau în echipă?
15. Surse de noi idei de afaceri
16. Afacere oportună – concept şi necesitatea determinării oportunităţii
17. Tehnicile de creativitate aplicate în căutarea noilor idei de afaceri
18. Metode neformale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri
19. Metode formale de evaluarea a oportunităţilor de afaceri
20. SCAMPER – esenţa metodei şi modalitatea aplicării
21. Cauzele abandonării ideii de afaceri
22. Planul de afaceri - concept şi necesitatea elaborării
23. Planul de afaceri - etapele întocmirii
24. Planul de afaceri - recomandaţiile privind întocmirea
25. Planul de afaceri - structura şi conţinutul compartimentelor de bază
26. Planul financiar. Pragul de rentabilitate şi utilitatea practică a calcului
27. Pragul de rentabilitate - importanţa calculării şi metodele de calcul
28. Deschiderea unei noi afaceri – avantajele şi dezavantajele
29. Alegerea statutului juridic. Formele organizatorico-juridice de bază
30. Patenta de întreprinzător - alternativă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător
31. Determinarea denumirii afacerii
32. Finisarea procedurii înfiinţării unei afacerii
33. Licenţierea activităţii de antreprenoriat
34. Procurarea unei afaceri – avantajele şi dezavantajele
35. Etapele procesului de procurare a unei afaceri existente
36. Metode de evaluare a costului afacerii
37. Franchisingul - evoluţia, definiţia şi tendinţele dezvoltării

Dr. conf. Solcan Angela

2017
38. Tipurile de franchising. Contractul de franchising
39. Evaluarea sistemului de franchising
40. Dezvoltarea franchisingului în Republica Moldova
În Republica Moldova, apariţia franchisingului a fost condiţionată de adoptarea în 1997 a Legii cu privire la franchising. În prezent
pe piaţa moldovenească activează aşa francize ca: Mango, Celio, Mexx, Olsen, Sele, McDonald`s, РОСТИК’С KFC, Fornetti, Buon
Giorno, 1C etc. Cea mai mare extindere o au francizele din domeniul comerţului, în special al confecţiilor, precum şi companiile din
domeniul serviciilor, cum ar fi fast-food-urile. Apariţia marilor centre comerciale, mai ales în mun. Chişinău, a devenit de asemenea
un stimulent în dezvoltarea franchisingului. Dacă până nu demult întreprinderile moldoveneşti erau cele care cumpărau francize, în
ultimii ani au apărut şi primii franchiseri locali. Reuşind să-şi creeze un nume şi să ocupe poziţia de lider pe piaţa locală, astfel de
companii ca Alina Electronic, Andi`s Pizza sau Neuron Grup au început să vândă francize altor afaceri

41. Alegerea amplasamentului unui magazin. Variante de amplasarea a unui magazin

La alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de analizat următorii factori :

 Numărul și structura populației și puterea de cumpărare a acesteia;

 Natura produsului și frecvența cumpărării diferitelor produse;

 Intensitatea traficului pietonal;
 Apropierea concurenților;
 Vecinătatea cu alte afaceri;
 Numărul locurilor de parcări;
 Costul amplasării;
 Condițiile contractului de încheiere;
 Imaginea localului;
 Reglementări și norme specifice;
 Accesibilitatea pentru clienți;

Industrie. Amplasarea unei firme industriale este mult mai complexă decât în celelalte tipuri de afaceri. Ea
presupune luarea unei decizii pe termen lung, întrucât mutarea întreprinderii în altă parte este adesea
imposibil de realizat fără costuri extrem de mari. În alegerea amplasamentului, întreprinzătorul trebuie să
realizeze un echilibru între următoarele criterii: veniturile din vânzări, costul prelucrării, costul transportului.
Aceste criterii variază în importanţă în funcţie de mărimea pieţei întreprinderii. Alte criterii care trebuie luate în
considerare la amplasarea unui întreprinderi industriale sunt: costul şi structura forţei de muncă din zonă,
accesul la căile ferate şi cele rutiere, costul terenului, existenţa utilităţilor industriale, gradul de poluare,
posibilităţi de extindere, depozitarea deşeurilor.
În unele cazuri, perisabilitatea produselor dictează amplasarea întreprinderii. Legumele şi fructele se
conservă în apropierea locurilor de recoltare. Peştele este prelucrat şi conservat în apropierea apelor de
unde peştele este pescuit. Amplasarea este determinată, de asemenea, de accesul uşor şi rapid la produsele
perisabile.

42. Alegerea amplasamentului afaceri din domeniul prestării serviciilor

Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activității. Pentru o afacere ce se ocupă, de ex.
cu reparația și deservirea copiatoarelor, amplasarea nu joacă un rol decisiv. Întreprinzătorul se deplasează la client, deoarece acesta
vizitează foarte rar afacerea. În cazul dat este important nu atât amplasamentul, cât posibilitatea de a ajunge repede la client,
soluționând problema apărută.

Însă, de ex. în cazul unei frizerii, un atelier de confecții, curățătorie chimică, aceste afaceri trebuie să fie localizate în apropierea
clienților. Amplasarea departe de consumatori îi va determina pe unii clienți să aleagă altă afacere amplasată în apropiere, excepție
face prestarea unor servicii unicate. La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servici este necesar de ținut cont de
următorii factori :

 Existența transportului public;

 Existența unui număr suficient de locuri de parcare;

 Posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii;
 Cât de ușor și de repede pot găsi clienții afacerea;
 Mărimea cheltuielilor suplimentare pentru promovarea amplasamentului respectiv, etc.

43. Alegerea amplasamentului Întreprindere producătore

Aici se va ține cont care din amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung. Deoarece modificarea
amplasamentului, de regulă, necesită mari costuri legate de demontarea echipamentului, transportarea, montarea acestuia la noul
loc, pregătirea spațiilor,etc.
Criterii pentru alegerea amplasamentului:

 Disponibilitatea forțelor de muncă calificate;

  Apropierea de sursele de materie primă;
 Apropierea de piețele de desfacere pentru bunurile finite;
 Accesul la căile de transport;
 Costul transportului;
 Costul și calitatea utilităților;
 Prevederile legale referitoare la protecția mediului înconjurător.

De asemenea, se va lua în calcul și specificul activității.

44. Evaluarea amplasamentului unei afaceri

45. Afacerea la domiciliu - caracteristici, avantaje şi limite
Deschiderea afacerii de la zero este deseori cea mai preferabilă metodă de lansare, iar în cazul unei idei unice de produs sau de
serviciu, aceasta este unica metodă posibilă pentru întreprinzător. În același timp, această modalitate este cea mai riscantă,
deoarece totul începe de la zero.

Astfel, opțiunea pentru deschiderea unei întreprinderi mici trebuie să se bazeze pe o evaluare minuțioasă a avantajelor și
dezavantajelor pe care le prezintă modalitatea dată.

Printre avantajele deschiderii unei întreprinderi putem menționa:

 Implementarea nelimitată a ideilor proprii.

 Satisfacția de a crea o întreprindere de la zero — reușind, întreprinzătorul este satisfăcut și mândru de rezultatul efortului
depus.
 Evitarea transmiterii unei reputații îndoielnice a fostului proprietar — deschizând o afacere, nu se moștenesc problemele
afacerii precedente, totul începe de la zero. Deja în care parte va înclina balanța depinde de întreprinzător.
 Posibilitatea de a selecta, a motiva și a dezvolta independent personalul — întreprinzătorul se ocupă independent de
personal, selectând angajați pe care îi consideră potriviți pentru afacere.
 Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie.
 Alegerea amplasamentului afacerii. Ținând cont de specificul ideii, întreprinzătorul alege cel mai adecvat amplasament.

Limitele deschiderii unei întreprinderi sunt:

 Costul ridicat pentru lansarea în afaceri, procurarea echipamentului etc.

 Cheltuielile de timp mari pentru lansarea afacerii. Întreprinzătorul are nevoie de timp nu numai pentru îndeplinirea
formalităților legale, dar și pentru stabilirea relațiilor cu partenerii de afaceri, angajarea personalului, procurarea
echipamentului necesar, pregătirea spațiilor etc. Ca urmare, perioada de timp de la luarea deciziei de lansare în afaceri și
începerea nemijlocită a activității poate fi destul de lungă.
 Alegerea unei afaceri mai puțin potrivite. Evaluarea arăta că ideea de afaceri are perspectivă, însă realitatea a demonstrat
contrariul, produsul sau serviciul propus neavând cererea estimată.
 Saturația pieței sau existența unei concurențe puternice, care face dificilă afirmarea nou-venitului. Niciun concurent nu va
întâmpina nou-venitul cu brațele deschise. Pentru a reuși, afacerea nou-creată trebuie să fie mai bună, să propună produse
și servicii mai calitative.
 Riscul legat de realizarea unei idei noi.
 Eforturile personale mari pentru lansarea afacerii.

Dacă totuși întreprinzătorul decide să deschidă afacerea de la zero, pentru începerea activității este necesară legalizarea
întreprinderii.

46. Incubatorul de afaceri – alternativă de amplasare a unei afaceri

47. Afacerea virtuală - alternativă de amplasare a unei afaceri
48. Cheltuielile de iniţierea a afacerii mici
49. Sursele de finanţarea a unei afaceri
Printre potenţialele surse de finanţare a afacerii pot fi enumerate următoarele: - capitalul propriu şi capitalul împrumutat de la
familie şi prieteni; - creditul bancar; - emiterea de acţiuni şi obligaţiuni; - programele speciale de finanţare; - fondurile de capital de
risc; - leasingul; - creditele de la furnizori şi clienţi; - creditele pe efecte de comerţ (factoringul şi scontarea)
50. Creditul bancar - procedura de obţinere şi determinarea costului acestuia
Creditul bancar reprezintă o sursă principală de finanţare, în special pentru firmele mici şi mijlocii. Însă accesul la credite al firmelor
noi sau de mici dimensiuni este mai dificil decât al firmelor cu o importantă istorie creditară.
51. Leasingul – definiţie şi esenţa. Evaluarea leasingului
Leasing – ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung pentru procurarea, de regula, de
echipament industrial.
Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este
mandatat in numele societatii de leasing sa cumpere echipamentul de care are nevoie.

Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest contract solicitantul primeste in folosinta
echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing.

52. Factoringul. Avantajele şi limitele.

Factoringul reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin compensarea creditului furnizor.
Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta aparuta dintr-un contract de vanzare-cumparare intre un furnizor si un
cumparator.

Din punct de vedere juridic, factoringul reprezinta un contract incheiat intre banca (factor) si client (aderent) prin care factorul (banca)
se obliga sa plateasca la prezentarea documentelor care atesta o creanta comerciala o anumita suma de bani in schimbul unui
comision.

53. Business îngerii şi fondurile de risc

FOND CU CAPITAL DE RISC • fond constituit din contribuțiile investitorilor mari, care reprezintă o importantă sursă de finanțare
pentru întreprinderile mici și mijlocii cu perspective mari de creștere, dar fără capital financiar. Investitorii individuali pot cumpăra
instrumente financiare din emisiunile companiilor, care furnizează capital de risc sau care pot investi în fondurile de investiții
specializate în acest domeniu.
BUSINESS ANGELS persoane fizice și juridice care investesc propriul capital în dezvoltarea unei afaceri, avînd ca scop achiziționarea
sau subscrierea de acțiuni sau de părți ale capitalului social al întreprinderii asistate.
poate investi propriul capital dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: este o persoană din afara întreprinderii și dobîndește
calitatea de asociat al acesteia prin aportul său în numerar la capitalul social al întreprinderii; investește capital propriu de cel puțin
3000 de euro echivalent în lei la cursul BNM; efectuează investiția strict în vederea îndeplinirii obiectivului din domeniul de
activitate al întreprinderii și planului de afaceri pentru care investitorul-business angel va investi;
poate investi propriul capital dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: nu are restanțe față de bugetul de stat la data
efectuării investiției; nu poate deține, ca urmare a investiției, în nume propriu sau prin terțe persoane, mai mult de 49% din
capitalul social al întreprinderii; nu a fost condamnat prin hotărîre judecătorească rămasă definitivă pentru infracțiuni contra
patrimoniului, de corupție, delapidare, de fals, de evaziune fiscală, de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

54. Sursele de finanţarea a unei afaceri mici. Finanțarea 3P – avantaje şi dezavantaje

55. Bootstrapping – sursa potrivita pentru finanțarea start - up
56. Particularităţile activităţii întreprinzătorul în cadrul afacerii mici
57. Conţinutul funcţiilor manageriale în cadrul afacerii micii
58. Afacerea virtuală - afacerea sec. XXI
59. Analiza SWOT. Formularea scopul şi obiectivelor afacerii
60. Erorile cele mai frecvente în gestiunea unei afaceri mici
61. Motivele încetării activităţii antreprenoriale
62. Conţinutul funcţiei de motivare în cadrul unei afaceri mici
63. Conţinutul funcţiei de planificare în cadrul unei afaceri mici
64. Soluţii de depăşirea a problemelor antreprenoriale
65. Metode de încetare a activităţii unei afaceri mici.
66. Procesul de lichidare a afacerii
67. Încetarea definitivă a activităţii unei afaceri
68. Modelul de afaceri CANVAS – esenţa, modalitatea de aplicare
69. Lean start-up – principii și caracteristicile de bază. Exemple de afaceri

Principiile LEAN Start-up • Antreprenori sunt pretutindeni • Antreprenoriatul înseamnă in primul rând management • Validarea a
ceea ce am învăţat despre necesităţile clienţilor ("validated leaning") • Măsurarea inovaţiei ("innovation accounting") •
Construieşte - Evaluează – Învaţă
Metodologia Lean Startup • Testează ipotezele; • Validează presupunerile si riscurile; • Eșuează rapid si ieftin; • Viteza maxima,
învăţarea rapida şi focusarea te duce la pierderi minime; • Reiterează; • Pivotează; • Modelul tău de business este produsul.
70. Strategia oceanului albastru
71. Principiile strategiei oceanului albastru
72. Strategia oceanului albastru – concept și criteriile de evaluare a ideilor de oceane albastre
73. Produsul minim valabil și Lean Canvas

Produs minim viabil (MVP) versiune a produsului care permite antreprenorului să facă un tur a buclei CONSTRUIEŞTE – EVALUEAZĂ
- ÎNVAŢĂ cu minimum de efort şi cel mai mic volum al timpului de dezvoltare.
MVP (Minimum Viable Product) • cel mai simplu produs sau serviciu, cu un set minim de funcțional, venit sa rezolve o anumita
problema, pentru care un client este gata sa plătească. • MVP permite echipei să colecteze maxim de informații despre clienți
confirmat, cu un efort minim
74. Antreprenoriatul social: perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova
75. Antreprenoriatul creativ oportunităţi şi perspective
76. Infrastructura de suport pentru afaceri
77. Cultura naţională şi influenţa acesteia asupra antreprenoriatului
78. Afaceri de familie - experienţa europeană şi lecţii pentru Republica Moldova

Dr. conf. Solcan Angela

2017