Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cercetarea de marketing este procesul prin care se generează informații despre mediul
de piață, analizate și interpretate pentru a fi utilizate ca ajutor pentru luarea deciziilor de
marketing. Însă, cercetarea de marketing:
(1) poate include erori și direcții greșite în funcție de realizarea cercetarii;
(2) nu prevede cu certitudine ce se va întâmpla în viitor și
(3) nu oferă toți factorii pentru luarea deciziilor sau succesul unei strategii.
Identificarea surselor de informații
date colectate de la clienți, concurenți, angajați, furnizori
date extrase din studii în domeniu, cărți, reviste și alte publicații
Informații necesare:
Informații demografice:
vârstă
sex
statutul marital
preferințe personale
obiceiuri de cumpărare
Preferințele de calitate
Motivatori pentru decizia de cumpărare: Ce este important pentru clienți ? Preț?
Calitate? Caracteristici? Prestigiu?
Preferințele de culoare
Este important să răspundem la întrebări referitoare la clienţi – aceştia reprezintă
factorul esenţial atunci când vine vorba de succesul şi durata afacerii. Satisfacţia clienţilor,
depăşirea şi anticiparea nevoilor şi aşteptărilor acestora trebuie să reprezinte obiectivul
principal al oricărei afaceri, concomitent cu maximizarea profitului. Acest efort trebuie, de
asemenea, să fie unul integrat, el neaparţinând doar departamentului de marketing al unei
firme. (Mârza & al., 2012)
În ziua de astăzi, având în vedere numeroasele posibilităţi care stau la dispoziţia
clienţilor în materie de produse şi servicii, nu atragerea acestora reprezintă aspectul cel mai
dificil. Strategiile bine implementate în ceea ce priveşte modalităţile de promovare vor
stârni interesul şi curiozitatea clientului, într-un final. Partea dificilă intervine atunci când
este vorba de păstrarea clienţilor, transformarea acestora din simpli clienţi în clienţi fideli
şi ulterior în parteneri/ colaboratori. Relaţiile cu clienţii trebuie să primeasca atenţia
cuvenită. Mijloacele de fidelizare trebuie să fie suficient de motivante pentru clienţii cu
vechime, astfel încât aceştia să continue să rămână fideli produselor/ serviciilor firmei tale.
Înainte de toate, însă, întrebările pe care trebuie să ţi le pui cu privire la clienţi sunt:
Cine sunt clienţii tăi ? Firme sau persoane fizice ?
Au clienţii nevoie de produsul/ serviciul pe care urmează să îl distribui?
Sunt aceştia dispuşi să încerce produsul/serviciul tăul în detrimentul celui cu care
sunt deja obişnuiţi?
Care e preţul pe care clienţii sunt dispuşi să îl plătească pentru a beneficia de
produsul/serviciul tău? (Mârza & al., 2012)
Cumpără săptămânal, lunar, anual?
Achizițiile sunt spontane sau planificate?
Sunt achiziții personale sau pentru alții?
Ce nevoie țintește pe piață?
Ce lipsește pe piață?
Cine altcineva face același lucru pe piață?
Ce firme ar putea să vă completeze produsul sau ofertele de servicii dacă ați lucra
împreună?
Ai un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor ?
Cum intenţionezi să îţi păstrezi clienţii?
Colectarea informațiilor despre clienți
Chestionare
Focus grup
Studii din domeniu
Discuții ale grupurilor pe internet
Discuții cu angajații
Reclamațiile consumatorilor
Concurenţa
Ce ştii despre concurenţă ?
Câţi angajaţi au ? Ce forţă de vânzare ?
Ce cote de piaţă au ?
Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
Ce strategii de preţ are concurenţa ?
Dar strategii de comunicare/reclamă ?
Cum reuşesc concurenţii să-şi atragă şi să-şi păstreze clienţii? (Mârza &
al., 2012)
Colectarea informațiilor despre concurenți
Rapoarte anuale ale concurenților, literatură în domeniul vânzărilor
Baze de date cu informații colectate
Verificați Internetul
Vorbiți cu clienții și cu furnizorii
Piaţa
Cum apreciezi că vor evolua vânzările ?
Care este prognoza cererii ?
Care sunt tendinţele pieţei?
Ce influenţă au factorii economici, demografici, culturali, politici, sociali,
tehnologici asupra tendinţelor pieţei?
Cum se poate segmenta piaţa ta ?
Cum este piaţa potenţială împărţită din punct de vedere geografic ?
Ştii cât de mare este volumul pieţei potenţiale ?
De obicei, când se discută despre etica în afaceri, de cele mai multe ori se face referire
la probleme precum corupția și mita. Însă, „comportamentul etic” în afaceri reprezintă un
subiect mult mai vast, astfel încât este nevoie de o înțelegere mai profundă a ceea ce
înseamnă mai exact acesta și cum poate nu numai să elimine practicile anticoncurențiale,
ci și sa aduca plus valoare business-ului. (Burleigh, 2014)
Etica în afaceri sau etica afacerilor reprezintă o disciplină în cadrul eticii aplicate,
care se ocupă cu analiza din punct de vedere moral a modului în care actorii economici
(firmele, acționarii, angajații, cumpărătorii etc.) acționează. Ea a apărut la începutul
secolului al XX-lea în Statele Unite ale Americii ca urmare a extinderii aplicabilității
teoriilor etice dincolo de spațiul general al "acțiunii umane".
Etica este absolut necesară pentru afaceri. Fără un grad minim de încredere că
partenerii de afaceri își vor îndeplini promisiunile, activitatea comercială nu ar putea avea
loc, indiferent de orice contract legal.
Etica reprezintă teoria acțiunii corecte și a binelui mai mare, în timp ce morala indică
practica lor. Antonimul este imoral, referindu-se la acțiuni care încalcă principiile etice.
Etica personală semnifică un cod moral aplicabil indivizilor, în timp ce etica socială
înseamnă teoria morală aplicată grupurilor. Etica nu este limitată la acte specifice și coduri
morale definite, ci cuprinde toate idealurile morale și comportamentele - este o filozofie a
unei persoane asupra vieții. Formularea standardelor etice poate fi dificilă. Percepția eticii
este atât subiectivă și calitativă.
Motivul care explică cel mai bine de ce indivizi diferiți acționează diferit în ceea ce
privește comportamentul lor etic atunci când se confruntă cu același set de circumstanțe,
este caracterul moral al persoanei. Caracterul moral al unei persoane este capacitatea ei nu
numai de a evita să acționeze inadecvat atunci când se confruntă cu o situație de tentație
morală, dar și de a fi capabilă să se angajeze în rezolvarea adecvată a dilemelor etice și, în
cele din urmă, de a avea angajamentul și motivația de a se angaja în mod natural într-un
comportament etic.
Există două dimensiuni interdependente, dar distincte ale caracterului moral:
(i) capacitatea de a distinge binele de rău;
(ii) nivelul de angajament al persoanei de a se comporta în mod consecvent etic, în
conformitate cu determinarea ei asupra cursului de acțiune corect din punct de vedere moral.
Managerii etici de afaceri sunt responsabili față de numeroase părți interesate:
Angajați (individuali și colectivi sub formă de sindicate);
Clienți;
Furnizori;
Competitori;
Acționari;
Guvernul și entitățile comunitare (locale, naționale și globale).
Din punct de vedere al afacerilor, o abordare etică poate oferi beneficii semnificative,
precum: atragerea de noi clienți care împărtășesc aceleași valori, atragerea partenerilor de
afaceri sau a investitorilor și, nu în ultimul rând, atragerea și mentinerea unor angajați
dedicați și loiali. De asemenea, există și partea morală a subiectului, care dictează anumite
conduite aplicabile nu doar în viața de zi cu zi, ci și în mediul corporate. Toate acestea
creează busola morală care ghidează fiecare activitate desfășurată.
Există câteva companii la nivel mondial care se mândresc cu abordarea pe care o au în
ceea ce privește etica și care ar trebui să reprezinte modele reale de urmat pentru fiecare
manager. Acestea sunt companii în care etica nu este privită doar ca un set de reguli de
comportament impuse, ci este o stare de spirit asumată, pentru fiecare angajat în parte. Sunt
exemple de bune practici care vor rezista de-a lungul timpului și care vor poziționa
companiile respective ca lideri etici în domeniile în care activează (Burleigh, 2014).
O abordare etică ar trebui să porneasca de la cel mai inalt nivel al managementului
companiei, sa fie directionata catre angajati si sustinuta de partenerii de afaceri. Au existat
chiar cazuri binecunoscute in care s-au creat sau atras noi oportunitati de business datorita
abordarii etice ale furnizorului. In multe cazuri, companiile creeaza manuale de etica in
care sunt declarate in mod clar valorile si convingerile pe care le respecta. De exemplu,
acestea se angajeaza sa actioneze in mod etic si la un nivel inalt de integritate, sa respecte
legile internationale pentru drepturile omului, cat si legile nationale ale tarilor in care isi
desfasoara activitatea (Cruceru, 2019).
Aceste companii organizează training-uri si programe personalizate care ajuta angajatii
si, uneori, chiar si partenerii si clientii, sa inteleaga mai bine ce inseamna cu adevarat un
comportament etic, ce ar trebui sau nu ar trebui facut si care sunt valorile de baza ale
companiei. Aceste tipuri de cursuri sunt menite sa faciliteze crearea unei culturi
organizationale deschise, cat si pregatirea necesara pentru a rezolva problemele inerente
impreuna si deprinderea angajatilor cu un anumit mod de gandire.
Comportamentul etic nu este realizat prin ceea ce publica o companie pe site-ul sau, ci
prin actiunile din fiecare zi ale fiecarui angajat. In plus, angajatii se confrunta in mod
frecvent cu probleme sau dileme etice in viata de zi cu zi si rareori situatia este alba sau
neagra, putand exista mai multe solutii „corecte”. Intr-un mediu de lucru potrivit, angajatii
pot discuta deschis pentru a gasi cele mai bune solutii. Acest mediu este creat de lideri
dedicati, care servesc drept modele si incurajeaza deschiderea si transparenta (Cruceru,
2019).
Angajatii trebuie sa gandeasca in mod etic pentru a lua cele mai bune decizii. Astfel de
lucruri nu se intampla peste noapte, insa adevarul este ca etica si integritatea stau la baza
oricarui succes de lunga durata.
Un cod al eticii ajută compania sa defineasca și sa mentina standarde ale unui
comportament acceptabil. Un cadru etic corespunzător poate ajuta firma în timpuri de stres
crescut, ca de exemplu creștere rapidă sau schimbare organizationala. Asigurarea
practicilor etice la locul de munca, precum cele cu politicile de personal, poate duce la
evitarea litigiilor costisitoare sau platii unor amenzi viitoare. Poate avea și un rezultat
pozitiv în PR.
Exemple de bune practici în etica în afaceri:
a) Plata de salarii echitabile și respectarea promisiunilor. Antreprenorul trebuie să
acționeze rapid pentru a pune capăt oricărui tip de hărțuire și să arate același nivel înalt de
respect pentru toți angajații.
b) Plata către furnizori a sumelor convenite și la timp, precum și un comportament
echitabil față de clienți.
c) Este important să nu se polueze mediul, să se recicleze atunci când este posibil și
să se ia în seamă protestele împotriva politicii sau acțiunilor companiei. De asemenea este
recomandat să se redea ceva în schimb comunității prin intermediul unor acțiuni de
strângere de fonduri de caritate sau prin alte cauze demne.
d) Furnizarea a ceea ce se promite în contractele de servicii și în publicitatea firmei.
Bibliografie
1. Mârza, B., Stoica, E., Șerbu, R., Todericiu, R., (2012), Bazele antreprenoriatului, Titlul
proiectului: Promovarea antreprenoriatului în mediul universitar Material editat de
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
2. Cruceru, G., (2019), Etica în afaceri, Titlu proiect: “PROmotorii FIrmei Tale (PROFIT) –
pentru regiunea Centru” - POCU/82/3.7/104254, Miercurea Ciuc
3. Burleigh, R., (2014), Etica în afaceri: o stare de spirit asumată, https://www.wall-
street.ro/articol/Real-Estate/176971/etica.html, Editorial 14 decembrie 2014
4. Eafacere.ro, 10 motive pentru care afacerile eșuează, https://eafacere.ro/10-motive-pentru-
care-afacerile-esueaza/